Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 1/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-10-2014 în dosarul nr. 1208/2014
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr.1.208/A
Ședința publică din data de 13 octombrie 2014
Curtea constituită din:
Președinte: V. B.
Judecător: D. P.
Grefier: I.-F. S.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat prin procuror M. M..
Pe rol, se află judecarea apelului formulat de apelantul-inculpat Șefan M.-I. împotriva Sentinței penale nr.388/17.IV.2014 a Judecătoriei Sectorului III, București - Secția penală, din Dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul-inculpat, prin apărătorul din oficiu R. C., cu delegația nr.757/10.X.2014, depusă la fila 23 din dosar, în substituirea apărătorului din oficiu C. V., cu delegația nr._/4.IX.2014, aflată la fila 15 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că a fost comunicată la dosar Sentința penală nr.3.129/12.XI.2013 a Judecătoriei Sectorului IV, București, din Dosarul nr._/4/2013, privind pe condamnatul Ș. M.-I., cu mențiunile: „Definitivă pe data de 22.I.2014. S-a emis M.E.P.Î. nr.5038/2013/24.I.2014, pus în executare începând cu data de 5.IX.2012”.
Reprezentantul Ministerului Public solicită lăsarea cauzei la a doua strigare, având în vedere faptul că apelantul-inculpat s-a prezentat, personal, la termenul de judecată anterior.
Curtea dispune lăsarea cauzei, pentru o nouă strigare.
La a doua strigare, la apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul-inculpat, tot prin apărătorul din oficiu R. C., cu delegația nr.757/10.X.2014, depusă la fila 23 din dosar, în substituirea apărătorului din oficiu C. V., cu delegația nr._/4.IX.2014, aflată la fila 15 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de ridicat, apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat solicită să se ia act de retragerea apelului, conform declarației scrise, înregistrată la dosar pe data de 6.V.2014.
Reprezentantul Ministerului Public arată că, față de împrejurarea că declarația de retragere a apelului, aflată la fila 5 din dosar, a fost trimisă din penitenciar, fără să fi fost dată în fața unui reprezentant al locului de detenție, astfel după cum prevăd dispozițiile procedurale, nu se poate lua act de declarația de retragere a apelului.
Nefiind probe de propus, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apelantul-inculpat, prin apărătorul din oficiu, susține că pedeapsa închisorii este mult prea aspră, în raport cu circumstanțele sale personale.
Reprezentantul Ministerului Public arată că instanța de fond a efectuat o justă individualizare, în raport cu gravitatea faptei penale și cu antecedentele penale ale inculpatului, care a fost condamnat definitiv de nenumărate ori, tot pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, astfel încât pune concluzii de respingere, ca nefundat, a apelului, cu deducerea prevenției de la data de 5.IX.2012 la data de 15.VII.2014, când a fost liberat condiționat.
CURTEA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr.388/17.IV.2014, din Dosarul nr._, Judecătoria Sectorului III, București - Secția penală:
în temeiul art.386, Cod de procedură penală, a schimbat încadrarea juridică a faptelor penale reținute în sarcina:
- inculpatului P. V. din infracțiunea de complicitate la furt calificat, în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art.26 din vechiul Cod penal, rap. la art.208, alin.1 – art.209, alin.1, lit.a și e din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.b din vechiul Cod penal, în infracțiunea de complicitate la furt, în stare de recidivă, săvârșită de trei sau mai multe persoane împreună, prev. de art.48 din noul Cod penal, rap. la art.228, alin.1 din noul Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1 din noul Cod penal, art.77, alin.1, lit.a din noul Cod penal și art.5 din noul Cod penal,
- inculpatului Ș. M.-I. din infracțiunea de complicitate la furt calificat, în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art.26 din vechiul Cod penal, rap. la art.208, alin.1 – art.209, alin.1, lit.a și e din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.b din vechiul Cod penal, în infracțiunea de complicitate la furt, în stare de recidivă, săvârșită de trei sau mai multe persoane împreună, prev. de art.48 din noul Cod penal, rap. la art.228, alin.1 din noul Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1 din noul Cod penal, art.77, alin.1, lit.a din noul Cod penal și art.5 din noul Cod penal;
I. în temeiul art.48 din noul Cod penal, rap. la art.228, alin.1 din noul Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1 din noul Cod penal, art.77, alin.1, lit.a din noul Cod penal, art.5 din noul Cod penal și art.396, alin.10, Cod de procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul P. V. la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt, în stare de recidivă, săvârșită de trei sau mai multe persoane împreună,
în temeiul art.33, lit.a din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, a constatat că infracțiunea din această cauză se află în concurs real cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prin Sentința penală nr.876/30.XI.2012 a Judecătoriei Sectorului II, București, definitivă la data de 23.II.2012, prin Decizia penală nr.394/23.II.2012 a Curții de Apel București – Secția a II-a penală,
a descontopit pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.876/30.XI.2012 a Judecătoriei Sectorului II, București, rămasă definitivă, în pedepsele componente, de 7 ani închisoare și de 4 ani închisoare, pe care le-a repus în individualitatea lor,
în temeiul art.34, lit.b din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, a contopit pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată în această cauză, cu pedepsele de 7 ani închisoare și de 4 ani închisoare, aplicate prin Sentința penală nr.876/30.XI.2012 a Judecătoriei Sectorului II, București, rămasă definitivă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 7 ani închisoare,
a făcut aplicarea art.71-64, alin.1 lit.a, teza a II-a și lit.b din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal,
în temeiul art.36, alin.3 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, a scăzut perioada deja executată de la data de 19.VI.2011 la zi,
a constatat că inculpatul se află arestat în executarea M.E.P.Î. nr.1.955/2011 din data de 28.II.2012, emis de Judecătoria Sectorului II, București,
a anulat M.E.P.Î. nr.1.955/2011 din data de 28.II.2012, emis de Judecătoria Sectorului II, București și a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii;
II. în temeiul art.48 din noul Cod penal, rap. la art.228, alin.1 din noul Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1 din noul Cod penal, art.77, alin.1, lit.a din noul Cod penal, art.5 din noul Cod penal și art.396, alin.10, Cod de procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul Ș. M.-I. la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt, în stare de recidivă, săvârșită de trei sau mai multe persoane împreună,
în temeiul art.33, lit.a din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, a constatat că infracțiunea din această cauză se află în concurs real cu infracțiunile pentru care a fost condamnat atât prin Sentința penală nr.913/30.X.2012 a Judecătoriei Sectorului II, București, definitivă la data de 19.XII.2012, prin Decizia penală nr.2.463/19.XII.2012 a Curții de Apel București – Secția I-a penală, cât și prin Sentința penală nr.657/12.XII.2012 a Judecătoria Cornetu, definitivă la data de 21.II.2013 prin Decizia penală nr.322/21.II.2013 a Curții de Apel București – Secția I-a penală,
a constatat că prin Sentința penală nr.3.129/12.XI.2013 a Judecătoriei Sectorului IV, București, definitivă la data de 22.I.2014, prin Decizia penală nr.79/22.I.2014 a Tribunalului București – Secția I-a penală, s-a dispus contopirea pedepselor închisorii aplicate prin sentințele penale nr.913/30.X.2012 a Judecătoriei Sectorului II, București, definitivă la data de 19.XII.2012, prin Decizia penală nr.2.463/19.XII.2012 a Curții de Apel București – Secția I-a penală, și nr.657/12.XII.2012 a Judecătoria Cornetu, definitivă la data de 21.II.2013 prin Decizia penală nr.322/21.II.2013 a Curții de Apel București – Secția I-a penală, respectiv a pedepselor de 2 ani închisoare și de 2 ani închisoare, stabilindu-se pedeapsa de 2 ani închisoare, care a fost sporită cu 2 luni închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 2 luni închisoare,
a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 2 luni închisoare, stabilită prin Sentința penală nr.3.129/12.XI.2013 a Judecătoriei Sectorului IV, București, rămasă definitivă, în pedepsele componente, de 2 ani închisoare, de 2 ani închisoare, precum și sporul de 2 luni închisoare, pe care le-a repus în individualitatea lor,
în temeiul art.34, lit.b din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, a contopit pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată în această cauză penală, cu pedepsele de 2 ani închisoare și de 2 ani închisoare, aplicate prin Sentința penală nr.913/30.X.2012 a Judecătoriei Sectorului II, București, rămasă definitivă, și prin Sentința penală nr.657/12.XII.2012 a Judecătoriei Cornetu, rămasă definitivă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 2 ani închisoare, la care a adăugat sporul de 2 luni închisoare, aplicat prin Sentința penală nr.3.129/12.XI.2013 a Judecătoriei Sectorului IV, București, definitivă, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare,
a făcut aplicarea art.71-64, alin.1 lit.a, teza a II-a și lit.b din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal,
în temeiul art.36, alin.3 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, a scăzut perioada deja executată de la data de 5.IX.2012 la zi,
a constatat că inculpatul se află arestat în executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis de Judecătoria Sectorului IV, București, în baza Sentinței penale nr.3.129/12.XI.2013 a Judecătoriei Sectorului IV, București, rămasă definitivă,
a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii emis de Judecătoria Sectorului IV, București, în baza Sentinței penale nr.3.129/12.XI.2013 a Judecătoriei Sectorului IV, București, rămasă definitivă, și a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii;
în temeiul art.19 din noul Cod de procedură penală, art.25, alin.1 din noul Cod de procedură penală, rap. la art.23, alin.3 din noul Cod de procedură penală și art.397, alin.1 din noul Cod de procedură penală, i-a obligat, în solidar, pe inculpați la plata sumei de 445,20 lei către partea civilă S.C. „Manolo LM Distribution” S.R.L., cu titlu de daune materiale,
în temeiul art.274, alin.1 și alin.2 din noul Cod de procedură penală, a obligat pe fiecare dintre inculpați să plătească suma de câte 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, iar, în temeiul art.272 din noul Cod de procedură penală, onorariile apărătorilor din oficiu, în sumă de câte 300 lei pentru fiecare inculpat în parte, rămân în sarcina statului și se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Instanța de fond a reținut că, prin Rechizitoriul din data de 14.I.2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului III, București, din Dosarul nr.6073/P/2011, s-a reținut, în esență, pe situația de fapt, că pe data de 18.IX.2010, în jurul orei 10,00, în urma unei înțelegeri prealabile, aflându-se în interiorul magazinului aparținând persoanei vătămate S.C. „Manolo LM Distribution” S.R.L., cu punct de lucru în ..14B, Sector III, București, inculpatul într-o cauză separată P. D. a cumpărat o cafea, timp în care inculpatul Ș. M.-I., pentru a-i distrage atenția martorului Ș. L., vânzător, i-a solicitat să-i arate un șampon, aflat în celălalt capăt al magazinului, iar inculpatul P. V. a început să se plimbe printre rafturi, asigurând paza, timp în care inculpatul P. D. a sustras un număr de 40 de pachete de țigări.
A mai reținut, cu privire la inculpatul Ș. M.-I., că, prin Sentința penală nr.321/19.II.2006 a Judecătoriei Sectorului II, București, definitivă prin Decizia penală nr.1.591/16.XI.2006 a Curții de Apel București, i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, din a cărei executare a fost liberat condiționat pe data de 28.VIII.2007, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 409 zile închisoare, iar fapta penală din această cauză a fost comisă după împlinirea termenului de executare, prin urmare în stare de recidivă postexecutorie.
Referitor la inculpatul P. V., a reținut că, prin Sentința penală nr.257/1.III.2006 a Tribunalului București – Secția I-a penală, definitivă prin Decizia penală nr.5.408/26.IX.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, i-a fost aplicată pedeapsa de 3 ani închisoare, executată în perioada 16.IX.2004-1.IX.2006, când a fost liberat condiționat, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 379 zile închisoare, iar fapta penală din această cauză a fost comisă după împlinirea termenului de executare, prin urmare în stare de recidivă postexecutorie.
Prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 13.III.2014, în temeiul art.346, alin.2 din Codul de procedură penală, a constatat legalitatea sesizării, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.
La termenul de judecată din data de 10.IV.2014, înainte de începerea cercetări judecătorești, inculpații au solicitat aplicarea procedurii simplificate, prevăzută de art.396, alin.10 din Codul de procedură penală.
În motivare, a arătat că, la urmărirea penală, au fost administrate probe clare de vinovăție, și anume declarațiile reprezentantului legal A. Jean-T. al persoanei vătămate, procesul-verbal din data de 18.IX.2010, cu planșe fotografice, cu aspecte de la fața locului, declarațiile martorului A. M., care a observat acțiunea inculpaților pe monitor, iar, când a ieșit, inculpatul P. V. s-a interpus, pentru a nu ajunge la ceilalți doi inculpați, coroborate cu procesul-verbal din data de 30.V.2013, u planșe fotografice și cu declarația martorului-asistent M. I., conform cărora l-a recunoscut pe inculpatul P. V. de pe planele fotografice, declarațiile martorului Ș. L., vânzător, procesul-verbal din data de 9.XI.2010, privind vizionarea C.D.-ului cu imagini interceptate de camerele de supraveghere ale magazinului, însoțit de planșe fotografice, procesul-verbal din data de 12.VIII.2013, privind vizionarea acelorași înregistrări, cu suportul optic, declarațiile martorului P. D., declarațiile de recunoaștere ale inculpaților.
A apreciat că legea penală nouă le este mai favorabilă inculpaților, întrucât fapta penală era încadrată juridic în furt calificat, potrivit art.209, alin.1 litera a și e din Codul penal anterior, privind comiterea furtului de către două sau mai multe persoane împreună și într-un loc public, cu limite speciale cuprinse între 3 ani închisoare și 15 ani închisoare, în timp ce în noua reglementare, la art.229 din actualul Cod penal, nu au mai fost incluse cele două variantele agravate, astfel că fapta penală se încadrează juridic în furtul simplu, cu reținerea circumstanței agravante legale prevăzută de art.77, alin.1, litera a din noul Cod penal, cu limite speciale cuprinse între 6 luni închisoare și 3 ani închisoare, la care se poate adăuga un spor de până la 2 ani închisoare, fără ca acesta să depășească o treime din maximul special. Referitor la starea de recidivă postexecutorie reținută în sarcina fiecăruia dintre inculpați, a arătat că în vechea reglementare putea fi adăugat un spor de până la 10 ani închisoare, iar în noua reglementare limitele speciale se majorează, în mod obligatoriu, cu jumătate, care înseamnă între 9 luni închisoare și 4 ani și 6 luni închisoare.
La individualizarea judiciară a pedepsei închisorii față de fiecare inculpat în parte, a avut în vedere disp. art.74 din noul Cod penal, și anume limitele speciale, reduse cu o treime, potrivit art.396, alin.10 din Codul de procedură penală, împrejurările și modul de comitere, mai precis în baza unei înțelegeri prealabile și de către trei persoane împreună, gravitatea rezultatului, prin cuantumul prejudiciului material în sumă de 445,20 lei, creat în patrimoniului persoanei vătămate, scopul urmărit, constând în obținerea de bani pentru a-și procura droguri, inculpații fiind consumatori, conform propriilor declarații, inculpatul Ș. I.-M. a fost condamnat de mai multe ori pentru infracțiuni de aceeași natură, iar inculpatul P. V. a fost condamnat o singură dată pentru o infracțiune prevăzută de Legea nr.143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, ambii inculpați au avut o atitudine procesuală constantă de recunoaștere a faptei penale și au fost de acord cu despăgubirea persoanei vătămate, pentru suma cu care s-a constituit parte civilă, inculpatul Ș. M.-I. are vârsta de 37 de ani, studii 10 clase, necăsătorit, situația militară nesatisfăcută, este muncitor la S.C. „Almira Internațional” S.R.L., iarinculpatul P. V. are vârsta de 45 de ani, studii 12 clase, necăsătorit, situația militară satisfăcută, are profesia de antrenor de fotbal, fără loc de muncă.
Pe latură civilă, a constatat că persoana vătămată S.C. „Manolo LM Distribution” S.R.L. s-a constituit parte civilă cu suma de 445,20 lei, prejudiciu material, prin sustragerea pachetelor cu țigări, iar inculpații au fost de acord să o despăgubească cu suma solicitată.
În termen legal, inculpatul Ș. M.-I. a declarat apel, pentru netemeinicia laturii penale.
În motivarea orală a apelului, apelantul-inculpat a susținut că pedeapsa închisorii este mult prea aspră, în raport cu circumstanțele sale personale.
A solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale și, rejudecând în fond, reducerea cuantumului pedepsei închisorii.
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și sentința penală apelată, atât din punct de vedere al motivului de netemeinicie invocat, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art.417, alin.2 din noul Cod de procedură penală, Curtea apreciază că apelul nu este fondat.
Mai întâi, Curtea constată că instanța de fond a realizat, în mod nepermis, o lex tertia, prin îmbinarea celor două legi penale succesive în timp, manieră neconstituțională, după cum s-a pronunțat, mai târziu, Curtea Constituțională, prin Decizia nr.265/6.V.2014, însă extrem de favorabilă apelantului-inculpat, prin reținerea încadrării juridice în baza noii legi penale și aplicarea regulilor concursului de infracțiuni prevăzut de vechea lege penală.
Constată că pentru infracțiunea de complicitate la furt simplu, cu circumstanța agravantă legală a comiterii de către trei persoane împreună și în stare de recidivă după executare, prima instanță i-a aplicat inculpatului pedeapsa de 1 an închisoare. Limita minimă specială se stabilește, potrivit art.79, alin.1, alin.2 și alin.3 din noul Cod penal, prin reducerea cu o treime, în urma rețineri disp. art.396, alin.10 din Codul de procedură penală, însemnând 4 luni închisoare, la care se adaugă jumătate, potrivit art.43, alin.5 din noul Cod penal, privind recidiva după executare, obținându-se pedeapsa de 6 luni închisoare. Prin urmare, instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă cu închisoarea cu doar 6 luni peste limita minimă specială in noua lege penală. Curtea reține că inculpatul, la vârsta sa de 33 de ani la data faptei penale, nu avea nici ocupație și nici vreun loc de muncă, este consumator de droguri și cunoscut cu multiple antecedente penale, fiind condamnat, prin nu mai puțin de 6 sentințe penale diferite, la pedepse cu închisoarea, pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt calificat, dar și a unei infracțiuni de punere în circulație sau de deținere de monede sau de alte valori falsificate, timp în care, în perioada anilor 2010-2011, a fost sancționat de trei ori cu amendă administrativă pentru furt, este recidivist postexecutoriu, în raport cu pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată tot pentru infracțiuni de furt calificat, prin Sentința penală nr.321/9.II.2006 a Judecătoriei Sectorului II, București, din Dosarul nr._ (8668/2005), definitivă prin Decizia penală nr.1.591/16.XI.2006 a Curții de Apel București – Secția a II-a penală, din Dosarul nr._ (2876/2006), executată în perioadele 13.III.2004-14.III.2004, inclusiv, 8.VII.2004-7.VI.2006, inclusiv, 12.IV.2007-28.VIII.2007, inclusiv, când a fost liberat condiționat, prin Sentința penală nr.1.667/24.VIII.2007 a Judecătoriei Slobozia. În aceste condiții, de perseverență infracțională, Curtea apreciază că pedeapsa de 1 an închisoare este inaptă să modifice comportamentul inculpatului și să-l determine să se reintegreze în societate, la a cărei periferie trăiește de mulți ani.
Beneficiind, în mod nelegal, de îmbinarea celor două legi penale succesive în timp, această pedeapsă de 1 an închisoare, pe lângă faptul că este ineficientă prin cuantum, a fost topită în pedeapsa rezultantă de 2 ani și 2 luni pe care prima instanță a stabilit-o, fără ca, măcar, să majoreze cuantumul sporului, prin urmare egală cu pedeapsa rezultantă a închisorii stabilită de o altă instanță de judecată pentru infracțiunile concurente, și care a fost deja executată în perioada 5.IX.2012-15.VII.2014, inclusiv, când a fost liberat condiționat prin Sentința penală nr.2.447/9.VII.2014 a Judecătoriei Sectorului IV, București – Secția penală, din Dosarul nr._/4/2014. Întrucât nu poate menține liberarea condiționată, care a intervenit după comiterea faptei penale în această cauză, Curtea nu are posibilitatea decât să constate că noua pedeapsă rezultantă a fost executată până la momentul liberării condiționate, beneficiu care-i profită și pe care inculpatul îl păstrează.
În consecință, Curtea, în temeiul art.421, punctul 1, litera b, Cod de procedură penală, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-inculpat Ș. M.-I. împotriva Sentinței penale nr.388/17.IV.2014 a Judecătoriei Sectorului III, București – Secția penală, din Dosarul nr._, apoi va constata că apelantul-inculpat a fost reținut, arestat preventiv și a executat pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare din Dosarul nr._/4/2013 al Judecătoriei Sectorului IV, București – Secția penală în perioada 5.IX.2012-15.VII.2014, inclusiv, când a fost liberat condiționat prin Sentința penală nr.2.447/9.VII.2014 a Judecătoriei Sectorului IV, București – Secția penală, din Dosarul nr._/4/2014, iar, în temeiul art.275, alin.2, Cod de procedură penală, va obliga pe apelantul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.421, punctul 1, litera b, Cod de procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-inculpat Ș. M.-I. împotriva Sentinței penale nr.388/17.IV.2014 a Judecătoriei Sectorului III, București – Secția penală, din Dosarul nr._ .
Constată că apelantul-inculpat a fost reținut, arestat preventiv și a executat pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare din Dosarul nr._/4/2013 al Judecătoriei Sectorului IV, București – Secția penală în perioada 5.IX.2012-15.VII.2014, inclusiv, când a fost liberat condiționat prin Sentința penală nr.2.447/9.VII.2014 a Judecătoriei Sectorului IV, București – Secția penală, din Dosarul nr._/4/2014.
În temeiul art.275, alin.2, Cod de procedură penală, obligă pe apelantul-inculpat la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 13.X.2014.
Președinte, Judecător,
V. B. D. P.
Grefier,
I.-F. S.
Red. și dact.: jud. D.P.
Jud. Sectorului III, București: M. S..
4 ex.
| ← Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 1/2014. Curtea de... | Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
