Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 346/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 346/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-02-2016 în dosarul nr. 346/2016
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.346/A
Ședința din camera de consiliu din data de 25 februarie 2016
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. D. G.
JUDECĂTOR: I.-T. C. B.
GREFIER: D. T.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror C. M..
Pe rol, pronunțarea asupra apelului formulat de inculpatul M. A. N. împotriva sentinței penale nr.275 din data de 18.12.2015 pronunțată de Judecătoria Oltenița, în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 18.02.2016 și au fost consemnate în încheierea întocmită la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie penală, când Curtea, în temeiul art.391 alin.1 NCPP, a stabilit data pronunțării astăzi, 25.02.2016, când, în aceeași compunere, a decis astfel:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.275 din data de 18.12.2015, pronunțată de Judecătoria Oltenița, în temeiul art. 386 C.pr.pen., a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului P. L., din dispozițiile art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b NCP în dispozițiile art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. i VCP, cu aplic. art. 5 alin. 1 NCP, formulată de procuror.
În temeiul art. 17 alin. 2 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. g C.pr.pen., s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul P. L. pentru infracțiunea prev. de art. 47 NCP rap. la art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b NCP rap. la art. 231 alin. 1 NCP, cu aplic. art. 77 lit. a și d NCP (fapta din 28.05.2015).
I. În temeiul art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b NCP, cu aplic. art. 375 alin. 1 și 2 C.pr.pen. rap. la art. 374 alin. 4 și art. 396 alin. 10 C.pr.pen. și art. 5 alin. 1 NCP, a fost condamnat inculpatul P. L. la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (fapta din 3.04.2013).
În baza art. 91 alin. 1 și art. 92 alin. 1 NCP, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. 1 lit. a-e NCP, și anume:
- să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice orice schimbare a locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b NCP, s-a impus inculpatului obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 NCP, a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei orașului Budești, jud. Călărași, pe o perioadă de 80 zile.
În baza art. 91 alin. 4 NCP, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 NCP, a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În temeiul art. 72 alin. 1 NCP, s-a dedus din pedeapsa închisorii de 1 an și 4 luni aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 08.06.2015 până la 31.07.2015.
II. În temeiul art. 118 C.p., s-a aplicat inculpatului C. C. măsura educativă a supravegherii, pe o durată de 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b C.p., cu aplic. art. 113 alin. 3 și art. 77 lit. a C.p.
În temeiul art. 121 alin. 1 lit. a și e C.p., s-a impus inculpatului, pe durata executării măsurii educative a supravegherii, să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională și să se prezinte la Serviciul de Probațiune Călărași, la datele fixate de acesta.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 123 C.p., privind consecințele nerespectării obligațiilor impuse sau ale săvârșirii de noi infracțiuni.
III. În temeiul art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b C.p., cu aplic. art. 77 lit. a și d C.p., a fost condamnat inculpatul M. A. N. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat (fapta din 28.05.2015).
S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunile prevăzute de:
- art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. i din VCP, cu aplic. art. 5 alin. 1 din NCP, săvârșită la data de 25.07.2013,
- art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. g și i din VCP, cu aplic. art. 5 alin. 1 NCP, săvârșită la data de 14/15.08.2013, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, prin sentința penală nr. 129/22.05.2015 a Judecătoriei Oltenița, definitivă prin neapelare la data de 22.06.2015;
- art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b NCP, cu aplic. art. 38 alin. 1, art. 5 alin. 1 NCP și art. 396 alin. 10 C.pr.pen., săvârșită la data de 7/8.12.2013;
- art. 32 alin. 1 rap. la art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b NCP, cu aplic. art. 38 alin. 1 rap. la art. 33 alin. 2 NCP, art. 5 alin. 1 NCP și art. 396 alin. 10 C.pr.pen., săvârșită la 14/15.12.2013;
- art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b NCP, cu aplic. art. 38 alin. 1 și art. 5 alin. 1 NCP, și art. 396 alin. 10 C.pr.pen., săvârșită la data de 15/16.12.2013, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare cu executare în regim de detenție, prin sentința penală nr. 195/29.09.2015 a Judecătoriei Oltenița, definitivă prin neapelare la data de 27.10.2015, în baza căreia a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 319/27.10.2015.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă a închisorii de 3 ani aplicată prin sentința penală nr. 129/22.05.2015 a Judecătoriei Oltenița, definitivă prin neapelare la data de 22.06.2015, în pedepse componente de: 3 ani închisoare, respectiv 3 ani închisoare.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 195/29.09.2015 a Judecătoriei Oltenița, definitivă prin neapelare la data de 27.10.2015, în pedepse componente de:1 an și 4 luni închisoare; 8 luni închisoare și 1 an și 4 luni închisoare.
S-a dispus anularea suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere aplicată inculpatului M. A.-N. prin sentința penală nr. 129/22.05.2015 a Judecătoriei Oltenița, definitivă prin neapelare la data de 22.05.2015.
În baza art. 40 alin. 2 C.p. rap. la art. 39 alin. 1 lit. b C.p. în referire la art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a fost contopită pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată în speță, cu pedepsele de: 3 ani închisoare; 3 ani închisoare; 1 an și 4 luni închisoare; 1 an și 4 luni închisoare; 8 luni închisoare, aplicate inculpatului prin sentințele penale menționate mai sus și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 ani, 9 luni și 10 zile închisoare (1/3 din totalul pedepselor de 3 ani închisoare, 2 ani închisoare, 1 an și 4 luni închisoare, 1 an și 4 luni închisoare și 8 luni închisoare = 8 ani și 4 luni închisoare).
În total, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani, 9 luni și 10 zile închisoare, în regim de detenție.
În temeiul art. 72 alin. 1 C.p., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive și perioada din pedeapsa executată de la 11.06.2015 la zi.
A fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p., pe o durată de un an, dispusă prin sentința penală nr. 195/29.09.2015 a Judecătoriei Oltenița.
În temeiul art. 65 alin. 1 C.p., a fost interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p.
S-a dispus anularea M.E.P.I. nr. 319/27.10.2015 și emiterea unui nou mandat pentru executarea pedepsei de 5 ani, 9 luni și 10 zile închisoare.
A fost menținută arestarea preventivă a inculpatului M. A. N..
S-a luat act că persoana vătămată C. I.-R., domiciliat în or. Budești, .. 14, jud. Călărași, a renunțat la acțiunea civilă prin care a solicitat să fie despăgubit cu suma de 13.000 lei.
În temeiul art. 25 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 998-999 C.civ. de la 1864, a fost admisă - în parte - acțiunea civilă formulată de partea civilă D. F., domiciliată în or. Budești, ., jud. Călărași și a fost obligat inculpatul P. L. să-i plătească cu titlu de daune materiale suma de 2.200 lei.
A fost respinsă cererea formulată de aceeași parte civilă privind acordarea de daune morale, în sumă de 3.000 lei.
În baza art. 112 lit. e C.p., s-a dispus confiscarea de la fiecare dintre cei trei inculpați, în folosul statului, câte 4.333,33 lei.
În baza art. 275 alin. 1, pct. 2 lit. b C.pr.pen., a fost obligată partea vătămată C. I.-R. la plata sumei de 50 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 274 alin. 2 C.pr.pen., a fost obligat fiecare dintre cei trei inculpați la plata sumei de câte 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul fondului - coroborând probele administrate în faza de urmărire penală cu cele administrate în faza de judecată - a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 3.04.2013, D. M. (care a decedat pe parcursul cercetărilor) a sesizat organele de poliție prin SNUAU 112, întrucât în aceeași zi, între orele 11,30 – 13,00, persoane necunoscute au sustras din locuința sa, prin efracție, suma de 2.950 lei, iar cercetările efectuate în cauză în faza de urmărire penală au arătat că după ce D. M. și soția acestuia, partea civilă D. F. au plecat la serviciu, la domiciliul lor situat în orașul Budești, ., Budești, a rămas doar fiica minoră a acestora, D. Ș. – M., în vârstă de 12 ani. După ce și minora a plecat la scoală în jurul orei 11,00, inculpatul P. L. a intrat, în jurul orei 12,00, în locuința familiei D., forțând fereastra de pe latura din vest a imobilului și dintr-un șifonier a sustras suma de 3.000 lei. Inculpatul a părăsit locul faptei, iar în aceeași zi, din banii sustrași și-a cumpărat un autoturism marca VW Golf, la prețul de 1.400 lei, iar restul de bani i-a cheltuit astfel cum a declarat în faza de judecată.
Inculpatul a recunoscut comiterea faptei și că mașina pe care a achiziționat-o cu banii sustrași din furt i-a restituit-o lui D. M., soțul părții civile D. F..
De asemenea, instanța de fond a mai reținut că partea civilă C. I. – R. păstra în imobilul său situat în orașul Budești, jud. Călărași suma de 13.000 lei, în vederea renovării casei, o parte din această sumă provenind dintr-un împrumut bancar, iar o altă parte din ceea ce a reușit să economisească.
Partea civilă Crusaru I. – R., fiind văr primar cu inculpatul P. L. și coleg de muncă cu acesta, i-a spus inculpatului despre această sumă, iar inculpatul P. L. le-a propus inculpaților M. A. N., pe care-l găzduia din 25 aprilie 2015 și C. C. B., în vârstă de 17 ani, să sustragă acești bani.
Conform planului conceput de inculpatul P. L., la data de 28.05.2015, în jurul orei 09,00, în timp ce partea civilă C. I. R. și mama sa I. I. nu se aflau acasă, a rugat-o pe bunica sa, N. V., să-i facă de mâncare și curățenie în casa situată în același oraș, întrucât așteaptă musafiri în ziua respectivă. B. inculpatului P. L. și a părții civile C. I. – R., N. V., i-a propus lui C. Bertha, concubina părți civile să o însoțească la domiciliul inculpatului P. L.. Înainte de a pleca de acasă, acestea au scos din șifonier portofelul în care păstrau suma de 13.000 lei și l-au ascuns după tăblia patului din dormitorul părții civile, au încuiat ușa camerei și au părăsit imobilul, însă nu i-au asigurat ușa de acces în acesta.
Cele două martore au rămas în locuința inculpatului P. L. până în jurul orei 11,40, locuință pe care inculpatul a părăsit-o în jurul orei 11,00 spunând celor două martore că merge la București pentru a-și căuta loc de muncă. În acest timp, inculpații M. A. N. și C. C. au mers la locuința părții civile C., au intrat în curte pe poarta de acces, apoi în casă, unde au forțat ușa dormitorului pe care l-au răvășit în căutarea banilor, pe care, inițial, nu i-au găsit în locul indicat de inculpatul P. L.. În cele din urmă, cei doi inculpați au găsit portofelul cu bani ascuns în spatele tăbliei patului, după care au părăsit imobilul în același mod. La . și la ieșire, cei doi inculpați au fost văzuți de martorele C. C. A. și D. A. I., prima dintre martore recunoscându-l pe inculpatul M. A. N., care a întrebat-o dacă are cunoștință unde locuiește M..
La revenirea în domiciliu, martorele C. B. și N. V. au constatat urme de efracție și răvășire, dar și lipsa banilor, anunțând-o telefonic pe partea civilă C. I. – R.. În cursul aceleiași zile a încercat să recupereze fără succes banii care i-au fost sustrași la inițiativa vărului său, inculpatul P. L..
Inculpații au recunoscut comiterea faptei și sustragerea sumei, mai puțin cuantumul sumei sustrase, aceștia declarând că au găsit doar suma de 4.000 lei, însă depozițiile părții civile C. I. R. și ale martorelor C. B. și N. V. sunt clare, fără echivoc, în sensul că au avut în casă și le-a fost sustrasă suma de 13.000 lei, pentru care partea civilă C. I. R. a declarat că renunță la pretenția de a mai fi despăgubit (fila 324).
Situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, a fost temeinic dovedită pe baza mijloacelor de probă administrate în ambele faze a procesului penal.
În ceea ce privește cererea de schimbare a încadrării judiciare, instanța de fond a apreciat-o ca neîntemeiată și a respins-o ca atare, cu motivarea că noul Cod penal prevede, pentru infracțiunea de furt calificat, o pedeapsă mai blândă în raport cu vechiul Cod penal, care sancționează furtul calificat cu închisoare de la 3 la 15 ani, în condițiile în care inculpatul P. L. a comis o singură faptă prevăzută de legea penală și se află la primul conflict cu legea penală.
De asemenea, instanța a mai reținut că, în privința inculpatului P. L., pentru infracțiunea de instigare la furt calificat săvârșită în dauna părții civile C. I. – R., că aceasta din urmă și-a retras plângerea formulată împotriva vărului său, încă din momentul în care cauza s-a aflat în faza camerei preliminare, acesta fiind și motivul pentru care judecătorul de cameră preliminară a revocat măsura arestării preventive dispusă împotriva acestui inculpat și punerea lui în libertate.
În aceste condiții, instanța de fond a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul P. L. pentru infracțiunea de instigare la furt calificat săvârșită la data de 28.05.2015 și prev. de art. 47 NCP rap. la art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b NCP rap. la art. 231 alin. 1 NCP cu aplic. art. 77 lit. a și d NCP.
Judecătorul fondului a concluzionat că, în drept:
- fapta comisă de inculpatul P. L. la data de 3.04.2013, în dauna părții civile D. F., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b NCP, ce constituie legea penală mai favorabilă inculpatului, astfel cum s-a arătat mai sus, urmând ca acesta să fie tras la răspundere penală.
- faptele comise de inculpații C. C. și M. A. N., la data de 28.05.2015, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b C.p., respectiv cu aplic. art. 113 alin. 3 C.p. în cazul inculpatului minor C. C..
În raport de criteriile prev. de art. 74 C.p. și de dispozițiile art. 396 alin. 10 C.p.p., instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului P. L. la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat săvârșită în dauna părții civile D. F., la data de 3.04.2013.
Potrivit fișei de cazier judiciar, instanța de fond a constatat că inculpatul P. L. este infractor primar.
În atare condiții, instanța de fond a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei acestuia pentru o perioadă determinată.
În privința inculpatului C. C., zis B., minor la data comiterii faptei, instanța, în temeiul art. 118 C.p., a aplicat inculpatului măsura educativă a supravegherii pe o durată de 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b C.p., cu aplic. art. 113 alin. 3 C.p., reținând în sarcina inculpatului și circumstanța agravantă legală prev. de art. 77 lit. a C.p., respectiv săvârșirea faptei de 3 sau mai multe persoane împreună, în condițiile în care inculpatul a comis această faptă împreună cu ceilalți doi inculpați.
În ceea ce-l privește pe inculpatul M. A. N., în privința căruia au fost reținute circumstanțele agravante legale prev. de art. 77 lit. a și d C.p., întrucât a comis fapta dedusă judecății împreună cu ceilalți doi inculpați, dintre care unul minor, judecătorul fondului, în raport cu aceleași criterii prev. de art. 74 C.p., a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, săvârșită la data de 28.05.2015, în dauna părții civile C. I. – R..
Potrivit fișei de cazier judiciar și sentințelor penale existente la dosar, instanța de fond a reținut că infracțiunea dedusă judecății, comisă de inculpatul M. A. N., este concurentă cu infracțiunile prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. i din VCP, cu aplic. art. 5 alin. 1 din NCP, săvârșită la data de 25.07.2013; art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. g și i din VCP, cu aplic. art. 5 alin. 1 NCP, săvârșită la data de 14/15.08.2013, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, prin sentința penală nr. 129/22.05.2015 a Judecătoriei Oltenița, definitivă prin neapelare la data de 22.06.2015; art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b NCP, cu aplic. art. 38 alin. 1, art. 5 alin. 1 NCP și art. 396 alin. 10 C.pr.pen., săvârșită la data de 7/8.12.2013; art. 32 alin. 1 rap. la art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b NCP, cu aplic. art. 38 alin. 1 rap. la art. 33 alin. 2 NCP, art. 5 alin. 1 NCP și art. 396 alin. 10 C.pr.pen., săvârșită la 14/15.12.2013; art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit. b, d și alin. 2 lit. b NCP, cu aplic. art. 38 alin. 1 și art. 5 alin. 1 NCP, și art. 396 alin. 10 C.pr.pen., săvârșită la data de 15/16.12.2013, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare cu executare în regim de detenție, prin sentința penală nr. 195/29.09.2015 a Judecătoriei Oltenița, definitivă prin neapelare la data de 27.10.2015, în baza căreia a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 319/27.10.2015.
În consecință, instanța de fond a descontopit pedepsele rezultante anterior menționate, în pedepsele componente, a dispus anularea suspendării executării pedepsei închisorii sub supraveghere aplicată inculpatului M. A.-N. prin sentința penală nr. 129/22.05.2015 a Judecătoriei Oltenița, definitivă prin neapelare la data de 22.05.2015 și făcând aplicarea art. 40 alin. 2 C.p. rap. la art. 39 alin. 1 lit. b C.p. în referire la art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a dispus ca inculpatul M. A. N. să execute, în final, pedeapsa de 5 ani, 9 luni și 10 zile închisoare în regim de detenție.
Procedând la soluționarea laturii civile a cauzei, Judecătorul fondului a luat act că persoana vătămată C. I.-R. a renunțat la acțiunea civilă prin care a solicitat să fie despăgubit cu suma de 13.000 lei, conform depoziției dată în fața instanței.
A fost admisă - în parte - acțiunea civilă formulată de partea civilă D. F. și a fost obligat inculpatul P. L. să-i plătească, cu titlu de daune materiale, suma de 2.200 lei, întrucât inculpatul P. L. i-a dat autoturismul marca VW cumpărat din banii sustrași de la partea civilă, iar soțul părții civile a vândut acest autoturism cu suma de 800 lei, sumă care se scade din întreaga sumă care i-a fost sustrasă.
În privința daunelor morale solicitate de partea civilă D. F., instanța de fond a constatat că aceasta nu a solicitat administrarea de probe și nu a dovedit existența unui prejudiciu moral suferit ca urmare a comiterii faptei de către inculpatul P. L., prejudiciu care să impună acordarea de daune morale, astfel că a fost respinsă cererea formulată de aceeași parte civilă, prin care a solicitat să fie despăgubită cu suma de 3.000 lei daune morale.
Întrucât partea civilă C. I. R. a renunțat la pretenția de a fi despăgubită cu suma de 13.000 lei care i-a fost sustrasă, iar această sumă profită celor 3 inculpați, chiar și celui față de care partea civilă și-a retras plângerea prealabilă, instanța de fond - în temeiul art. 112 lit. e C.p., a dispus confiscarea de la fiecare inculpat, în folosul statului, câte 4.333,33 lei.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal (la 22.XII.2015, data comunicării minutei) a declarat apel inculpatul M. A. N., fără să arate în scris motivele pe care se întemeiază prezenta cale de atac.
Cu ocazia dezbaterilor orale, apelantul inculpat – prin apărător desemnat de Curte din oficiu – a criticat sentința apelată pentru netemeinicie, în esență, sub aspectul greșitei individualizări judiciare a pedepsei aplicate.
Analizând hotărârea pronunțată de instanța de fond, în raport cu toate actele și lucrările dosarului, cu motivele anterior menționate, dar și în conformitate cu art.417 și următoarele din Codul de procedură penală, Curtea constată că apelul declarat în cauză este nefondat, în considerarea următoarelor argumente:
Prima instanță a reținut în mod corect situațiile de fapt și de drept, Curtea urmând a și le însuși.
Vinovăția apelantului a fost stabilită - cu certitudine și fără echivoc – pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, nerezultând împrejurări care să conducă la existența vreunei cauze care înlătură caracterul penal al faptei ori a lipsei de pericol social corespunzător infracțiunii, probele coroborându-se cu declarația inculpatului de recunoaștere.
În speța dedusă judecății, Judecătorul fondului i-a aplicat inculpatului M. A. N. o pedeapsă de numai 2 ani închisoare pentru fapta de furt, comisă în condițiile reținerii agravantelor prev. de art. 77 lit. a și d C.p., întrucât a comis fapta dedusă judecății împreună cu ceilalți doi inculpați, dintre care unul minor, însă pedeapsa pe care inculpatul M. A. N. o are de executat, de 5 ani, 9 luni și 10 zile închisoare, în regim de detenție, nu se datorează unei greșitei individualizări judiciare, ci perseverenței infracționale a acestuia în comiterea de fapte de același gen, situație în care judecătorul este obligat, prin lege, să aplice un anumit tratament sancționator pentru concursul de infracțiuni.
Modalitatea de executare, de asemenea, era obligatoriu a se dispune în regim de detenție față de cuantumul pedepsei rezultante și de împrejurarea că sancțiunile aplicate anterior nu a dus la reeducarea inculpatului.
Curtea apreciază recunoașterea faptei ca fiind una pur formală, făcută în fața instanței de fond dosar pentru a beneficia de reducerea pedepsei cu o treime, inculpatul fiind depistat pe baza cercetărilor efectuate de organele de poliție și a declarațiilor de recunoaștere date de coinculpați.
D. urmare, împotriva acestor evidențe, practic, inculpatul nici nu avea cum să nege săvârșirea faptei.
Din copiile sentințelor penale nr.129/22.V.2015 (dosar nr._ ) și nr.195/20.IX.2015 (dosar nr._ ), ambele pronunțate de Judecătoria Oltenița (filele 241- 250 d.i.f.), Curtea reține că acesta a fost condamnat anterior tot pentru fapte contra patrimoniului, dovedind o dată în plus că nu a înțeles nimic din avertismentele date de societate până în prezent, pedepsele anterioare neducând la reeducarea acestuia.
În raport cu împrejurările anterior menționate, Curtea constată că în cauză nu există niciun fel de împrejurări care să conducă la modificarea cuantumului sau a modalității de executare a pedepsei, astfel cum a fost stabilită de judecătorul fondului.
Curtea nu poate primi susținerile apărării, în sensul că deși inculpatul a recunoscut comiterea faptei, instanța de fond nu a făcut aplicarea art.396 alin.10 Cod procedură penală (reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3), pe de o parte întrucât din actele dosarului nu rezultă cu certitudine această împrejurare – în cursul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din 3.XI.2015, fiindu-i încuviințată în apărare proba cu martorii din rechizitoriu – iar pe de altă parte chiar dacă instanța de fond a omis să rețină formal dispozițiile art.396 alin.10 Cpp, pedeapsa aplicată se încadrează în aceste limite.
Constatând că nu este incident, pentru motivele anterior arătate, niciun caz de reformare a hotărârii atacate, Curtea, va respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul M. A. N..
Față de soluția ce urmează a se pronunța, în temeiul art.275 alin.2 Cod de procedură penală, va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul M. A. N..
Obligă inculpatul la plata a 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocat oficiu se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.02.2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. D. G. I.-T. C. B.
GREFIER,
D. T.
red.M.D.G.
dact.L.G.
ex.6
red.I.A.-Jud.Oltenița
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 319/2016. Curtea de... | Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 379/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
