Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine. Legea 302/2004. Sentința nr. 145/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 145/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-03-2014 în dosarul nr. 144/2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
SENTINȚA PENALĂ NR.145/F
Ședința din Camera de Consiliu din 13.03.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – D. L.
GREFIER – S. N.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror N. N..
Pe rol se află soluționarea cauzei penale, având ca obiect sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, întemeiată pe dispozițiile art.162 alin.4 din Legea nr.302/2004 (forma anterioară republicării), privind persoana condamnată V. G., în vederea recunoașterii și punerii în executare a sentințelor penale: nr. 317/2005 pronunțată la 25.02.2005 de Tribunalul Ordinar Ravenna, nr. 650/2008, pronunțată la 04.04.2008 de către judecătorul pentru anchetă preliminară al Parchetului din Milano; nr. 650/2008, pronunțată la 07.04.2008 de către Curtea de Juri de Apel Milano – Secția a 2-a; nr. 6421/2009, pronunțată la data de 22.05.2009 de către Tribunalul Ordinar Milano – Secția a 10-a, în procedura soluționării cererii de transferare într-un penitenciar din România a condamnatului pentru a continua executarea pedepsei, formulată de autoritățile judiciare italiene.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu se prezintă pentru condamnatul V. G., apărător din oficiu, A. I., care depune împuternicire avocațială la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind excepții de invocat, probe de administrat sau cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea sesizării.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a sesizării înaintate de P. de pe lângă Curtea de Apel București, recunoașterea sentințelor penale pronunțate de autoritățile judiciare din Italia, transferarea într-un penitenciar din România a persoanei condamnate, pentru a continua executarea pedepsei rezultante de 13 ani și 1 lună închisoare, cu deducerea perioadei executate de la 17.04.2007 la zi.
Apărătorul din oficiu al persoanei condamnate V. G. solicită admiterea sesizării Parchetului, având în vedere că sunt îndeplinite cerințele legale, iar acesta și-a dat consimțământul la transfer.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față:
Prin adresa nr.1270/II-5/2012 din 08.11.2013, P. de pe lângă Curtea de Apel București a sesizat, la data de 12.11.2013, Curtea de Apel București, în conformitate cu dispozițiile art.162 alin.4 și art.163 din Legea nr. 302/2004, (forma anterioară republicării), în vederea recunoașterii sentințelor nr.317/2005, pronunțată la data de 25.02.2005, de Tribunalul Ordinar Ravenna; nr.650/2008, pronunțată de judecătorul pentru anchetă preliminară al Parchetului din Milano, menținută la data de la 07.04.2008 de Curtea cu Juri de Apel Milano – Secția a 2-a, hotărâre ce a rămas definitivă la data de 30.09.2009, prin respingerea recursului nr.2009/_, ca inadmisibil și nr.6421/2009, pronunțată la data de 22.05.2009 de Tribunalul Ordinar Milano – Secția a 10-a, rămasă definitivă la data de 02.11.2009 în cadrul procedurii de soluționare a cererii de transferare într-un penitenciar din România a numitului V. G., formulată de autoritățile judiciare din Italia.
Prin adresa nr._/2012 din data de 20 aprilie 2012, Ministerul Justiției - Direcția D. Internațional și Cooperare Judiciară – Serviciul Cooperare judiciară internațională în materie penală a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.302/2004, republicată, cererea formulată de autoritățile judiciare din Republica Italia prin care s-a solicitat transferarea persoanei condamnate V. G., într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei aplicată față de susnumit de către instanțele de judecată din statul solicitant.
Cererea formulată de autoritățile italiene a fost însoțită de documentele prevăzute de art.6 pct.2 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în anul 1983, respectiv: cererea de transfer transmisă de Ministerul Justiției al Republicii Italia; copiile autentificate ale sentințelor de condamnare; copia dispozițiilor legale aplicabile; stadiul executării pedepsei; procesul-verbal prin care deținutul și-a exprimat acordul la transfer.
Din examinarea documentelor comunicate de statul de condamnare, în aplicarea Convenției europene asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în anul 1983, a rezultat că:
1. Prin Sentința nr.317/2005, pronunțată la 25.02.2005 de Tribunalul Ordinar Ravenna, numitul V. G. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare și 516 euro amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prev. de art.648 din Codul penal italian. Hotărârea a rămas definitivă la 12.04.2005.
În fapt, s-a reținut că la data de 08.04.2004, persoana condamnată a fost depistată de carabinierii din Cervia, folosind un autoturism sustras de un conațional ce nu a fost identificat.
2. Prin Sentința nr.650/2008, pronunțată la data de 04.04.2008 de judecătorul pentru anchetă preliminară al Parchetului din Milano, numitul V. G. a fost condamnat la o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru infracțiunea de omor, prev. de art.575 din Codul penal italian.
Prin sentința cu același număr din 07.04.2009, pronunțată de Curtea cu Juri de Apel Milano – Secția a 2-a, i-a fost redusă pedeapsa la 10 ani și 8 luni închisoare, hotărâre ce a rămas definitivă prin decizia Curții de Casație din 30.09.2009, care a declarat recursul inculpatului ca inadmisibil.
În fapt, s-a reținut că la data de 16.04.2007, în timp ce se afla în locuința victimei B. B., pe fondul consumului de alcool, a atacat victima cu un cuțit, provocând decesul acestuia.
3. Prin sentința nr.6421/2009, pronunțată la data de 22.05.2009 de Tribunalul ordinar Milano – Secția a 10-a, a fost condamnat numitul V. G. la o pedeapsă de 5 luni închisoare și 100 euro amendă pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt prev. de art.56, art.624, art.625 pct.2, toate din Codul penal italian, interdicția pe viață de a deține funcții publice și interdicția drepturilor pe durata executării pedepsei.
Hotărârea a rămas definitivă la 02.11.2009.
În fapt, instanța a reținut că la data de 06.03.2007, persoana condamnată a încercat să sustragă dintr-un magazin două perechi de blue jeans, fiind depistat de personalul de pază.
Procedând la verificarea condițiilor prev. de art.155 din Legea nr.302/2004, republicată, Curtea constată că: 1) hotărârile străine a căror recunoaștere se solicită sunt definitive și executorii; 2) faptele pentru care s-au aplicat pedepse de către autoritățile italiene numitului V. G. ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârșite pe teritoriul României, infracțiunile de tăinuire, prev. de art.221 din Codul penal român de la 1968, omor, prev. de art.174 din același act normativ și tentativă la infracțiunea de furt calificat, prev. de art.20 raportat la art.208-209 lit.e din același cod; 3) persoana condamnată are cetățenia română; 4) persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România; 5) nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art.151 din Legea nr.302/2004, republicată.
În raport de aceste constatări, Curtea apreciază că este întemeiată sesizarea formulată, urmând să o admită și, drept consecință, să recunoască: va recunoaște: sentința penală nr.317/2005, pronunțată la data de 25.02.2005 de Tribunalul ordinar Ravenna, definitivă la data de 12.04.2005, prin care numitul V. G. a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.648 din Codul penal italian; sentința penală nr.650/2008, pronunțată la data de 01.04.2008 de către judecătorul pentru cercetări preliminare din cadrul Tribunalului ordinar Milano, prin care numitul V. G. a fost condamnat la 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.575 din Codul penal italian, pedeapsă redusă la 10 ani și 8 luni închisoare, interdicția pe viață de a deține funcții publice și interdicția drepturilor pe durata executării pedepsei, conform hotărârii din data de 07.04.2009 a Curții cu juri de apel Milano-secția a 2-a, definitivă la data de 30.09.2009 și sentința penală nr.6421/2009, pronunțată la data de 22.05.2009 de către Tribunalul ordinar Milano-secția a 10-a, definitivă la data de 02.11.2009, prin care numitul V. G. a fost condamnat la 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.56, art.624, art.625 pct.2 din Codul penal italian.
Față de dispozițiile art.154 alin.3 teza finală din Legea nr.302/2004, republicată, dispozițiile referitoare la pedepsele pecuniare nu constituie obiectul prezentei proceduri.
Se va computa perioada detenției preventive și perioada executată de la 17.04.2007 la zi.
Va fi adaptată pedeapsa complementară și pedeapsa accesorie în sensul că va interzice pe o durată de 5 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a și b C. pen. român și va interzice aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei.
Se va dispune transferul condamnatului într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 13 ani și o lună închisoare.
Se va dispune ca onorariul pentru avocat din oficiu, în cuantum de 320 lei, să rămână în sarcina statului, conform art.274 alin.1 C. pr. pen.
În baza art.275 alin.3 C. pr. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite sesizarea formulată de P. de pe lângă Curtea de apel București.
Recunoaște: sentința penală nr.317/2005, pronunțată la data de 25.02.2005 de Tribunalul ordinar Ravenna, definitivă la data de 12.04.2005, prin care numitul V. G. alias A. C. (fiul lui G. și L., născut la data de 02.03.1952 în localitatea R., județul N., CNP:_, stabilit în Belgia) a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.648 din Codul penal italian; sentința penală nr.650/2008, pronunțată la data de 01.04.2008 de către judecătorul pentru cercetări preliminare din cadrul Tribunalului ordinar Milano, prin care numitul V. G. a fost condamnat la 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.575 din Codul penal italian, pedeapsă redusă la 10 ani și 8 luni închisoare, interdicția pe viață de a deține funcții publice și interdicția drepturilor pe durata executării pedepsei, conform hotărârii din data de 07.04.2009 a Curții cu juri de apel Milano-secția a 2-a, definitivă la data de 30.09.2009 și sentința penală nr.6421/2009, pronunțată la data de 22.05.2009 de către Tribunalul ordinar Milano-secția a 10-a, definitivă la data de 02.11.2009, prin care numitul V. G. a fost condamnat la 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.56, art.624, art.625 pct.2 din Codul penal italian.
Compută perioada detenției preventive și perioada executată de la 17.04.2007 la zi.
Adaptează pedeapsa complementară și pedeapsa accesorie în sensul că interzice pe o durată de 5 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal român și interzice aceleași drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei.
Dispune transferul condamnatului V. G. alias A. C. într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 13 ani și o lună închisoare.
Onorariul pentru avocat din oficiu, în cuantum de 320 lei, rămâne în sarcina statului și se avansează din bugetul Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu apel.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.03.2014
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. L. S. N.
Red. D.L.
Dact. A.L. 6 ex./18.03.2014
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 596/2014. Curtea de... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 324/2014.... → |
|---|
