Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1239/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 1239/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-10-2014 în dosarul nr. 1239/2014

Dosar nr._

(Număr în format vechi_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr.1239/A

Ședința publică din data de 15 octombrie 2014

Completul constituit din

Președinte: D. G.

Judecător: L. S.

Grefier: G. C.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de procuror L. O..

Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de revizuentul-condamnat M. I. împotriva sentinței penale nr.1204 din data de 14.04.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul-revizuent-condamnat M. I. personal și asistat de apărător ales, av. P. F. în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2014, fila nr.14 și de apărător desemnat din oficiu, avocat C. C., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București la data de 04.09.2014 (atașată la fila 11 dosar).

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Curtea ia act de încetarea delegației apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul-revizuent-condamnat M. I., având în vedere prezența apărătorului ales.

Nemaifiind cereri prealabile de discutat, excepții de invocat ori probe de administrat, se constată cauza în stare de judecată și se acordă cuvântul în dezbateri.

Apelantul-revizuent-condamnat M. I., având cuvântul, apreciază că, în conformitate cu art. 459 Cod pr.penală cererea de revizuire se încadrează în cazurile limitativ prevăzute de dispozițiile art. 453 alin.1 lit. a) Cod pr. penală și anume faptul că, au fost descoperite fapte și împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanța de fond la primul ciclu procesual.

Subliniază că partea pe care o asistă a învederat prin cererea motivată că se afla în Spania în perioada în care au fost desfășurate activitățile infracționale reținute de P. prin actul de sesizare, iar firma a cărei administrator era – .. a fost preluată de către un cetățean turc, facturile emise și înregistrate fictiv în actele contabilității .. fiind efectuate de către acel cetățean turc, cu acordul petentului-condamnat, care nu știa carte.

Apreciază că, cererea de revizuire a fost formulată în termen legal și cu respectarea prevederilor art. 456 alin. 2 și 3 Cod pr.penală, fiind admisibilă în principiu.

Curtea constată faptul că, din conținutul sentinței penale nr.1204/14.04.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ rezultă faptul că, la judecarea acestei cauze nu a participat un reprezentant al Ministerului Public, solicitând părților să pună concluzii pe acest aspect.

Apelantul-revizuent-condamnat M. I., având cuvântul cu privire la chestiunea sesizată de instanța de judecată din oficiu, solicită ca în conformitate cu dispozițiile art.421 pct.2 lit.b) Cod pr.penală să se desființeze hotărârea primei instanțe, să se constate că aceasta este lovită de nulitate absolută și să se trimită cauza spre rejudecare la instanța de fond față de neparticiparea procurorului de ședință.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, față de împrejurarea că au fost încălcate dispozițiile art. 363 Cod pr.penală cu referire și la art.5 din Legea de punere în aplicare a Codului de procedură penală, apreciază că sunt incidente în cauză dispozițiile art.281 alin.1 lit.d) Cod pr.penală, impunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că neparticiparea procurorului de ședință este sancționată cu nulitatea absolută a hotărârii.

Apelantul-revizuent-condamnat M. I., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu cele învederate de apărătorul său ales.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Asupra apelului penal de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.1204 din data de 14.04.2014, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria G. a respins, în temeiul art. 459 alin.3 Cod procedură penală, cererea de revizuire a sentinței penale nr.1394/15.11.2010 a Judecătoriei G., definitivă prin decizia penală nr. 1259/20.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, formulată de petentul M. I. (fiul lui I. și O., născut la 12.11.1961, deținut în Penitenciarul G.), ca inadmisibilă în principiu.

Pentru a hotărî astfel, judecătoria investită cu soluționarea cererii de revizuire a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 1394 din data de 15.11.2010 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, petentul a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

Fiind audiat de către parchetul de pe lângă Tribunalul G., petentul a arătat că pe parcursul cercetărilor s-a aflat în Spania, nu a avut cunoștință de actele dosarului iar în cauză există fapte și împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță, respectiv nu a adus la cunoștință faptul că în perioada 2004 – 2007 societatea .. a fost preluată de cetățeanul turc Sadak M., care a derulat activități prin această societate fără acordul său.

Examinând cererea de revizuire formulată de petentul condamnat în vederea admiterii în principiu, instanța a constatat că niciunul dintre motivele indicate de petent nu se încadrează în cazurile limitativ prevăzute în art. 453 alin. (1) din Codul de procedură penală.

Astfel, s-a constatat că revizuentul nu a demonstrat existența unor împrejurări pe care instanța să nu le fi cunoscut la data soluționării cauzei, de natură a schimba soluția dispusă de aceasta, în fapt, petentul invocând motive de temeinicie a sentinței penale definitive, care nu mai pot fi repuse în discuție pe calea unei revizuiri.

Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel revizuentul M. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Curtea, examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, potrivit dispozițiilor art.417 alin.2 Cod pr.penală apreciază că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:

La data de 23.09.2013, apelantul M. I. a formulat cerere de revizuire a sentinței penale nr.1394/15.11.2010 pronunțată de Judecătoria G. și rămasă definitivă prin decizia penală nr.1259/20.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București.

Din partea introductivă a încheierii de amânare a pronunțării din data de 31.03.2014, ce face parte integrantă din sentința penală 1204/14.04.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, Curtea constată că cererea de revizuire formulată de apelantul-revizuient condamnat M. I. a fost soluționată fără participarea procurorului.

Conform art.459 alin.1 și 2 Cod pr.penală la primirea cererii de revizuire se fixează termen pentru examinarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire. Admisibilitatea în principiu se examinează de către instanță, în camera de consiliu, fără citarea părților.

Din conținutul textului legal sus-menționat, Curtea constată că analiza admisibilității în principiu a cererii de revizuire se soluționează în camera de consiliu, fără citarea părților, dar cu participarea obligatorie a procurorului. Astfel, deși textul de lege nu prevede expres obligativitatea participării procurorului la ședințele de judecată în care se analizează admisibilitatea în principiu a cererilor de revizuire, procurorul trebuie să participe la soluționarea cauzei în această etapă procesuală, instanța de control judiciar având în vedere următoarele:

Dacă legiuitorul ar fi dorit ca procurorul să nu participe la ședințele de judecată în care se analizează admisibilitatea în principiu a cererilor de revizuire ar fi prevăzut, în mod expres, în Codul de procedură penală, această împrejurare care, ca orice situație de excepție, ar fi trebuit să fie reglementată în mod expres.

Cum din analiza ansamblului dispozițiilor legale ce reglementează revizuirea (art.452 – 464 Cod pr.penală) rezultă că nu se statuează în mod expres împrejurarea că procurorul nu participă la judecarea admisibilității în principiu a revizuirii, în această situație se aplică dispozițiile legale generale, respectiv art.363 alin.1 Cod pr.penală, potrivit cărora participarea procurorului la judecată este obligatorie.

Totodată, conform art.281 alin.1 lit.d Cod pr.penală, încălcarea dispozițiilor privind participarea procurorului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii, determină întotdeauna aplicarea sancțiunii nulității absolute.

Așa fiind, Curtea constată că sentința penală apelată este nelegală în lipsa participării procurorului, împrejurare care determină incidența sancțiunii nulității absolute a sentinței penale atacate.

În aceste condiții, Curtea, în baza art.421 pct.2 lit.b teza a II-a Cod pr.penală rap. la art.459 alin.2 Cod pr.penală, art.363 Cod pr.penală și art.281 alin.1 lit.d Cod pr.penală, va admite apelul formulat de apelantul-revizuent condamnat, va desființa în totalitate sentința penală apelată și va dispune rejudecarea cauzei de către Judecătoria G..

În temeiul art. 275 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, urmând a se acorda onorariu parțial pentru avocat oficiu, în cuantum de 50 lei, sumă care se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul formulat de revizuentul-condamnat M. I. împotriva sentinței penale nr.1204 din data de 14.04.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ .

Desființează în tot sentința penală atacată și trimite cauza în vederea rejudecării la aceeași instanță.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Acordă onorariu parțial avocat oficiu în cuantum de 50 lei, sumă care se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15 octombrie 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

D. G. L. S.

GREFIER,

G. C.

Red.D.G./Th.red.C.V.M.-ex.4/21.10.2014

Jud. G. - jud. M.A. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1239/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI