Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1101/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1101/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 1101/2014

DOSAR NR._ (_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II -A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.1101/A

Ședința publică de la 01.10.2014

Curtea constituită din:

P. - D. L.

JUDECĂTOR - I. T.

GREFIER - S. N.

* * * * * *

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror N. N..

Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul A. I. V. împotriva sentinței penale nr.535/17.06.2014 pronunțate de Judecătoria Sector 1 București, în dosarul nr._ .

Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 16.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie penală, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen de pronunțare pentru astăzi, 01.10.2014, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:

CURTEA,

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr.535 din 17.06.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în baza art. 386 C.p.p. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului, din două infracțiuni prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. din 1969 și două infracțiuni prev. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. din 1969, în două infracțiuni prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și două infracțiuni prev. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.

În baza art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 40 C.pen. din 1969, art. 74 alin. 2, art. 76 alin. 1 lit. d C.pen. din 1969, art. 5 alin. 1 C.pen.. a fost condamnat inculpatul A. I. V., la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere (faptă din data de 14.08.2013).

In baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 rap. la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 instanța de fond a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si b C.pen. din 1969.

În baza art. 83 C.pen. din 1969 rap. la art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1080/22.10.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare, pe care a adăugat-o la pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată, rezultând pedeapsa de 1 an închisoare.

In baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 rap. la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si b C.pen. din 1969.

În baza art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 40 C.pen. din 1969, art. 74 alin. 2, art. 76 alin. 1 lit. d C.pen. din 1969, art. 5 alin. 1 C.pen. a fost condamnat inculpatul A. I. V. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînregistrat (faptă din data de 14.08.2013).

În baza art. 83 C.pen. din 1969 rap. la art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1080/22.10.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare, care a fost adăugată la pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată, rezultând pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 40 C.pen. din 1969, art. 74 alin. 2, art. 76 alin. 1 lit. d C.pen. din 1969, art. 5 alin. 1 C.pen. a fost condamnat inculpatul A. I. V. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere (faptă din data de 20.08.2013).

În baza art. 83 C.pen. din 1969 rap. la art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1080/22.10.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare, care a fost adăugată la pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată, rezultând pedeapsa de 1 an închisoare.

In baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 rap. la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si b C.pen. din 1969.

În baza art. 83 C.pen. din 1969 rap. la art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1080/22.10.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare, care a fost adăugată la pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată, rezultând pedeapsa de 1 an închisoare.

In baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 rap. la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b C.pen. din 1969.

În baza art. 33 lit. a, b, art. 34 lit. b C.pen din 1969 și art. 40 C.pen. din 1969 au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1 ani închisoare.

In baza art. 88 C.pen. din 1969 s-a dedus din pedeapsa aplicata durata reținerii de 24 ore, din data de 20.08.2013 până la data de 21.08.2013.

În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 272 alin. 1, 2 C.p.p. onorariul apărătorului desemnat din oficiu in cuantum de 200 lei a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul din data de 11.11.2013 emis de P. de pe lângă Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._/P/2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A. I. V., pentru săvârșirea a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice republicată și a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînregistrat, prev. de art. 85 alin. 1 din același act normativ, fiecare cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. din 1969, toate cu aplic. art. 33 lit. a și b C.pen. din 1969.

În fapt, prin actul de sesizare al instanței, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a reținut că la data de 14.08.2013, în jurul orei 22,30, inculpatul A. I. V. a condus pe drumurile publice, respectiv pe ., sectorul 1, un moped marca Yiying, fără a poseda permis de conducere și fără ca acesta să fie înregistrat. Totodata, s-a retinut ca la data de 20.08.2013, în jurul orei 00,02, același inculpat a fost depistat în timp ce conducea un moped pe drumurile publice, respectiv pe .. Hrisovului din București, sectorul 1, un moped marca Yiying, fără a poseda permis de conducere și fără ca acesta să fie înregistrat.

Situația de fapt a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, procese-verbale de depistare, declarațiile inculpatului A. I. V., procese-verbale de verificare în evidența D.E.P.A.B.D. – Evidența Auto, declarație martor L. C., declarație martor M. G. R., înscrisuri doveditoare ale provenienței mopedului.

Prin încheierea din data de 02.04.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat, în baza art. 346 alin. 2 C.p.p., legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.

În cursul fazei de judecată, instanța a procedat la citarea inculpatului prin toate mijloacele prevăzute de lege, inclusiv cu mandat de aducere la adresa de domiciliu cunoscută, prin afișare la ușa instanței, prin A.N.P. și D.G.P.M.B., însă acesta nu s-a prezentat pentru a-și exprima poziția procesuală.

În aceste condiții, având în vedere poziția reprezentantului Ministerului Public și a apărătorului din oficiu a inculpatului, instanța a dat eficiență dispozițiilor art. 374 alin. 7 C.p.p., potrivit cărora probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de către părți, respectiv declarațiile celor doi martori indicați în rechizitoriu, nu se readministrează în cursul cercetării judecătorești.

La același termen de judecata, instanța a pus în discuția părților cererea reprezentantului Ministerului Public, formulată în temeiul art. 386 C.p.p., de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în rechizitoriu, în sensul de a fi înlăturate dispozițiile art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. din 1969, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile cu privire la primul termen al recidivei postcondamnatorii.

S-a depus la dosarul cauzei fișa de cazier judiciar a inculpatului.

Pe parcursul procesului penal nu a fost dispusă față de inculpat nicio măsură preventivă.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

1. La data de 14.08.2013, în jurul orei 22,30, inculpatul A. I. V. a condus pe drumurile publice, respectiv pe ., sectorul 1, un moped marca Yiying, fără a poseda permis de conducere și fără ca acesta să fie înregistrat.

Astfel, din cuprinsul procesului-verbal de depistare a rezultat că lucrătorii de politie din cadrul Secției 5 l-au oprit pentru efectuarea unui control in trafic pe inculpatul A. I. V., care conducea vehiculul indicat anterior pe . . însoțit de martorul L. C..

Procesul-verbal de verificare în baza de date D.E.P.A.B.D. atestă faptul ca inculpatul nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule la data când a fost depistat in trafic.

Din declarațiile inculpatului A. I. V. a rezultat că în seara zilei de 14.08.2013, în jurul orei 22,30, a circulat cu un moped marca Yiying, fără ca acesta să fie înregistrat și fără a poseda permis de conducere, avându-l ca pasager pe martorul L. C., care consumase băuturi alcoolice în acea zi, întrucât își serbase ziua de naștere. Totodată, inculpatul a arătat că a achiziționat mopedul pe care îl conducea în urmă cu două săptămâni, iar în perioada următoare avea intenția de a-l înregistra și de a urma cursurile teoretice și practice în vederea obținerii permisului de conducere.

Declarațiile inculpatului se coroborează cu declarațiile martorului L. C., care a arătat că în seara zilei de 14.08.2013, în jurul orei 22,30, inculpatul A. I. V. s-a oferit să-l conducă cu mopedul la adresa de domiciliu din cartierul Pajura, întrucât el se afla în stare de ebrietate, ocazie cu care acesta a fost oprit de organele de poliție.

2. La data de 20.08.2013, în jurul orei 00,02, inculpatul A. I. V. a fost depistat în timp ce conducea un moped pe drumurile publice, respectiv pe .. Hrisovului din București, sectorul 1, un moped marca Yiying, fără a poseda permis de conducere și fără ca acesta să fie înregistrat.

Astfel, din cuprinsul procesului-verbal de depistare a rezultat că lucrătorii de politie din cadrul Secției 5 au procedat la urmărirea unui moped pe care se aflau două persoane de sex masculin, care circula pe ., cu ocazia efectuării semnalului regulamentar de oprire, nu a oprit, continuându-și deplasarea până în dreptul . . A.

Din același proces-verbal a reieșit că inculpatul A. I. V. a fost identificat ca fiind conducătorului mopedului, acesta fiind însoțit de martorul M. G. R..

Procesul-verbal de verificare în baza de date D.E.P.A.B.D. a atestat faptul ca inculpatul nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule la data când a fost depistat in trafic.

Din declarațiile inculpatului A. I. V. a rezultat că în seara zilei de 19.08.2013, în jurul orei 23,40, la domiciliul acestuia a venit martorul M. G. R., deplasându-se împreună cu acesta, cu mopedul, până la un magazin din cartierul Pajura pentru a cumpăra băuturi răcoritoare, iar la întoarcere, când a ajuns în fața imobilului de domiciliu, a fost oprit de un echipaj de poliție. Inculpatul a recunoscut că a circulat cu mopedul, fără ca acesta să fie înregistrat și fără a poseda permis de conducere, motivând că nu a avut timp să înregistreze autovehiculul, deoarece îl cumpărase de curând.

În același sens sunt și declarațiile martorului M. G. R., care a susținut că în seara zilei de 19.08.2013 s-a deplasat împreună cu prietenul său, inculpatul A. I. V., cu scuterul acestuia din urmă, la un magazin, pentru a cumpăra suc și bere, iar la întoarcere au fost opriți pe . echipaj de poliție, agenții de poliție întrebându-l pe inculpat dacă "merge iar fără numere". Acesta a învederat că nu știa dacă inculpatul posedă permis de conducere sau dacă mopedul cu ajutorul căruia s-au deplasat la magazin este sau nu înregistrat.

Instanța de fond a analizat în baza art. 386 C. pr. pen., necesitatea schimbării încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, din două infracțiuni prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. din 1969 și două infracțiuni prev. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. din 1969, în două infracțiuni prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și două infracțiuni prev. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.

S-a constatat de către instanța de fond că se impun a fi înlăturate dispozițiile art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. din 1969, întrucât nu au fost îndeplinite condițiile cu privire la primul termen al recidivei postcondamnatorii. Astfel, prin sentința penală nr. 1080/22.10.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare, inculpatul A. I. V. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Or, conform disp. art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. din 1969, primul termen al recidivei constă într-o condamnare anterioară la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, condiție ce în mod evident nu este îndeplinită în cauza de față, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile art. 40 C.pen. din 1969 referitoare la pluralitatea intermediară.

Așadar, în baza art. 386 C.p.p., instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, din două infracțiuni prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. din 1969 și două infracțiuni prev. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. din 1969, în două infracțiuni prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și două infracțiuni prev. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.

Au fost reanalizate câteva considerații asupra aplicării legii penale mai favorabile, având in vedere succesiunea de legi intervenită de la săvârșirea faptelor deduse judecății.

Potrivit art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal (NCP), în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. Instanța a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice republicată și a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînregistrat, prev. de art. 85 alin. 1 din același act normativ.

Conform art. 335 alin. 1 NCP, infracțiunea de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere se pedepsește cu închisoarea cuprinsă între 1 si 5 ani.

Potrivit art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, limitele de pedeapsa pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, in vigoare la data comiterii faptei, sunt aceleași, respectiv închisoarea cuprinsa intre 1 si 5 ani.

In privința infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînregistrat, instanța a constatat că art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice republicată prevede o pedeapsa de la 1 an la 3 ani închisoare pentru comiterea acestei fapte. Potrivit noii reglementari, pedeapsa pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul neînregistrat, prevăzută de dispozițiile art. 334 alin. 1 NCP, este închisoarea de la 1 la 3 ani sau amenda.

În ceea ce privește existența și sancționarea concursului de infracțiuni, instanța a avut în vedere disp. art. 10 din Legea nr. 187/2002, potrivit cărora tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când, cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabile. per a contrario, atunci când toate infracțiunile au fost comise sub legea veche, tratamentul sancționator urmează a se aplica potrivit legii care a fost identificată mai favorabilă în raport cu această instituție.

Prin urmare, instanța a avut în vedere că potrivit art. 34 lit. b Codul Penal din 1969, în caz de concurs de infracțiuni, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani. Această dispoziție legală se aplică și în cazul în care infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, conform art. 36 alin. 1 Cod penal din 1969.

Totodată, dispozițiile art. 39 alin. 1 lit. b din Noul Cod penal prevăd, în cazul concursului de infracțiuni, că atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite și se aplică și dacă infractorul condamnat definitiv urmează a fi judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, potrivit art. 40 alin. 1 din același act normativ.

În cazul infracțiunilor deduse judecății, având în vedere că potrivit dispozițiilor Codului Penal din 1969 în caz de concurs de infracțiuni, sporul este facultativ, în timp ce conform prevederilor Codului penal în vigoare, sporul este obligatoriu, instanța apreciază ca prevederile Codului Penal din 1969 sunt mai favorabile, având în vedere că la stabilirea pedepsei rezultante nu consideră necesară și aplicarea unui spor de pedeapsă.

Prin urmare, văzând și Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale a României, prin care s-a statuat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile, instanța a apreciat că dispozițiile anterioare intrării în vigoare a Noului Cod penal, în ansamblul lor, sunt mai favorabile inculpatului, astfel încât acesta va fi judecat în baza acestor dispoziții.

În drept, prima instanță a apreciat că faptele inculpatului A. I. V., care la data de 14.08.2013, în jurul orei 22,30 a condus pe drumurile publice, respectiv pe ., sectorul 1, un moped marca Yiying, fără a poseda permis de conducere și fără ca acesta să fie înregistrat, iar la data de 20.08.2013, în jurul orei 00,02, a fost depistat în timp ce conducea un moped pe drumurile publice, respectiv pe .. Hrisovului din București, sectorul 1, un moped marca Yiying, fără a poseda permis de conducere și fără ca acesta să fie înregistrat, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice republicată și a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînregistrat, prev. de art. 85 alin. 1 din același act normativ.

Întrucât faptele deduse judecății există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpat, atrăgând răspunderea penală conform art. 17 C.pen. din 1969, instanța urmează să pronunțe o soluție de condamnare a acestuia.

La individualizarea sancțiunilor și proporționalizarea acestora, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 74 din Noul Cod penal, și anume gravitatea infracțiunilor săvârșite și periculozitatea infractorului, care au fost evaluate după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, precum și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.

Instanța de fond a apreciat că faptele săvârșite de inculpat prezintă un grad de pericol social mediu, având în vedere că au fost de natură să pună în pericol siguranța traficului rutier, ținând însă cont și de faptul că acest pericol nu s-a produs în mod efectiv, inculpatul nefiind implicat în vreun accident rutier ca urmare a faptului că a circulat pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere.

În ceea ce privește persoana inculpatului A. I. V., acesta a avut o atitudine sinceră în cursul urmăririi penale, recunoscând săvârșirea faptei, regretând-o și cooperând cu organele judiciare. În cursul fazei de judecată acesta nu s-a prezentat în fața instanței, deși a fost legal citat. Totodată, instanța a ținut cont că inculpatul are antecedente penale, nefiind la prima abatere de la dispozițiile legii penale, astfel cum a rezultat din fișa de cazier judiciar atașată la dosarul cauzei, acesta fiind anterior condamnat pentru comiterea aceluiași gen de infracțiuni.

În privința limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, instanța a reținut că faptele deduse judecății se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani, respectiv închisoarea de la 1 la 3 ani.

Instanța de fond a reținut în beneficiul inculpatului circumstanța atenuantă judiciară prev. de art. 74 alin. 2 C.pen. din 1969, urmând a da eficiență dispozițiilor art. 76 alin. 1 lit. d C.pen. din 1969 referitoare la aplicarea unor pedepse cu închisoarea sub minimul special prevăzut de lege, în condițiile în care faptele comise nu au avut repercusiuni concrete asupra siguranței circulației pe drumurile publice și au fost săvârșite în cursul nopții, când traficul rutier nu este atât de intens.

Astfel, punând în balanță ansamblul acestor considerente, prin prisma dispozițiilor legale invocate anterior, instanța a apreciat că în cauză se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea orientate sub minimul special prevăzut de lege, în cuantum de 6 luni închisoare pentru fiecare dintre infracțiunile deduse judecății, acestea fiind apte să atingă scopul preventiv și punitiv al sancțiunilor penale și proporționale cu gradul de pericol social concret al faptelor comise.

Față de aceste considerente, în baza 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 40 C.pen. din 1969, art. 74 alin. 2, art. 76 alin. 1 lit. d C.pen. din 1969, art. 5 alin. 1 C.pen., instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul A. I. V. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere (faptă din data de 14.08.2013).

În privința pedepsei accesorii, instanța a reținut că deși art. 71 alin. (2) Cod penal din 1969 prevede: “condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii, atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a-c Cod penal din momentul în care hotărârea a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei…”, totuși, prin Decizia nr. 74 din 05.11.2007, instanța supremă a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – Cod penal nu se va face automat, ci va fi supusă aprecierii instanței în funcție de criteriile prevăzute de art. 71 alin. (3) din Codul penal.

De asemenea, în cauza S. și P. c. României și Hirst c. Marii Britanii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului - a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. (2) din Constituție - a stabilit că exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

În plus, interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție.

Instanța a apreciat că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de către inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu-i va interzice exercițiul acestui drept.

Comportamentul antisocial al acestuia relevă însă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b). Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat vor fi interzise pe durata executării pedepsei.

Pentru aceste motive, în baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 rap. la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si b C.pen. din 1969.

Instanța de fond a constatat că infracțiunile deduse judecății au fost comise în cursul termenului de încercare al condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1080/22.10.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare.

În aceste condiții, văzând dispozițiile art. 83 C.pen. din 1969 rap. la art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, instanța de fond a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1080/22.10.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare, pe care o va adăuga la pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin prezenta, rezultând pedeapsa de 1 an închisoare.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul A. I. V., fără a motiva calea de atac.

La termenul din 16.09.2014, prin apărător din oficiu, inculpatul a invocat faptul că a recunoscut și regretat comiterea faptei, menționând că nu au fost produse consecințe grave, iar aplicarea unei pedepse cu caracter administrativ ar fi îndestulătoare pentru corijarea sa, astfel că a solicitat reducerea cuantumului sub minimul special prevăzut de lege.

Inculpatul a fost audiat de instanța de apel la termenul din 16.09.2014, declarația sa fiind consemnată și atașată la dosar.

Curtea, analizând hotărârea atacată în cauză în raport de motivele invocate și de art.417 C. pr. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Din probele aflate la dosar și analizate de prima instanță rezultă că la data de 14.08.2013, în jurul orei 22,30 inculpatul A. I. V. a condus pe drumurile publice, respectiv pe ., sectorul 1, un moped marca Yiying, fără a poseda permis de conducere și fără ca acesta să fie înregistrat, iar la data de 20.08.2013, în jurul orei 00,02, a fost depistat în timp ce conducea un moped pe drumurile publice, respectiv pe .. Hrisovului din București, sectorul 1, un moped marca Yiying, fără a poseda permis de conducere și fără ca acesta să fie înregistrat, fapte ce întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice republicată și a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînregistrat, prev. de art. 85 alin. 1 din același act normativ.

Situația de fapt a fost reținută pe baza declarațiilor de recunoaștere ale inculpatului, care se coroborează cu procesul-verbal de constatare a infracțiunilor, declarațiile martorilor, procese-verbal de verificare în evidențele DEPABD- Evidența Auto, înscrisuri.

În mod corect prima instanță a stabilit că legea penală mai favorabilă inculpatului (identificată în raport de instituțiile relevante în concret pentru situația juridic a acestuia), față de tratamentul sancționator aplicabil concursului de infracțiuni este Cp din 1968, ce a fost aplicat global în raport de decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale.

Curtea apreciază că in raport de criteriile prev. de art. 18¹ alin. 2 Cp (posibil a fi aplicat și după . Noului Cod Penal în temeiul art. 19 din legea nr. 195/2012): modul si mijloacele de savarsire- seara, când reflexele conducătorilor auto sunt diminuate, pe un drumuri intens circulate, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, de circumstanțele personale ale inculpatului (care are antecedente penale, fiind condamnat anterior tot pentru conducere fără permis de conducere, a dovedit perseverență infracțională săvârșind din nou fapte similare la numai 6 zile după ce a fost depistat inițial, dar a avut o atitudine sinceră, a recunoscut și regretat comiterea faptei și a colaborat cu organele judiciare), fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, astfel încât nu se impune aplicarea unei sancțiuni administrative și nici micșorarea pedepsei aplicate de prima instanță (care a coborât sub minimul special prevăzut de lege ca urmare a reținerii circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. 2 Cp).

Față de cele reținute, Curtea, în temeiul art. 421 pct. 1 lit.b C. pr. pen. va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. I. V..

În baza art.275 alin.2 C. pr. pen. va fi obligat apelantul inculpat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare statului.

Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 1 lit.b C. pr. pen. respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. I. V. împotriva sentinței penale nr.535/17.06.2014 pronunțate de Judecătoria Sector 1 București.

În baza art.275 alin.2 C. pr. pen. obligă apelantul inculpat la 500 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 de lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 01.10.2014.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

D. LupașcuIsabelle T.

GREFIER,

S. N.

Red. I.,T./27.10.2014

Dact. A.L. 2 ex.

Jud. Sect. 1 București – jud.: P. A.

← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP....		Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1/2014. Curtea de Apel... →

Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1101/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1101/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI