Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 441/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 441/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-06-2014 în dosarul nr. 441/2014
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr. 441/C
Ședința publică din data de 16 iunie 2014
Curtea compusă din:
Președinte: V. B.
Grefier: L. A. P.
Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - STB este reprezentat prin procuror G. C. .
Pe rol, se află judecarea contestației formulată de contestatorul-condamnat D. C. împotriva Sentinței penale nr.1278/25.04.2014 a Tribunalului București – Secția I penală din Dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns de contestatorul-condamnat D. C. personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de ridicat, sau probe de propus, Curtea acordă cuvântul pe contestație:
Apărătorul ales al contestatorului-condamnat D. C. solicită admiterea contestației, desființarea hotărârii instanței de fond li aplicarea legii penale mai favorabile respectiv legea nouă, având în vedere că pe parcursul executării pedepsei a intervenit o cauză de micșorare art. 81, care modifică dispozițiile art. 2 din Legea 143/2000. Astfel că, solicită reindividualizarea pedepsei și deducerea corespunzătoare a pedepsei, de la 10 la 5 ani.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea contestației ca nefondată având în vedere că prin cererea intitulată contestație la executare, se solicită de fapt aplicarea legii penale mai favorabile, care nu își găsește locul în instituția în baza căreia se întemeiază cererea, astfel, arată că legiuitorul în reglementările noi a prevăzut expres modul de aplicare a legii penale mai favorabile care se referă la reducerea pedepsei pe care condamnatul a primit-o definitiv, dacă se depășește limita maximă stabilită de legea nouă.
În ce privește pedeapsa complementară, de 5 ani precizează că nici aceasta nu depășește maximul cuantumului actual.
Față de aceste considerente solicită respingerea contestației ca nefondată și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică. .
Contestatorul-condamnat D. C. solicită admiterea contestației și reducerea pedepsei aplicate.
CURTEA
Asupra contestației penale de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 1278 din 25 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul București Secția I penală în dosarul nr._ , a fost respinsă, ca nefondată, contestația la executare formulată de petentul condamnat D. C., împotriva sentinței penale nr.665 F din 03 septembrie 2013 a Tribunalului București Secția I penală, cu obligarea acestuia la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în motivarea contestației petentul a arătat că deși la data de 29.01.2014 a formulat recurs în termenul legal prevăzut de lege împotriva deciziei penale nr.29 din 29.01. 2014 a Curții de Apel București, cu toate acestea, la data de 03. 02.2014 hotărârea a fost pusă în executare iar pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată este nelegală în raport de noile prevederi ale Legii nr.143/2000 care în art.2 alin.2 prevăd o pedeapsă mai blândă respectiv, de la 5 la 12 ani închisoare, mult inferioară limitelor de pedeapsă anterioare modificării legii respective care prevedeau o pedeapsă de la 10 la 20 de ani închisoare, solicitând în consecință reducerea pedepsei aplicate în raport de noile limite de pedeapsă.
În dovedirea contestației s-au depus la dosarul cauzei: copia sentinței penale nr.665 F din 03.09.2013 pronunțată de Tribunalul București - Sectia I Penală, cu mențiunea rămânerii definitive, copia MEPI nr. 1325 din 04.02.2014 emis de Tribunalul București - Sectia I Penală.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța de fond a apreciat ca nefondată contestația formulată de petentul-condamnat, considerentele avute în vedere fiind următoarele: Petentul-condamnat D. C. se află în executarea pedepsei de 10 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 665 F din 03.09.2013 pronunțată de Tribunalul București-Sectia I Penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr.29/29.01.2014 a Curții de Apel București-Sectia a-II-a Penală, definitivă potrivit art.11 alin. 5 din Legea nr. 255/2013, fiind emis MEPI nr.1325 din 04. 02.2014.
În raport de prevederile Legii nr.187/2012, art.81 raportat la Legea nr.143/2000, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care a fost judecat si condamnat petentul este de la 5 la 12 ani închisoare, limite inferioare celor anterioare - de la 10 la 20 de ani închisoare - dar în raport de prevederile art.6 alin.1 din Noul cod penal care prevede că “ după rămânerea definitive a hotărârii de condamnare, pedeapsa aplicată anterior în condițiile în care depășește maximul special prevăzut de legea nouă se va reduce la acest maxim”, pedeapsa de 10 ani închisoare pe care o execută petentul este inferioară maximului prevăzut de legea nouă, respectiv, de 12 ani închisoare astfel că, contestația formulată de către petent a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul D. C., solicitând reindividualizarea pedepsei, întrucât a intervenit o cauză de micșorare a acesteia, de la 10 ani la 5 ani închisoare.
Verificând sentința contestată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea constată contestația ca nefondată.
Pedeapsa în a cărei executare se află contestatorul, de 10 ani închisoare, nu depășește maximul de 12 ani închisoare prevăzut în legea nouă.
Pedeapsa de 10 ani închisoare a reprezentat minimul special al pedepsei prevăzute de lege, de la 10 la 20 de ani, iar contestatorul solicită, de fapt, aplicarea unei pedepse tot la minimul special, dar pe legea nouă, acela de la 5 la 12 ani, ceea ce reprezintă o nouă individualizare, care nu poate fi acceptată pe calea unei contestații la executare.
Așa fiind, se va respinge, ca nefondată contestația formulată, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul D. C. împotriva sentinței penale nr.1278 din 25.04 2014 a Tribunalului București – Secția I-a Penală.
Obligă pe contestator la 100 lei, cheltuieli judiciare statului.
Onorariul parțial avocat din oficiu de 25 lei se suportă din fondul Ministerul Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 30 iunie 2014.
PREȘEDINTE,
V. B.
GREFIER,
A. P.
Red.V.B./Th.red.C.V.M.-ex.4/14.07.2014
T.B. S I pen – jud.M.S.
| ← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
