Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 2076/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2076/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 2076/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(_ )
DECIZIA PENALĂ NR.2076/R
Ședința publică din data de 04 noiembrie 2013
Curtea constituită din:
Președinte: A. A.
Judecător: C. S.
Judecător: O. B.
Grefier: E.–A. N.
* * * * * * * * *
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror L. I..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria B. V. și inculpatul B. N. – D. împotriva sentinței penale nr.31 din data de 12 februarie 2013 a Judecătoriei B. V., pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare au lipsitrecurentul-inculpat B. N.-D., intimații-părți civile . BUCUREȘTI, pentru care se prezintă apărător ales-avocat I. C., . PRIN LICHIDATOR B. D., . SRL BUCURESTI și . EXPORT SRL BUCURESTI.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurentul-inculpat a depus la dosar o cerere prin care solicită amânarea cauzei deoarece nu se poate prezenta în fața instanței de recurs din motive medicale. A atașat acestei cereri dovada imposibilității de prezentare, respectiv adeverința medicală.
De asemenea, învederează instanței lipsa relațiilor din partea părții civile . BUCUREȘTI.
La interpelarea Curții, apărătorul ales al intimatei-părți civile . BUCUREȘTI, arată că nu a depus relațiile solicitate de către instanță la termenele anterioare, deoarece această creanță este foarte veche și a fost trecută pe pierdere de către companie, nu a putut identifica exact înscrisurile, iar suma pe care a indicat-o este luată dintr-un raport înaintat către auditori în anul 2009.
În continuare, precizează că această sumă nu mai poate fi dovedită cu înscrisuri, având în vedere faptul că aceasta este trecută pe pierdere și că este o creanță foarte veche.
Concluzionând, arată că nu poate fi identificată această sumă de pe bilanțul contabil.
Curtea ia act de susținerile apărătorului ales al părții civile . BUCUREȘTI, în sensul celor de mai sus.
Curtea, având în vedere că apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat, respectiv doamna avocat Smina E.-D. nu s-a prezentat la acest termen de judecată și dispune sancționarea acesteia cu amendă judiciară în cuantum de 1000 lei, conform art.198 alin.3 Cod procedură penală.
În continuare, Curtea dispune înlocuirea apărătorului din oficiu al recurentului-inculpat, respectiv doamna avocat Smina E.-D. cu doamna avocat B. Ș. și lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea acestuia din urmă să studieze dosarul și să pregătească apărarea.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul cu privire la cererea recurentului-inculpat B. N.-D., solicită respingerea acesteia.
Curtea, după deliberare, respinge cererea recurentului-inculpat B. N.-D., având în vedere că prezența acestuia nu este obligatorie, iar afecțiunea de care suferă, aspect rezultat din adeverința medicală a acestuia, nu îl împiedică pe inculpat să se prezinte în fața instanței de judecată.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare au lipsitrecurentul-inculpat B. N.-D., pentru care se prezintă apărător din oficiu-avocat B. Ș., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București, intimații-părți civile . BUCUREȘTI, pentru care se prezintă avocat I. C., . PRIN LICHIDATOR B. D., . SRL BUCURESTI și . EXPORT SRL BUCURESTI.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurentul-inculpat a depus la dosar o cerere prin care solicită amânarea cauzei deoarece nu se poate prezenta în fața instanței de recurs din motive medicale. A atașat acestei cereri dovada imposibilității de prezentare, respectiv adeverința medicală.
Se prezintă apărător din oficiu al recurentului-inculpat, respectiv doamna Smina E. care învederează instanței că a avut o problemă personală și nu s-a putut prezenta.
Curtea pune în vedere doamnei avocat Smina E.-D. să facă dovada imposibilității de prezentare la acest termen de judecată, în scris.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1 și 4 Cod penal în dispozițiile art.84 alin.1 pct.3 din Legea nr.58/1934 privind CEC-ul.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat B. N.-D., având cuvântul, arată că este de acord cu schimbarea încadrării juridice solicitată de către reprezentantul Ministerului Public.
Apărătorul ales al intimatei-părți civile . BUCUREȘTI arată că este de acord cu schimbarea încadrării juridice.
Nemaifiind alte cereri de formulat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului, potrivit art._ Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul cu privire la propriul recurs, arată că nu susține motivele de recurs, apreciind că acestea sunt nelegale, deoarece se încalcă prevederile legale ale principiului non reformatio in pejus, inculpatul fiind anterior condamnat fără a se reține dispozițiile art.41 alin.2 Cod penal.
Apreciază că încadrarea juridică pusă în discuție este întemeiată întrucât se poate reține în sarcina inculpatului faptul că a emis mai multe file CEC fără a avea data menționată și se pot reține dispozițiile art.41 ali.2 Cod penal.
În condițiile în care instanța va admite cererea de schimbare a încadrării juridice, arată că se impune încetarea procesului-penal față de infracțiunea săvârșită deoarece în prezenta cauză s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, respectiv aceea de 4 ani și 6 luni, în condițiile în care infracțiunea se pedepsește la un an închisoare maximum.
Apreciază că în cauză există această infracțiune și nu aceea de înșelăciune pentru că nu s-a făcut dovada faptului că ar fi existat, în primul rând o lipsă de disponibil și nu s-a făcut dovada faptului că ar fi existat o inducere în eroare din partea inculpatului, fiind vorba despre raporturi comerciale în urma cărora au fost emise acele file CEC.
În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de către intimatele-părți civile, solicită respingerea acesteia, ca inadmisibilă.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat B. N.-D., având cuvântul cu privire la recursul propriu, solicită admiterea acestuia, apreciind că faptei i s-a dat o greșită încadrare, iar fapta săvârșită nu reprezintă infracțiunea de înșelăciune nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, iar, pe cale de consecință, solicită încetarea procesului penal, ca urmare a intervenției prescripției.
În subsidiar, în cazul în care instanța nu va admite cererea de schimbare a încadrării juridice, solicită reducerea cuantumului pedepsei aplicate, apreciind că pedeapsa este mult prea mare.
În ceea ce privește recursul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria B. V., arată că pe latură penală, este de acord cu concluziile reprezentantului Ministerului Public, iar, în ceea ce privește acțiunea civilă, solicită respingerea acesteia, ca inadmisibilă.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul cu privire la recursul declarat de inculpat, solicită admiterea acestuia, în condițiile în care nu s-a reținut, în mod corect, încadrarea juridică dată faptei.
Apărătorul ales al intimatei-părți civile . BUCUREȘTI arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce o va pronunța.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.31 din data de 12.02.2013 pronunțată de Judecătoria B. V. în dosarul nr._ s-a dispus în baza art.215 alin.1 si 4 cod penal cu aplicarea art.74-76 cod penal, condamnarea inculpatului B. N. D. la o pedeapsă de 1(un) an si 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art.81-82 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3(trei) ani si 6 (șase) luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra art.83 cod penal.
S-a luat act că partea vătămată ., . SRL, . Export SRL, nu s-au constituit părți civile.
A fost obligat inculpatul la plata către partea civilă S.C C. C. HBC România S.R.L. a sumei de 33.820,32 lei despăgubiri civile.
A fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în perioada 26.04 -9.05.2006, inculpatul B. N. D., în calitate de administrator al . Distribution SRL Mihăilești, a emis mai multe file CEC și un bilet la ordin în favoarea unor beneficiari, deși nu avea disponibil în cont, iar o parte din acte au fost emise în perioada în care societatea se afla în interdicție bancară.
Astfel, la data de 26.04.2006 și 27.04.2006 inculpatul a emis către . București filele CEC . nr.303_ și 303_ în valoare de_,09 lei, respectiv_,23 lei. În ziua de 2.05. 2006 cele două file CEC au fost refuzate la plată de BRD- Agenția Rahova pentru lipsa totală de disponibil.
La data de 27.04.2006 inculpatul a emis fila CEC . nr. 303_ în valoare de 3835,01 lei către . SRL, filă Cec ce a fost refuzată de bancă la plată la data de 2.05.2006 pentru lipsă totală de disponibil.
La data de 2.05.2006 inculpatul a emis fila CEC . nr.303_ către . Export SRL în valoare de 9678,99 lei, care a fost refuzată la plată la data de 5.05.2006 pentru lipsă de disponibil.
La data de 3.05.2006 inculpatul a emis filele CEC . nr.303_ și nr.303_ către SE C. C. HBC București și . în valoare de_ lei și 4518,03 lei, file ce au fost refuzate la plată la data de 9.05. 2006 pentru lipsă totală disponibil.
La data de 8.05.2006 inculpatul a emis fila CEC . nr. 303_ către . Export SRL în valoare de_ ,75 lei, refuzată la plată la data de 11.05 din lipsă totală de disponibil.
La data de 9.05.2006 inculpatul a emis un bilet la ordin pentru suma de 3029,24 lei care a fost refuzat la plată din lipsă de disponibil.
Această situație de fapt a reieșit din adresele emise de BRD- AGENȚIA Rahova, la datele de 4.05, 8.05, 12.05.2006 către Secția de poliție, prin care s-a relevat că au fost primite spre plată mai multe file CEC, însă plata a fost refuzată din lipsă de disponibil și client aflat în interdicție bancară, din filele CEC de unde a reieșit că au fost emise atât înainte cât și după data de 3.05.2006 când societatea se afla în interdicție bancară, din adresele emise de societățile beneficiare care au afirmat că nu aveau cunoștință de lipsa disponibilului din contul trăgătorului în momentul în care au acceptat plata prin file CEC.
Pe parcursul întregului proces, inculpatul a avut aceeași poziție procesuală, afirmând că după data de 3.05.2006 nu a mai emis file CEC, iar pentru cele emise avea disponibil în cont la data emiterii, nu însă și la data la care s-a procedat la încasarea lor deoarece au fost prezentate la plată mai târziu, iar între timp s-au făcut alte plăți. .
Instanța nu a putut reține această apărare deoarece, pe de o parte, din acte a reieșit cu claritate că inculpatul a emis file CEC și după data de 3.05.2006, de exemplu fila CEC din 8.05.2006 nr. 303_ și biletul la ordin din 9.05.2006, iar pe de altă parte, constituie infracțiunea de înșelăciune și fapta de a emite un cec știind că pentru acoperirea lui nu există provizia necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia în totul sau în parte.
În speță, chiar inculpatul a recunoscut că după emiterea filelor CEC a retras banii pentru a efectua alte plăți mai urgente, ceea ce a condus la imposibilitatea plății filelor CEC, astfel că elementul material al infracțiunii s-a realizat.
Având în vedere această situație de fapt, instanța a apreciat că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 al.1 și 4 cod penal în formă continuată.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 cod penal și întrucât inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are 2 copii minori, a reparat cea mai mare parte din prejudiciul cauzat, instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art.74 cod penal cu consecința prev. de art. 76 cod penal.
De asemenea, instanța a apreciat față de circumstanțele personale și reale ale inculpatului, că nu se impune privarea de libertate a inculpatului, fiind îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art.81 cod penal, astfel că a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria B. V. și inculpatul B. N. – D..
P. în motivarea recursului critică sentința atacată ca fiind nelegală întrucât instanța de judecată a dispus condamnarea inculpatului B. N. D. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă simplă, deși infracțiunea a fost săvârșită în formă continuată, pentru ca în motivele expuse oral, să se solicite schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 84 al. 1 pct. 2 din L.59/1934 în formă continuată, infracțiune pentru care a intervenit prescripția răspunderii penale.
Inculpatul B. N. D. consideră hotărârea atacată ca fiind netemeinică întrucât acesta a fost obligat la plata sumei de 33.820,32lei cu titlu de despăgubiri civile către . România SRL, inculpatul susținând că această sumă a fost achitată. De asemenea, în motivele de recurs inculpatul a menționat faptul că în mod greșit s-a reținut în sarcina sa infracțiunea de înșelăciune, solicitând schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 84 al. 1 pct. 2 din L.59/1934 în formă continuată, infracțiune pentru care a intervenit prescripția răspunderii penale.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, potrivit disp. art.38515pct.2 lit.d C.p.p., Curtea apreciază că recursurile sunt fondate pentru următoarele considerente:
Curtea constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. V. nr.617/P/2007 a fost trimis în judecată inculpatul B. N. D. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin.1 și 4 Cod penal cu aplic. art.41 al.2 Cod penal, constând în aceea că în perioada 26.04.2006- 9.05.2006, inculpatul a emis un număr de 7 file CEC în favoarea unor beneficiari pentru care nu exista în cont disponibilul necesar, o parte din ele fiind emise în perioada în care societatea era în interdicție bancară.
S-a mai stabilit prin actul de inculpare că la data de 26.04.2006 și 27.04.2006 inculpatul a emis în numele societății către . București filele CEC . nr.303_ și 303_ în valoare de_,09 lei, respectiv_,23 lei. În ziua de 2.05.2006 cele două file CEC au fost refuzate la plată de BRD- Agenția Rahova pentru lipsa totală de disponibil.
La data de 27.04.2006 inculpatul a emis fila CEC . nr. 303_ în valoare de 3835,01 lei către . SRL, filă Cec refuzată de bancă la plată la data de 2.05.2006 pentru lipsă totală de disponibil.
La data de 2.05.2006 inculpatul a emis fila CEC . nr.303_ către . Export SRL în valoare de 9678,99 lei, refuzată la plată la data de 5.05.2006 pentru lipsă de disponibil.
La data de 3.05.2006 inculpatul a emis filele CEC . nr.303_ și nr.303_ către SE C. C. HBC București și . în valoare de_ lei și 4518,03 lei, file ce au fost refuzate la plată la data de 9.05. 2006 pentru lipsă totală disponibil.
La data de 8.05.2006 inculpatul a emis fila CEC . nr. 303_ către . Export SRL în valoare de_ ,75 lei, refuzată la plată la data de 11.05 din lipsă totală de disponibil.
La data de 9.05.2006 inculpatul a emis un bilet la ordin pentru suma de 3029,24 lei care a fost refuzată la plată din lipsă de disponibil.
S-a mai precizat că societatea s-a aflat în interdicție bancară din data de 3.05. 2006 deoarece CEC-urile introduse la plată nu au putut fi onorate din lipsă de disponibil, însă inculpatul a continuat să emită cecuri și după această dată.
Curtea mai reține că inculpatul nu a contestat situația de fapt reținută, recunoscând emiterea respectivelor instrumente de plată, emiterea de altfel neîndoielnică, dată fiind existența acestora în materialitatea lor la dosar.
În esență, ceea ce contestă inculpatul în recursul declarat, este intenția de a obține un folos material injust și corelativ de a prejudicia beneficiarii cecurilor, chestiune de fapt ce produce consecințe în ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor și implicit în stabilirea răspunderii penale a acestuia.
Astfel, potrivit 215 alin. 4 Cp, emiterea unui cec asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, constituie o forma agravantă a infracțiunii de înșelăciune.
Conform. art. 84 pct. 2 din legea nr. 59/1934, emiterea unui cec fără a avea la tras disponibil suficient sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut, se pedepsește cu amendă de la 5._ lei și închisoare de la 6 luni până la 1 an daca nu constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai mare.
Se constată, deci, existența unui concurs de texte sub aspectul elementului material al laturii obiective și anume, emiterea de CEC-uri fără acoperire sau retragerea după emitere a proviziei în tot sau în parte; ele se diferențiază, însă, prin aceea că în cazul infracțiunii de înșelăciune elementul material al laturii subiective se realizează în forma intenției directe calificată prin scop.
Or, de esența stabilirii vinovăției, ca element subiectiv al infracțiunii deduse judecății este lămurirea unui unic aspect și anume dacă prin emiterea filelor cec respective inculpatul a urmărit să obțină un folos material injust, element constitutiv ce prin esența sa nu poate fi dovedit cu probe directe, fiind unanim acceptat de doctrina de specialitate și de practica judiciară în materie că elementul subiectiv neavând o existență materială obiectivă, se deduce din acțiunile exterioare în care acesta se materializează, poziția subiectivă a unei persoane în raport de consecința acțiunilor sale, oglindindu-se în chiar modul în care aceasta acționează înainte și după realizarea elementului material.
Astfel, din materialul probator administrat, reiese că societatea administrată de inculpat a derulat relații comerciale cu beneficiarii cecurilor o lungă perioadă de timp înainte de aceste incidente, reieșind că între acestea existau relații comerciale constante, iar după intervenirea incidentelor de plată inculpatul a procedat la achitarea facturilor către societățile comerciale în cauză, cu excepția . București. Pe de altă parte, se reține că filele CEC au fost completate în alb de către inculpat cu scopul de a garanta plata, acestea fiind completate de însăși beneficiarii, situație ce poate fi asimilată, în opinia Curții, celei avute în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia nr.IX din 24 octombrie 2005 dată în recurs în interesul legii, respectiv acceptarea unui cec în alb cu titlu de garanție este de natură a transfera asupra părții vătămate riscul de nu încasa suma de plată, în contextul în care completarea cec-ului și introducerea la plată a acestuia este la latitudinea acestei părți, posibilitatea ca emitentul să nu dețină provizionul necesar fiind acceptată tacit. De altfel, chiar beneficiarul cecului este în culpă în contextul în care a acceptat folosirea cecului ca mijloc de creditare, deși acesta este prin excelență un instrument de plată.
Aceste elemente obiective sunt de natură a întemeia convingerea Curții în sensul că inculpatul nu a avut intenția de a induce in eroare părțile civile cu privire la bonitatea firmei sale prin emiterea de file CEC .
De esența infracțiunii de înșelăciune este ca prin acțiunea făptuitorului să se creeze victimei o falsă reprezentare asupra unei situații, reprezentare determinantă în luarea unei dispoziții patrimoniale cu caracter păgubitor pentru victimă, însă din nicio împrejurare nu se poate reține că la momentul emiterii filelor CEC inculpatul ar fi indus în eroare părțile vătămate. Intenția frauduloasă a inculpatului care săvârșește fapta în vederea inducerii în eroare a părții vătămate și obținerii unui profit material injust, pe seama acesteia, nu se prezumă. Ea trebuie dovedită, simplul fapt al emiterii de CEC-uri la momentul la care nu exista provizia necesară în bancă sau al retragerii provizionului nefiind de natură a proba reaua-credință a inculpatului.
În raport de aceste considerente, Curtea apreciază că faptele săvârșite de inculpat se încadrează în dispozițiile art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, motiv pentru care se impune admiterea recursurilor formulate, casarea sentinței penale recurate și rejudecând în fond se va proceda la schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului B. N. D. din infracțiunea prev. de art. 215 al. 1 și 4 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 84 al. 1 pct. 2 din L. 59/1934 cu aplic. art. 41 ai. 2 Cod penal.
Totodată, observând că termenul de prescripție specială a răspunderii penale de 7 ani și 6 luni (calculat potrivit art. 122 al. 1 lit. d și art. 124 Cod penal, acesta din urmă în forma în vigoare înainte de modificarea intervenită prin L.63/2012, față de dispozițiile art. 13 Cod penal, dar și a deciziei Curții Constituționale nr. 1092/2012, prin care s-a statuat în sensul că prevederile art. 124 Cod penal sunt constituționale în măsura în care nu împiedică aplicarea legii penale mai favorabile faptelor săvârșite sub imperiul legii vechi) s-a împlinit la data de 08.11.2013, dat fiind că ultimul act de executare s-a reținut ca fiind realizat la data de 09.05.2006, Curtea va înceta procesul penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Va respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă exercitată de partea civilă . România SRL, în considerarea deciziei nr. 43/2008 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii potrivit căreia instanța penală învestită cu judecarea infracțiunilor prev. de art. 84 din L. 59/1934 asupra cecului, nu va soluționa acțiunea civilă alăturată acțiunii penale.
Soluția de încetare a procesului penal se va răsfrânge și asupra cheltuielilor judiciare avansate de stat în procesul penal în sensul că vor rămâne în sarcina statului.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne de asemenea în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria B. V. și de recurentul inculpat B. N. D. împotriva sentinței penale nr. 31/12.02.2013 pronunțată de Judecătoria B. V..
Casează în totalitate sentința penală recurată și rejudecând în fond: Schimbă încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului B. N. D. din infracțiunea prev. de art. 215 al. 1 și 4 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 84 al. 1 pct. 2 din L. 59/1934 cu aplic. art. 41 ai. 2 Cod penal.
In baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. g Cod procedură penală încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului B. N. D. pentru infracțiunea prev. de art. 84 al. 1 pct. 2 din L. 59/1934 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, ca urmare a intervenim prescripției răspunderii penale.
Respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă exercitată de partea civilă . România SRL.
In baza art. 192 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat la fond rămân în sarcina acestuia.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia. Onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului, în cuantum de 200 lei se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, 04.11.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. A. C. S. O. B.
GREFIER,
E.-A. N.
Red.B.O.
Dact.EA-2ex/11.12.2013
J.B.-V. – jud.C.B.
| ← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
