Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 324/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 324/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-03-2014 în dosarul nr. 324/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
Dosar nr._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR.324/A
Ședința publică din data de 14.03.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: L. N. C.
JUDECĂTOR: S. MUSTATĂ
GREFIER: D. P.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror L. C..
Pe rol, se află soluționarea apelului declarat de PARCHETULDE PE L. JUDECĂTORIA" SECTORULUI 3 BUCUREȘTI împotriva sentinței penale nr. 1698/13.11.2013 a Judecătoria sectorului 3 București, pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă intimatul inculpatul G. T. G. personal, asistat de avocat ales L. Lorette cu împuternicire avocațială nr.1/20 14 și de avocat desemnat din oficiu P. F. cu delegație avocațială nr. 7030/2014
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Se prezintă avocat din oficiu P. F. și solicita a se lua act de Încetarea mandatului pentru intimatul inculpat G. T. G., prin prezentarea apărătorului ales, de asemenea solicită a se aprecia asupra onorariului parțial.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public arată că apelul parchetului vizează greșita individualizare a pedepsei aplicată inculpatului.
În opinia parchetului infracțiunea comisă de inculpat este una de pericol, atât timp cât acesta a fost depistat cu o alcoolemie de 1,30 gr.la mie, situație în care este evident că se reduc considerabil abilitățile pentru conducerea unui autoturism și capacitatea de reacție a acestuia la eventualele obstacole aflate sau ivite pe carosabil.
Consideră că în mod greșit instanța a reținut și a dat eficiență sporită circumstanțelor personale ale inculpatului prin raportare la gravitatea faptei comise și consecințele pe care aceasta le putea provoca.
Mai arată că instanța a avut în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei explicațiile inculpatului, pe care parchetul le apreciază ca fiind nefondate.
Precizează că pedeapsa aplicată inculpatului nu este în măsură să-și atingă scopul preventiv, educativ, coercitiv avându-se în vedere că s-a dispus suspendarea condiționată pe un termen de încercare de 1 an a pedepsei amenzii judiciare în cu antum de 4500 lei, în realitatea fapta comisă de inculpat rămânând total nepedepsită.
Concluzionând solicită admiterea apelului desființarea în parte a hotărârii și pe fond a se dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu aplic.prev.art.81 C.p precum și cu aplicarea art.15 al. 1 din legea de punere în aplicare a noului cod de procedură penală Legea nr.255/20I3,
Apărătorul intimatului - inculpat solicită respingerea apelului formulat de parchet.
Arata că inculpatul clientul său a recunoscut și regretat sincer fapta comisă și și-a însușit criticile, mai mult în opinia apărării acesta a prezentat organelor judiciare o motivație credibilă, raportat la valoarea acelei aparaturi ce se afla în autoturism.
Menționează că inculpatul a făcut dovada faptului că era proprietarul acelei aparaturi, mai mult acesta s-a deplasat cu autoturismul cu viteza mult sub limita legală, aspect care în realitate a atras atenția organelor judiciare.
Precizează că instanța a avut în vedere la pronunțare curba descendentă a îmbibației alcoolice și faptul că la momentul depistării în trafic consumul de alcool nu-și mai producea efectele, ultima cantitate de alcool fiind consumată înainte de ora 24.
În opinia apărării soluția instanței de fond este corectă, avându-se în vedere inculpatul este student, face parte dintr-o familie organizată și a avut o atitudine corectă în fața instanței de judecată.
Apreciază că sancțiunea aplicată de instanță este corectă, mai mult clientul său nu mai are dreptul de a conduce un autoturism, în raport de toate aceste aspecte apreciază că sancțiunea aplicată clientului său apare ca fiind proporțională cu gravitatea faptei comise.
Intimatul - inculpat având ultimul cuvânt, precizează că regretă cele petrecute.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1698/13.11.2013, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Sectorului 3 București, în temeiul art. 87 al. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, privind circulația pe drumurile publice, cu aplicarea art. 320 ind. 1 C.p.p. și art. 74 alin. 1 lit. a și c teza I C.p. raportat la art. 76 alin. 1 lit. e C.p. a condamnat pe inculpatul G. T.-G., fiul lui A. E. și M., născut la 24.02.1992 în București, domiciliat în București, ..180, ..10, ., CNP_, cetățean român, 21 ani, fără antecedente penale, studii medii, ocupație student, necăsătorit, la pedeapsa de 4500 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prevăzută și pedepsită de art.87 alin.1 din OUG195/2002 .
În temeiul art. 81-82 al. 2 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 1 an, socotit de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În temeiul art. 359 C.proc.pen., a atras atenția inculpatului asupra consecințelor comiterii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare prevăzute de art. 83 C.pen., în sensul că săvârșirea unei noi infracțiuni cu intenție în cursul termenului de încercare de 1 an stabilit atrage revocarea beneficiului suspendării condiționate, executarea în întregime a pedepsei amenzii aplicate prin prezenta sentință, care nu se contopește, ci se adaugă (adună) la cu pedeapsa care se aplică pentru săvârșirea noii infracțiuni.
În temeiul art. raportat la art.191 C.proc.pen., a obligat pe inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către Stat, din care 100 lei cheltuieli stabilite prin Rechizitoriu și 200 lei onorariul apărătorului din oficiu, avocat G. G., ce s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la data de 09.10.2013 pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București a fost înregistrată sub nr._ cauza penală privind pe inculpatul G. T. G., trimis în judecată prin rechizitoriul nr._/P/2012 din data de 08.10.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, fapte prev. de art.87 al.1 din OUG 195/2002 rep.
In fapt, în cuprinsul actului de sesizare a instanței de judecată, s-a reținut că în data de 08.12.2012, în jurul orelor 05,20 inculpatul G. T.-G. a condus un autoturism marca Opel cu nr._ pe Splaiul Independenței, din direcția I.C.B. către Calea V. sector 3 și, fiind oprit de un echipaj al poliției rutiere, deoarece emana halenă alcoolică, inculpatul a fost testat cu etilotestul rezultând o valoare de 0,56 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora 05,25.
Inculpatul a fost condus la INML unde i s-au recoltat 2 (două) probe biologice de sânge la orele 06,25 și 07,25, rezultând următoarele valori ale alcoolemiei: 1,20 g%o și respectiv 1,10 g%o.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale privind calculul retroactiv al alcoolemiei, iar expertiza medico-legală nr.543/i/2013 rezultă că la data de 08.12.2012 ora 05,20 inculpatul G. T.-G. ar fi avut o alcoolemie teoretică în descreștere de cca 1,30 g%o.
Fiind audiat, inculpatul G. T. G. a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că în seara de 07.12.2012, în intervalul orar 22,00-22,30 a consumat cca. 900 mililitri de bere și a mâncat înainte.
Analizând actele, probele și lucrările dosarului, văzând și dispozițiile art. 3201 C.proc.pen. și poziția procesuală manifestată de inculpat, instanța a reținut următoarele considerente:
În ce privește situatia in fapt, din cuprinsul actului de sesizare, corect si obiectiv descrisa, s-a reținut că în ziua de de 08.12.2012, în jurul orelor 05,20 inculpatul G. T.-G. a condus un autoturism marca Opel cu nr._ pe Splaiul Independenței, din direcția I.C.B. către Calea V. sector 3 și, fiind oprit de un echipaj al poliției rutiere a fost testat cu etilotestul rezultând o valoare de 0,56 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora 05,25.
Inculpatul a fost condus la INML unde i s-au recoltat 2 (două) probe biologice de sânge la orele 06,25 și 07,25, rezultând următoarele valori ale alcoolemiei: 1,20 g%o și respectiv 1,10 g%o.
Din Expertiza medico-legală nr.543/i/2013 dispusa in cauza a rezultat că la data de 08.12.2012 ora 05,20 inculpatul G. T.-G. ar fi avut o alcoolemie teoretică în descreștere de cca 1,30 g%o.
Fiind audiat, inculpatul G. T. G. a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că în seara de 07.12.2012, în intervalul orar 22,00-22,30 a consumat cca. 900 mililitri de bere și a mâncat înainte.
Situația de fapt reținută de instanță și vinovătia inculpatului au fost dovedite indubitabil de probele administrate, declarațiile inculpatului, de recunoastere a săvârșirii faptelor date la urmerirea penala si confirmate prin readministrare in sedinta publica coroborandu-se cu mențiunile procesului-verbal de constatare a savarsirii infractiunii flagrante întocmit de organele de poliție la data de 08.12.2012 din cuprinsul cărora a rezultat că inculpatul a fost depistat la aceeași dată, în jurul orelor 05.25 conducand autoturismul marca Opel cu nr._ pe Splaiul Independenței, din direcția I.C.B. către Calea V. sector 3 și, fiind oprit de un echipaj al poliției rutiere a fost testat cu etilotestul rezultând o valoare de 0,56 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora 05,25.
Având în vedere probatoriul administrat la urmărirea penală, astfel cum a fost analizat, instanța a constatat că aceste probe dovedesc existența faptei de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sub influenta alcoolului peste limita legala ce constituie infractiune.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului de a conduce la data de 12.07.2012 un autoturism pe drumurile publice, avand in sange imbibatie alcoolica peste limita legala prevazuta ca fapta penala, intruneste elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prevăzută și pedepsită ca si infractiune de art.87 alin.1 din OUG195/2002 .
In consecinta, instanta, in temeiul art 345 al 2 CPP raportat la art 320 ind 1CPP vazand ca fapta exista constiuie infractiune si a fost savarsita cu vinovatie l-a condamnat pe inculpat dupa cum urmeaza:
La individualizarea pedepsei la care a fost condamnat inculpatul pentru a avut în vedere art 52 Cod penal privind pedeapsa si scopul ei, criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., rap la art 320 ind. 1 CPP cu aplicarea circumstantelor atenuante privitoare la atiudinea si comportarea in fata autoritatii si in timpul procesului, art 74 al. 1 lit a si c rap. la art. 76 al. 1 lit e Cod Penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare pentru faptele săvârșite, gradul de pericol social concret al faptei și modul de săvârșire, astfel cum acestea sunt mai sus relevate –fapta fiind de pericol social relativ redus, alcoolemia fiind de 1,30 g la mie, , circumstanțele personale ale inculpatului, care are varsta tanara, studii medii este student si nu are antecedente penale, a recunoscut fapta si a avut o atitudine activa de recunoastere si asumare a consecintelor faptei nu in scopul obtinerii clementei, atitudine constatata nemijlocit de instanta. S-a apreciat că fapta, raportata la toate imprejurarile personale si reale este de circumstanta, o greseala, desigur suficient de grava de natura a justifica aplicarea unei pedepse, inculpatul putand beneficia de clementa la alegerea felului pedepsei.
In consecinta s-a aplicat inculpatului o pedeapsa necesara dar suficienta si adecvata scopului legii, de 4500 lei amenda penala pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prevăzută și pedepsită de art.87 alin.1 din OUG195/2002 .
Potrivit art. 71 C.pen., pe durata executării pedepsei, instanța a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit b) C.pen, pe durata executării pedepsei principale.
Astfel, în lumina principiilor stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (S. și P. contra României) care nu sunt compatibile cu aplicarea automată, prin efectul legii, a pedepsei accesorii, față de gravitatea infracțiunii, instanța a apreciat că inculpatul este nedemn de a exercita dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau funcțiile publice elective și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit.b) C.pen. Prin raportare la hotărârea Hirst contra Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o interdicție absolută de a vota impusă tuturor condamnaților nu intră în marja de apreciere a statului, fiind încălcat art. (3) din Protocolul nr. 1 al Convenției, instanța a apreciat că, întrucât nu există o legătură între interzicerea dreptului de a vota și prevenirea infracțiunilor sau scopul reinserției sociale a inculpatului, nu se impune aplicarea inculpatului a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C.pen. De asemenea, având în vedere că infractiunile deduse judecatii nu au nicio legătură cu aspectele referitoare la exercitarea functiei ori profesiei sau cu cele legate de exercitarea autoritătii părintesti, instanta a apreciat că nu se impune nici interzicerea pentru inculpat a exercitiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. c, d și e C.pen.
Tot in ce priveste individualizarea pedepsei s-a apreciat ca oportuna, in temeiul art. 81-82 al. 2 C. pen., suspendare condiționata a executarii pedepsei pe durata unui termen de încercare de 1 an, socotit de la data rămânerii definitive a hotărârii suspendarea fiind suficienta reeducarii condamnatului, indeplinirii scopului pedepsei si ca avertisment pentru persoana inculpatului .Executarea pedepsei a fost apreciata de instanța ca excesiva, nefiind necesara cauzei fata de persoana inculpatului.
Asupra consecințelor comiterii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, prevăzute de art. 83 C.pen., i s-a atras atenția inculpatului potrivit art 359 CPP, în sensul că săvârșirea unei noi infracțiuni cu intenție în cursul termenului de încercare de 1 an stabilit atrage de drept revocarea beneficiului suspendării condiționate, executarea în întregime a pedepsei amenzii aplicate prin prezenta sentință, care nu s-a contopit, ci s-a adăugat (adunat) cu pedeapsa care se aplică pentru săvârșirea noii infracțiuni.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București, criticând sentința apelată, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate inculpatului.
S-a arătat astfel, că, în mod greșit instanța de fond l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa amenzii penale cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 1 an.
Instanța de fond trebuia să țină seama, la stabilirea pedepsei, pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sub influența băuturilor alcoolice, că această infracțiune este una de pericol, care pune în primejdie viața, integritatea corporală a cetățenilor și siguranța circulației pe drumurile publice, în contextul în care numărul accidentelor de circulație este în creștere.
Acțiunea de conducere a unui autovehicul pe un drum public, de către inculpat, având o alcoolemie de 1,30% 0, după ce consumase trei beri, a dat naștere în mod evident unei stări periculoase pentru securitatea circulației rutiere.
Se poate observa că nu a fost vorba despre vreo situație presantă care să-l determine pe inculpat să se urce la volan, acesta arătând că, deși băuse în acea zi, aproximativ 1 litru de bere, s-a urcat la volanul autoturismului, pe care l-a condus pe drumurile publice. Chiar dacă inculpatul a declarat că a fost nevoit să plece cu autoturismul pentru a-l muta într-o parcare, deoarece avea în autoturism aparatură muzicală valoroasă, această împrejurare nu este de natură a justifica acțiunea acestuia.
De remarcat este și faptul că, raportul de expertiză medico-legală întocmit în cauză a constatat o neconcordanță între alcoolemia teoretică rezultată din datele de consum și valorile certe stabilite la analiză, neconcordanță ce denotă un consum de alcool mai mare decât declarat de inculpat.
Prin urmare, pedeapsa cu amenda nu este îndestulătoare, fiind necesară condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, în vederea reeducării sale.
În apel, nu s-au administrat probe noi.
Examinând apelul declarat în cauză, Curtea apreciază că este neîntemeiat.
În primul rând, Curtea, față de succesiunea de legi în timp:
Față de dispozițiile art. 5 din Noul Cod Penal, în cazul în care de la comiterea infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei, au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată a fost incriminată în legislația veche, de dispozițiile art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, pedepsită cu închisoarea de la 1 an la 5 ani.
În prezent, fapta este incriminată de Noul Cod penal, în dispozițiile art. 336 C.p. și este sancționată de lege cu închisoarea de la 1 an la 5 ani sau amendă.
Din punct de vedere al sancționării alternative cu amenda, legea nouă este mai favorabilă, însă, având în vedere că legea nouă nu mai prevede posibilitatea suspendării condiționate a executării pedepsei, sub aspectul modalității de executare, este mai favorabilă legea veche, în prezent, suspendarea executării pedepsei find mai împovărătoare, decît sub imperiul legii vechi.
Prin urmare, legea mai favorabilă inculpatului este legea penală veche.
În ceea ce privește criticile formulate, Curtea apreciază că sunt neîntemeiate.
Potrivit dispozițiilor art. 72 Cod penal de la 1968, la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de limitele de pedeapsă fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În cauză, în mod corect prima instanță a reținut drept circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, lipsa de antecedente penale și comportarea sinceră a inculpatului în cursul procesului. De asemenea, instanța a avut în vedere, faptul că inculpatul este student .
Curtea are în vedere și faptul că, inculpatul, prin fapta sa nu a produs consecințe negative, cu privire la alți participanți la trafic sau autoturisme implicate în circulație.
Faptul că infracțiunea comisă de inculpat este una de pericol, este cert, acest lucru fiind dovedit prin însăși incriminarea faptei de conducere sub influența băuturilor alcoolice, cu o alcoolemie peste limita legală ca fiind infracțiune, însă, la individualizarea pedepsei, instanța, în concret, poate proceda, de la caz la caz.
Curtea apreciază că prima instanță a ales în mod just pedeapsa amenzii penale și a individualizat-o corespunzător, atât în ceea ce privește cuantumul acesteia cât și modalitatea de executare, apreciind în mod corect că simpla aplicare a pedepsei va constitui un avertisment serios pentru inculpat și că acesta își poate îndrepta comportamentul și fără executarea efectivă a pedepsei.
Legea penală este guvernată de o . principii fundamentale, între care și principiul umanismului . Acest principiu, la cazul de față presupune acordarea unei șanse inculpatului, student, lipsit de antecedente penale, să poată dovedi pe viitor, că a înțeles comportamentul său antisocial și că s-a îndreptat, fără să fie necesară aplicarea unei pedepse mai aspre.
Pentu consideentele expuse, Curtea, față de dispozițiile art. 421 alin. 1 litera b C.p.p., va respinge apelul declarat ca neîntemeiat.
Potrivit art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, împotriva sentinței penale nr.1698/13.11.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București, pronunțată în dosarul nr._ .
Cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 martie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. N.-C. M. S.
Procesul – Verbal
Pentru jud.S.M.., suspendat din funcție
conform Hotărârii nr.497/2014 a CSM,
semnează Președinte complet
GREFIER,
D. P.
Red.C.N.L.
Thred.V.D./5 ex./16.06.2014
Jud.Sect.3 București – A.I.C.
| ← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine.... | Îndreptare eroare materială. Art.194 şi urm. C.p.p.. Decizia... → |
|---|
