Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 161/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Decizia nr. 161/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 161/2014

DOSAR NR._

(_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A II A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 161/A

Ședința publică de la 25.02.2014

Curtea constituită din:

P.- S. C.

JUDECĂTOR - O. B.

GREFIER - I. D.

Ministerul Public - P. de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – D.I.I.C.O.T-STRUCTURA CENTRALĂ – a fost reprezentat de procuror S. Ș..

Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T, partea responsabilă civilmente B. ROMÂNĂ DE SCONT prin lichidator FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR, S.C. D. G. S.A.- PRIN LICHIDATOR JUDICIAR I. A. și inculpații I. M. și N. T. împotriva sentinței penale nr.540/28.06.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția I penală, în dosarul nr._ .

Dezbaterile și susținerile asupra fondului cauzei au avut loc în data de 17 februarie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a stabilit termen pentru pronunțare la data de 25.02.2014, când a hotărât următoarele:

CURTEA,

Asupra apelurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.540/28.06.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, s-a dispus condamnarea inculpatului N. T. la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b și c C.p. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.26 C.p. rap. la art.215 alin.1,2,3 și 5 C.p. reținându-se aplic art.74 lit.a și art.76 alin.1 lit.a C.p., dispunându-se totodată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 7 ani.

S-a făcut aplic. art.71 și art.64 lit.a teza a II-a și lit.b și c C.p., dispunându-se ca pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei și suspendarea executării pedepselor accesorii.

De asemenea, s-a dispus condamnarea inculpatului I. M. la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b și c C.p. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.26 C.p. rap. la art.215 alin.1,2,3 și 5 C.p. reținându-se aplic art.74 lit.a și art.76 alin.1 lit.a C.p., dispunându-se totodată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 7 ani.

S-a făcut aplic. art.71 și art.64 lit.a teza a II-a și lit.b și c C.p., dispunându-se ca pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei și suspendarea executării pedepselor accesorii.

S-a dispus menținerea măsurilor asigurătorii luate în cursul urmăririi penale și al judecății.

În baza art.348 C.p.p. a dispus anularea extrasului de cont nr.18/13.11.2001 falsificat.

În baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a C.p.p., instanța a achitat pe inculpați sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art.323 alin.1 și 2 C.p.

În baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.g C.p.p. cu aplic. art.13 alin.3 C.p.p. a încetat procesul penal, în cazul inculpatului I. M. pentru săvârșirea infr. de art.25 C.p. rap. la art.290 C.p., iar în cazul inculpatului N. T. pentru săvârșirea infr prev. de art.290 C.p., constatând că a intervenit prescripția răspunderii penale a acestora.

Pe latură civilă a obligat, în solidar, pe inculpați și în solidar cu partea responsabilă civilmente B. Română de Scont SA și . să plătească, părții civile ., suma de 7.863.400 lei (cu dobânda legală aferentă) cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art.191 C.p.p. a obligat pe inculpatul I. M., în solidar, cu partea responsabilă civilmente ., să plătească suma de 40.500 lei, iar pe inculpatul N. T., în solidar, cu partea responsabilă civilmente B. Română de Scont SA, suma de 41.800 lei (din care suma de 300 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției) cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 28.000 lei reprezintă onorariul pentru expertiza contabilă judiciară efectuată de expert A. S..

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că între . de martorul G. T., în calitate de director general și ., reprezentată de inculpatul I. M., în calitate de director general, a intervenit contractul de vânzare cumpărare nr.366/16.08.2001, având ca obiect vânzarea cantității de 3000 tone de combustibil lichid ușor tip III, de către prima societate, către cea de-a doua, la prețul de 5.000.000 lei/tonă, la care părțile au convenit ca plata să se realizeze cu bilet la ordin avalizat de bancă, scadent la 45 de zile de la livrare.

Anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare la care s-a făcut referire, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 222/15.06.2001, având ca obiect vânzarea cumpărarea de benzină regular, benzină premium cu plumb și benzină premium ecologică, plata urmând a se face cu ordin de plată sau bilet la ordin scadente la 30 de zile de la livrare.

Ulterior, între părți s-au încheiat cinci acte adiționale la contractul de vânzare-cumpărare nr. 222/15.06.2001, după cum urmează:

- actul adițional nr. 1/AA/R./DCI nr. 409/05.09.2001, în care se prevede modificarea art. 6 din capitolul 3 al contractului „preț/facturare și modalitate de plată” astfel „plata se va face cu ordin de plată la livrare, prin compensare sau cu bilet la ordin avalizat scadent la 30 de zile de la livrare”;

- actul adițional nr. 2/AA/R./DCI nr. 473/02.10.2001, în care se aduc completări la art. 1 din contract și la actul adițional nr. 1, referitor la sortimentele de produse petroliere ce urmează a fi livrate și se menționează prețurile de la data negocierii contractului, la care se adaugă taxele, cotele legale în vigoare la data negocierii și livrării precum și altele ce vor și prevăzute de legislația în vigoare. De asemenea, la art. 4 se menționează faptul că prețul poate fi modificat unilateral de către S.C. R. S.A, în funcție de rata inflație, curs valutar și orice modificare a prețului la materia primă, energie și alte costuri;

- actul adițional nr 3/01.11.2001, prin care art. 6 din contract și actul adițional nr. 1/AA/R./DCI/409/05.09.2001, la contract, se completează cu următoarele prevederi: ”cumpărătorul va achita în termen de 4 zile, 50% din taxa de scont pentru biletele la ordin emise de acesta și scontate de S.C. R. Onești S.A., termen fixat de la data emiterii facturii de către vânzător”;

- actul adițional nr. AA/R./DCI nr. 757/09.11.2001, prin care cele două părți au convenit la punctul 1, ca „S.C. D. G. S.A. București, se obligă să facă plăți către S.C. R. Onești S.A., în tranșe de câte 100 miliarde lei, cu un preaviz de 3 zile lucrătoare bancare, iar acoperirea sumei se va face cu livrări de marfă pe bază de comenzi, date din timp în timp, de către S.C. D. G. S.A., păstrându-se același preaviz de 3 zile lucrătoare bancare;

- actul adițional nr. 4 din 14.11.2001 în care se prevede completarea art. 6 din contract cu următoarea clauză: „în cazul în care cumpărătorul va achita contravaloarea 1000 tone din produsul petrolier solicitat, se vor aplica următoarele discount-uri: 15% din prețul de producție în situația în care plata se face cu ordine de plată anticipat livrării, valoare ce se scade din prețul total de facturare; 7% din prețul de producție în situația în care plata se face cu bilete la ordin scontate, pe care vânzătorul le decontează anticipat livrării.

La 20.06.2001 S.C. R. Onești S.A. a deschis următoarele conturi bancare, în lei și valută la Sucursala Municipiului București a Băncii Române de Scont: contul nr._ și contul nr._.

Principalul furnizor de țiței către S.C. R. Onești S.A. a fost Glencore International A.G. Bar Elveția.

Între Glencore International A.G. Baar Elveția în calitate de vânzător și S.C. R. Onești S.A. în calitate de cumpărător, a fost încheiat la data de 01.11.2001 contractul de furnizare țiței în cantitate de 150.000 de tone metrice (+/- 10 %). La capitolul „termen de plată” s-a stipulat faptul că plata va fi efectuată în contul desemnat de Glencore International A.G. Baar Elveția, sens în care cumpărătorul va deschide un acreditiv documentar, irevocabil, confirmat și plătit la vedere la ghișeele băncii vânzătoare și într-o formulare acceptabilă pentru vânzător.

De asemenea, s-a stabilit că acreditivul trebuie să fie operabil, în totalitate, în decurs de minim 5 zile lucrătoare, înainte de începerea încărcării, ceea ce înseamnă faptul că S.C. R. Onești S.A. nu putea ridica produsele petroliere comandate și livrate de vânzător în C. C. decât în momentul în care întreaga cantitate era achitată integral.

La 20.11.2001, în extrasul de cont, eliberat de B. Română de Scont S.A. – Sucursala Municipiului București, s-a înregistrat operațiunea de cumpărare valută în sumă de 2,3 milioane USD, la un curs de_ ROL/USD, licitație care avea ca scop efectuarea plății de către S.C. R. Onești S.A. firmei Glencore International A.G. Baar Elveția în suma menționată. Plata către firma furnizoare de produse petroliere era necesară pentru închiderea facturilor externe nr. 3427G/14.11.2001 și a declarației vamale interne nr._/14.12.2001, în valoare totală de 7,6 milioane USD (până la acea dată factura fusese achitată parțial cu suma de 5,3 milioane USD.

Având în vedere faptul că țițeiul achiziționat de S.C. R. Onești S.A. nu putea fi descărcat decât în momentul achitării integrale a facturii menționate mai sus, S.C. R. Onești S.A. a ordonat efectuarea plății respective pentru diferența de 2,3 milioane USD, prin intermediul ABN Amro Bank, B. Românească – Sucursala București și prin B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București, la aceasta din urmă o plată în cuantum de 300.000 USD.

În lunile octombrie – noiembrie 2001, S.C. R. Onești S.A. a livrat către S.C. D. G. S.A., produse petroliere în valoare de 160 miliarde ROL (așa cum rezultă din anexa 1 a plângerii penale formulată de S.C. R. Onești S.A. împotriva salariaților Băncii Române de Scont S.A. și ai reprezentanților S.C. D. G. S.A.).

Conform extrasului de cont nr.18/13.11.2001, emis de B. Română de Scont, datoria S.C. D. G. S.A. s-a constatat că figurează ca fiind achitată, după cum urmează:

- suma de 25 miliarde lei prin OPH nr. 252/13.11.2001;

- suma de 45 miliarde lei prin OPH nr. 284/13.11.2001;

- suma de 45 miliarde lei prin OPH nr. 285/13.11.2001;

- suma de 45 miliarde lei prin OPH nr. 286/13.11.2001.

Potrivit extrasului de cont menționat mai sus, plățile respective au fost ordonate de S.C. D. G. S.A. prin directorul general, inculpat I. M..

De asemenea, din analiza extrasului de cont nr.82/14.11.2001, aparținând S.C. D. G. S.A. a reieșit faptul că la 13.11.2001 societatea comercială a efectuat doar 2 plăți către S.C. R. Onești S.A., una de 25 miliarde lei prin OPH nr.252 și una de 15,5 miliarde lei prin OPH nr.253. Întocmind un punctaj între cele două extrase de cont a rezultat că singura plată care s-a făcut către S.C. R. Onești S.A. (care apare în ambele extrase de cont) este cea în valoare de 25 miliarde lei. Astfel, deși scriptic, contul aparținând S.C. R. Onești deschis la B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București a fost creditat cu suma de 135 miliarde lei, suma respectivă nu a intrat în mod efectiv în contul bancar. Întrucât S.C. R. Onești S.A. avea de plătit, așa cum s-a precizat anterior, furnizorului său extern Glencore International A.G. Baar Elveția suma de 2,3 milioane USD, reprezentând contravaloarea produselor petroliere livrate către S.C. R. Onești S.A., s-a procedat la efectuarea unor schimburi valutare, societatea respectivă emițând ordine Băncii Române de Scont – Sucursala Municipiului București în acest sens (schimburile valutare sunt evidențiate în extrasele de cont care se regăsesc în anexele 4,5 și 6 ale plângerii penale – vol. 1, fila 71).

La data de 13.11.2001, B. Română de Scont a emis un swift de plată în valută către Glencore International A.G. Baar Elveția prin intermediul City Bank New York și Credit Swisse Zurich, plată care însă nu s-a mai efectuat. Întrucât Glencore International A.G. Baar Elveția, a sesizat neprimirea sumei, S.C. R. Onești S.A. a întreprins demersuri pe lângă conducerea Băncii Române de Scont - Sucursala Municipiului București, în vederea stabilirii împrejurărilor care au condus la neefectuarea plății, stabilindu-se că la data de 15.11.2001, swift-ul reprezentând plata celor 2,3 milioane USD, a fost anulat de B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București.

Ca urmare, S.C. R. Onești S.A. a luat hotărârea de a nu mai derula operațiuni bancare prin intermediul conturilor deschise la B. Română de Scont S.A., ordonând acestei unități bancare să-i debiteze contul și să crediteze un alt cont deschis la B. Italo Romena – sucursala București, cu suma de 53,19 miliarde lei ROL și cu dobânda aferentă, conform extrasului de cont nr. 22/04.12.2001.

La data de 02.11.2001, Adunarea Generală a Acționarilor Băncii Române de Scont S.A. a aprobat cesionarea în favoarea S.C. D. G. S.A. București, a pachetului de acțiuni deținut de către S.C. Gelsor S.A. București și înscrierea acestei tranzacții în Registrul Acționarilor și Registrul de Acțiuni al Băncii. Prin adresa nr.3607/28.11.2001, inculpatul N. T. – în calitate de președinte al Băncii Române de Scont S.A. și inculpatul I. M. în calitate de președinte al S.C. D. G. S.A. – au solicitat Băncii Naționale a României, Direcția Supraveghere, sprijinul în demersurile întreprinse pentru obținerea aprobării, în cel mai scurt timp, ca acționar semnificativ al Băncii Române de Scont S.A., a S.C. D. G. S.A. cu 65,6% din acțiuni, arătând că „S.C. D. G. S.A. București dispune de o situație financiară stabilă care îi permite să-și onoreze obligațiile sale financiare iar fondurile destinate vărsămintelor la capitalul social al băncii nu provin dintr-un credit intern”. Odată cu aprobarea cesiunii la care s-a făcut referire, raporturile de natură profesională dintre societatea comercială și unitatea bancară, ca de altfel și cele dintre cei doi inculpați s-au consolidat.

Astfel, martorul M. C. M. (director la B. Română de Scont – Sucursala G. - care din octombrie 2001 a fost detașat la Sucursala Municipiului București din cadrul aceleiași bănci pe o perioadă de trei luni, preluând conducerea de la numita A. C.), a arătat că „inculpatul I. M. era cunoscut în bancă și se zvonea că va prelua pachetul majoritar de acțiuni ale Băncii Române de Scont și că acesta venea frecvent în bancă și discuta numai cu președintele băncii, N. T.” (vol. 5, fila 227-236, d.u.p.).

Martora M. E. (director economic al Băncii Române de Scont – Sucursala Municipiului București) a arătat că „știa că S.C. D. G. S.A. este reprezentată de I. M., persoană pe care a văzut-o în biroul președintelui N. T. și pe care acesta l-a prezentat ca fiind noul acționar majoritar”. Martora a mai declarat că inculpatul I. M. „îl vizita destul de des pe președintele N. T.” (vol, 5, fila 237-240, d.u.p.).

Martora I. D. M. (asistent manager - șef cabinet al președintelui băncii) la B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București, a arătat că: „ l-a cunoscut pe inculpatul I. M. în vara anului 2001, când devenise clientul cel mai important al băncii, având un regim preferențial, fiind primit de președintele băncii la orice oră, fără a se anunța în prealabil”. Astfel, „încă din vara anului 2001, inculpatul I. M. se instalase practic în biroul președintelui băncii, aflând chiar de la acesta că prezența permanentă la sediul Băncii Române de Scont se datora faptului că urma să preia pachetul majoritar de acțiuni al Băncii Române de Scont S.A.. Datorită comportamentului autoritar al inculpatului I. M. cu angajații băncii, inclusiv cu președintele acesteia, a crezut că deja I. M. preluase pachetul majoritar. De când I. M. a preluat conducerea Băncii Române de Scont, atitudinea domnului N. T. s-a schimbat radical, acesta fiind pus să facă anumite lucruri de care nu era încântat și pe care părea că le face mai mult forțat. Aceeași situație era și în cazul doamnei A. C.”.

În ceea ce privește relația S.C. R. Onești S.A. – S.C. D. G. S.A., martora a declarat că „domnul G. T., reprezentantul S.C. R. Onești S.A., a venit în mai multe rânduri la sediul Băncii Române de Scont – Sucursala Municipiului București unde avea întâlniri cu I. M. chiar și în absența lui N. T.” (vol. V, fila 268-273, d.u.p.).

Susținerile martorei arătate au fost confirmate și de martorii N. I. M. (operator cont B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București, (vol. V, fila 276-277 d.u.p.) și de martorul C. B. I., operator de cont la B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București (vol. V, fila 278-280 d.u.p.).

În cursul lunii noiembrie 2001 inculpatul I. M. s-a deplasat la sediul BRS SA unde în biroul inculpatului N. T. i-a solicitat acestuia să-l ajute să plătească în avans către . mărfii livrate pe loturi mai mari – fapt ce ar fi permis acordarea unui discount . – prin transferarea cu ordine de plată a unor sume de bani din contul . în contul . dacă în conturi nu existau disponibilitățile necesare.

În aceleași împrejurări inculpatul I. M. i-a solicitat inculpatului N. T. eliberarea, cât mai repede, și a unui extras de cont către . care să rezulte existența unui disponibil în contul acesteia de 160 miliarde ROL.

Inculpatul N. T. a fost de acord cu solicitările inculpatului I. M..

În aceste circumstanțe la data de 12.11.2001, împuternicitul S.C. D. G. S.A. să efectueze operațiuni bancare pe contul acestei societăți comerciale, martora N. C., s-a prezentat la B. Română de Scont – Sucursala municipiului București, cu ordinul de plată nr. 284 emis de S.C. D. G. S.A., beneficiar S.C. R. Onești S.A., în valoare de 45 miliarde ROL și semnat la rubrica plătitor de inculpatul I. M., împuternicitul solicitându-i martorei B. F. Clementina eliberarea exemplarului verde, care, verificând soldul S.C. D. G. S.A, a constatat că nu acoperea suma înscrisă pe ordinul de plată, dar nu a considerat acest lucru o problemă, întrucât soldul contului S.C. D. G. S.A. la B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București putea fi alimentat prin alte operațiuni în orice moment al intervalului de prelucrare al ordinului de plată.

Martora B. F. Clementina, a arătat că: „a contactat-o pe martora A. C. – directorul sucursalei, pentru a-i prezenta situația existentă, ocazie cu care a fost îndrumată la directorul economic, respectiv martora M. E., lucru pe care l-a și făcut. După un anumit interval de timp, martora B. F. Clementina a primit acordul verbal de acceptare a ordinului de plată menționat mai sus de la directorul economic, respectiv martora M. E. și drept urmare, a aplicat ștampila cu mențiunea „B. Română de Scont – Sucursala București, cu indicativul 8”, la rubrica primire/acceptare, inscripționată pe ordinul de plată.

Referitor la ordinele de plată numerele 285 și 286/13.11.2001, emise de S.C. D. G. S.A., beneficiar S.C. R. Onești S.A., în sumă de 45 miliarde ROL fiecare, au fost semnate, de asemenea, la rubrica plătitor, de inculpatul I. M.. Și aceste două ordine de plată au fost prezentate martorei B. F. Clementina la data de 13.11.2001 tot de către martora N. C.. Martora B. F. Clementina a predat martorei M. E., cele două ordine de plată plus cel din ziua precedentă, aceasta urmând să-i comunice un răspuns în timp util. Ulterior, cele trei ordine de plată au fost trimise operatorului de cont, respectiv martorei B. F. Clementina „cu mesajul că totul este OK”.

În acest interval de timp, la sediul Băncii Române de Scont – Sucursala Municipiului București a sosit inculpatul I. M., care s-a deplasat la președintele băncii – inculpatul N. T., în timp ce martora N. C. a părăsit clădirea. La scurt timp, inculpatul I. M. s-a prezentat la ghișeul învinuitei B. F. Clementina care i-a solicitat acesteia exemplarele verde și roz ale celor trei ordine de plată, inculpatul afirmând de asemenea că „totul este OK și că s-a aprobat”.

Martora B. F. Clementina s-a conformat, iar a doua zi s-a întâlnit cu inculpatul N. T., căruia i-a comunicat că se află în posesia exemplarelor albe ale celor trei ordine de plată. Acesta i-a cerut actele respective, afirmând că „mai are unele calcule de făcut și că ordinele de plată se vor opera”.

După primirea ordinelor de plată inculpatul N. T. a dispus operarea acestora în sistem.

În data de 13.11.2001, inculpatul N. T., în afara sistemului electronic al băncii, a întocmit extrasul de cont nr.18/13.10.2001 - în care a atestat în mod nereal că . a virat . de 135 miliarde ROL – pe care l-a semnat, ștampilat și înmânat reprezentantului .>

În acest sens s-au apreciat ca fiind relevante susținerile martorei N. Marghiolița (șef-serviciu financiar în cadrul . a arătat următoarele: „în contractul de vânzare-cumpărare dintre . și . cumpărătorul trebuia să achite marfa achiziționată la termenul stabilit cu ordine de plată pe care trebuia să le prezinte băncii, în cazul de față BRS – Sucursala Municipiului București. Ulterior reprezentanții R. solicitau băncii extrasele de cont și documentele justificative (ordinele de plată) și ordonau plăți fie la intern fie la extern (furnizorului extern de țiței GLENCORE INTERNATIONAL AG Elveția)”.

Așa cum a rezultat din declarațiile formulate de martora B. F. Clementina în perioada de timp la care s-a făcut referire, acesteia i s-a interzis de către martora A. C. eliberarea de extrase de cont pentru S.C. R. S.A. Onești și S.C. D. G. S.A., motivându-se faptul că există anumite probleme în ceea ce privește funcționarea sistemului de evidență informatică al băncii. În cazul în care operatorul de cont ar fi primit asemenea solicitări, părțile interesate erau îndrumate către conducerea băncii.

În perioada martie 2000 – noiembrie 2001, martorul D. G. P. a îndeplinit funcția de economist în cadrul Departamentului credite din cadrul Băncii Române de Scont – Sucursala municipiului București, ca urmare solicitărilor repetate ale S.C. R. Onești Ș.A. de a i se elibera extras de cont, martora B. F. Clementina a primit de la martorul D. G. P. două „post-ituri” (vol. V, fila 352, d.u.p.), scrise olograf de acesta din urmă, pe care erau menționate diverse operațiuni bancare, respectiv sold, cumpărare valută (USD), plăți, etc. Pe unul dintre ele era înscrisă operațiunea de cumpărare valută USD în cuantum de 2.300.000, precum și efectuarea unei plăți în aceeași sumă, fără a specifica cine anume a ordonat-o și nici beneficiarul acesteia.

D. urmare și ținând cont de indicațiile primite de la martora A. C., martora B. F. Clementina a comunicat telefonic S.C. R. Onești S.A. (structura contului) în baza datelor menționate pe bilet.

Deși S.C. R. Onești S.A. a ordonat Băncii Române de Scont – Sucursala Municipiului București – cumpărarea sumei menționate în vederea achitării produselor petroliere, achiziționate de la Glencore International AG Elveția, acest lucru nu s-a întâmplat, iar comunicarea către aceasta a operațiunii respective ca fiind realizată, nu avut corespondent în realitate.

Potrivit procesului verbal întocmit la data de 24.07.2001 de Departamentul audit, în cadrul Băncii Române de Scont S.A. – Sucursala Municipiului București nu a fost elaborată fișa postului cu sarcinile, atribuțiile, răspunderile și limitele de competență ale fiecărui salariat, iar conducătorii compartimentelor de lucru din cadrul sucursalei nu erau numiți prin decizii, neexistând un cadru organizat de subordonare a lucrătorilor din cadrul fiecărui compartiment și respectiv de coordonare – îndrumare de către un lucrător a activității compartimentelor de lucru ale sucursalei (vol. VIII, fila 37, d.u.p.), activitatea fiind desfășurată potrivit organigramei cadru a sucursalelor băncii din 30.04.2000.

Având în vedere că B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București nu transmitea către S.C. R. Onești S.A. zilnic extrasele de cont, așa cum ar fi trebuit să o facă, acestea erau ridicate de martoră, atunci când se deplasa la București, de M. D. – directorul reprezentanței S.C. R. Onești S.A. din București și de către un șofer al departamentului financiar al S.C. R. Onești S.A., asta destul de des.

Urmare a unei sesizări din partea furnizorului extern, Glencore International AG Elveția privind neachitarea sumei de 2,3 milioane USD, s-au efectuat verificări, constatându-se că această sumă de bani pe care urma să o încaseze nu a fost încasată pe relația R. – D. – B.R.S. Astfel, la data de 13.11.2001, martorul M. D. a ridicat de la B. Română de Scont – Sucursala municipiului București un extras de cont semnat de președintele băncii – inculpatul N. T. și ștampilat cu ștampila rotundă a băncii, care atesta că în contul lui R. s-a încasat suma totală de 160 miliarde ROL de la S.C. D. G. S.A., având ca documente primare patru ordine de plată, din 05.11.2001, 12.11.2001, 13.11.2001 – primul în valoare de 25 miliarde ROL și ultimele trei cu valoare de câte 45 miliarde ROL (vol. V, fila 368).

În baza extrasului obținut, urmare dispozițiilor primite de la directorul general al S.C. R. Onești S.A.- G. T., s-a solicitat reprezentanței București să asigure prin B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București schimbarea sumei sus-menționate în valută și ulterior efectuarea unei plăți externe către Glencore International AG Elveția. Ulterior, în 20.11.2001, s-a primit de la B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București, un fax care conținea mesajul swift prin care se atesta că B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București virase către Glencore International AG Elveția suma de 2,3 milioane USD, reprezentând obligația financiară a lui S.C. R. Onești S.A., considerându-se că la acel moment contravaloarea facturii emisă de Glencore International AG Elveția a fost achitată. Totodată, se preciza că la 28.11.2001 s-a primit, pe fax, la departamentul financiar, un alt mesaj swift cu același număr de referință ca și primul, dar cu data de livrare în contul Glencore International AG Elveția, alta decât cea menționată în primul swift.

Având în vedere cele sus-menționate, s-a luat legătura cu reprezentanța București a S.C. R. Onești S.A., cărora le-a cerut să le ridice de la bancă dispoziția de plată valutară externă, sarcină care nu a fost îndeplinită întrucât B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București nu a eliberat documentul respectiv. Ulterior au solicitat băncii extrasele de cont aferente lunii noiembrie și documentele justificative privind plata sumei de 300.000 USD (pe care într-adevăr o primise în urma insistenței conducerii R.), neprimind răspuns până în prezent”.

Susținerile martorei au fost confirmate și de inculpatul N. T., care a arătat în declarația dată în cursul urmăririi penale următoarele: „am constatat existența a numeroase neconcordanțe între operațiunile efectiv dispuse de client și înregistrările consemnate în sistemul informatic al Băncii Române de Scont – Sucursala Municipiului București, cu deosebire pentru contul S.C. D. G. S.A., și a solicitat directoarei sucursalei să nu mai elibereze extrase de cont de pe calculatoarele sucursalei către S.C. D. G. S.A. și nici către S.C. R. Onești S.A. până când nu verifică personal realitatea operațiunilor și a soldurilor.

La insistențele reprezentanților S.C. R. Onești S.A. de a li se elibera un extras de cont, am dispus întocmirea unui extras care să conțină inclusiv decontarea ultimelor plăți de mare valoare (peste 500 milioane lei) efectuate de S.C. D. G. S.A. în 12 și 13 noiembrie 2001, pe care l-a semnat, ștampilat și înmânat unui reprezentant al S.C. R. Onești S.A”. De asemenea, acesta a mai arătat că „nu a verificat personal conținutul extrasului de cont în raport cu soldul S.C. D. G. S.A., jurnalul de operațiuni zilnice și soldul S.C. R. Onești S.A., așa cum erau acestea înregistrate în sistemul informatic al Bancii Română de Scont – Sucursala municipiului București.

Ulterior, spre sfârșitul lunii februarie – începutul lunii decembrie 2001, din plățile dispuse de S.C. R. Onești S.A. către Glencore Internationale AG Elveția, banca nu a mai avut suficiente lichidități pentru decontarea ultimei tranșe de 2,1 milioane USD, cauza fiind neîncasarea sumelor pe care S.C. D. G. S.A. ar fi trebuit să le primească de la clientul său, în contul deschis la B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București, până la sfârșitul lunii noiembrie.

Raporturile dintre B. Română de Scont S.A. și S.C. D. G. S.A. au evoluat rapid în august - noiembrie 2001, de la unul simplu - client bancă - la unul complex, în care B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București ajunsese în mare măsură dependentă de rulajul contului „D.” și trebuia să execute cu maximă celeritate operațiunile dispuse de aceasta, cu atât mai mult cu cât, la 01.11.2001, S.C. D. G. S.A. semnase contractul de achiziție a pachetului majoritar de acțiuni al Băncii Române de Scont”.

Potrivit rapoartelor de expertiză contabilă, întocmite în cauză, din evidențele contabile întocmite de S.C. R. S.A. a rezultat că în anul 2001, în perioada 01.01 -12.12.2001, livrările de produse petroliere către S.C. D. G. S.A. au fost în valoare totală de_.722 lei.

Din evidențele contabile întocmite de S.C. D. G. S.A. a rezultat că în conformitate cu fișa de evidență analitică a contului 401 „furnizori” întocmită de S.C. D. G. S.A privind produsele petroliere primite de la S.C. R. Onești în anul 2000 și 2001, valoarea totală a acestora este de_.799 lei.

Între evidențele contabile întocmite de cele două societăți s-a constatat o diferență de 79.554.129 lei care reprezintă refuzul la plată comunicat de S.C. D. G. S.A. furnizorului S.C. R. S.A. Diferența a fost stabilită cu ocazia încheierii, în data de 11.01.2002, a unui proces verbal de punctaj din care a rezultat că valoarea produselor petroliere livrate și respectiv primite, este în sumă de_.799 lei, în evidențele contabile ale S.C. D. G. S.A., respectiv de_.283 lei, în evidențele contabile ale S.C. R. S.A.

În consecință, s-a reținut că livrările de produse petroliere ale S.C. R. S.A. către S.C. D. G. S.A., în perioada 06.12.2000 – 12.12.2001, este reflectată astfel:

- în evidența contabilă a S.C. R. S.A:_.283 lei, conform fișei de evidență analitică a contului 411 „clienți”;

- în evidența contabilă a S.C. D. G.:_.799 lei, conform fișei de evidență analitică a contului 401 „furnizori”;

- diferența de 79.554.129 lei provine din sume facturate în anul 2001 de S.C. R. S.A. și refuzate la plată de S.C. D. G. S.A. în baza a două adrese comunicate furnizorului, respectiv: adresa nr. 469/17.06.2001 pentru suma de 63.486.096 lei și adresa nr. 470/08.06.2001, pentru suma de 16.068.033 lei.

În legătură cu facilitățile acordate de S.C. R. S.A. lui S.C. D. G. S.A. s-a reținut că în conformitate cu prevederile contractuale, S.C. R. S.A. a acordat facilități S.C. D. G. S.A., sub formă de discount comercial. În urma unei analize s-a constatat că discount-urile au fost acordate, exclusiv, pentru facturi emise în lunile noiembrie și decembrie 2001. Astfel, pentru facturi în valoare totală de 58._ lei s-au acordat discount-uri în sumă de 3._ lei.

S-a mai reținut că, din confruntarea situației facilităților acordate de S.C. R. S.A. către S.C. D. G. S.A. întocmită de S.C. R. S.A., cu exemplarul în original al facturilor furnizat de S.C. D. G. S.A., au rezultat următoarele:

- S.C. R. S.A. a înregistrat în evidențele sale contabile acordarea de discount-uri către S.C. D. G. S.A., în valoare totală de 3._ lei;

- S.C. D. G. S.A. a înregistrat în evidențele sale contabile discount-uri primite de la S.C. R. S.A. în valoare de 3._ lei.

Diferența între evidențele contabile ale celor două societăți în valoare de_ lei, provine din neînregistrarea în evidențele contabile ale S.C. D. G. S.A. a ultimelor patru facturi de discount emise de S.C. R. S.A. în anul 2001.

S-a mai reținut că, pentru produsele petroliere aprovizionate de la S.C. R. S.A. în anul 2000 și 2001, în valoare totală de_.779 lei, S.C. D. G. S.A. a înregistrat în evidența sa contabilă până la 31.12.2001, plăți în valoare totală de_.924 lei, conform situației prezentată în fișa de evidență analitică a contului 401 „furnizori” (diferența de 2._ lei este aferentă unor facturi emise de S.C. R. S.A. în luna ianuarie 2002).

Plățile către furnizorul S.C. R. Onești S.A. au fost dispuse de S.C. D. G. din conturile sale deschise la mai multe unități bancare, respectiv: B. Post V., B.C.R. V., B.R.D. V., B.R.D. V., B.R.D. I., B. Post C. și B.R.S.-S.M.B.

De asemenea, au mai fost efectuate plăți către S.C. R. S.A. de către diverse societăți comerciale, la ordinul S.C. D. G. S.A., în calitate de clienți ai acestei societăți.

S-a constatat că, în componența sumei de_.924 ROL înregistrată în evidențele contabile ale S.C. D. G. S.A. ca plăți, către S.C. R. S.A., este inclusă și suma de_.000 ROL.

S-a mai arătat, de asemenea că plata sumei de_.000 lei către S.C. R. S.A. în contul nr._ deschis la B.R.S. – S.M.B., a fost dispusă de S.C. D. G. S.A. din contul nr._ deschis la B.R.S. – S.M.B. în baza următoarelor patru ordine de plată:

- O.P. 252/05.11.2001 în valoare de 25._ ROL;

- O.P. 284/12.11.2001 în valoare de 45._ ROL;

- O.P. 285/13.11.2001 în valoare de 45._ ROL;

- O.P. 286/13.11.2001 în valoare de 45._ ROL;

Cele patru ordine de plată au fost emise sub semnătură și ștampilă de S.C. D. G. S.A. și au fost vizate sub semnătură și ștampilă de către B. Romănâ de Scont – Sucursala Municipiului București, dar din contul S.C. D. G. S.A., conform extraselor de cont eliberate de B.R.S., nu a fost operată ca plată decât suma de 25._ ROL, reprezentând contravaloarea O.P. 252/05.11.2001.

În urma analizei documentelor în baza cărora au fost emise extrasele de cont eliberate de B.R.S. București pentru cele două societăți, referitor la suma de_.000 ROL, respectiv S.C. D. G. S.A., în calitate de plătitor și S.C. R. S.A., în calitate de beneficiar, precum și al jurnalelor de operațiuni, s-au constatat următoarele:

Cele patru ordine de plată emise de S.C. D. G. S.A. poartă ștampila societății și o semnătură indescifrabilă.

Conform fișei specimenelor de semnătură, depusă la B.R.S. București, ca anexă la formularul pentru deschidere de cont curent, figurează cu drept de primă și unică semnătură, I. M., ca persoană împuternicită să dispună efectuarea de operațiuni prin contul S.C. D. G. S.A.

De asemenea, acestea au viza operatorilor B.R.S. București, astfel:

- O.P. 252/05.11.2001, ștampila cu nr. 8 a operatorului nr.31, B. Clementina;

- O.P. 284/12.11.2001, ștampila cu nr.8 a operatorului nr.31, B. Clementina;

- O.P. 285/13.11.2001, ștampila cu nr.8 a operatorului nr.31, B. Clementina;

- O.P. 286/13.11.2001, ștampila cu nr.8 a operatorului nr.31, B. Clementina.

Din verificarea jurnalelor de operațiuni din data de 13.11.2001, cu privire la cele patru ordine de plată, s-au constatat următoarele:

- O.P. 252/05.11.2001, se regăsește operat la poziția nr. 80 din jurnalul operatorului nr. 16 – C. B. I.;

- O.P. 284/12.11.2001, nu se regăsește în nici un jurnal de operațiuni din data de 13.11.2001 și nici ulterior;

- O.P. 285/13.11.2001, nu se regăsește în nici un jurnal de operațiuni din data de 13.11.2001 și nici ulterior;

- O.P. 286/13.11.2001, nu se regăsește în nici un jurnal de operațiuni din data de 13.11.2001 și nici ulterior.

Din verificarea extraselor de cont eliberate de BRS București clientului său S.C. D. G. S.A, a rezultat că din cele patru ordine de plată emise în favoarea S.C. R. S.A. Onești este decontat numai O.P. 252/05.11.2001 în valoare de 25._ ROL, decontare consemnată în extrasul de cont nr. 82/13.11.2001, extras care poartă mențiunea „duplicat”. Acest extras de cont a fost predat de către S.C. D. G. S.A. către organele de cercetare penală cu mențiunea „original” prin procesul verbal încheiat la 21.12.2001.

Se menționează faptul că extrasul de cont nr. 82/13.11.2001, aflat la dosarul cauzei poartă, în original, ștampila operatorului B.R.S. cu numărul 5, identificat sub numele P. Ozana, o semnătură indescifrabilă, iar la rubrica „ridicat de” este înscris numele „D. Oil” fără semnătura reprezentantului acestei societăți.

Celelalte trei ordine de plată în valoare de 45._ ROL fiecare, nu sunt operate de către B.R.S. ca plăți nici în jurnalele de operațiuni ale zilei de 13.11.2001, nici în extrasele de cont eliberate S.C. D. G. S.A.

În urma analizei extraselor de cont și a fișei contului de client eliberate de B.R.S., existente la dosarul cauzei, s-a constatat că la data emiterii de către S.C. D. G. S.A. și confirmării de către B.R.S. a celor patru ordine de plată, operațiunile desfășurate în contul societății au fost următoarele:

- la 05.11.2001, soldul inițial era de_ iar soldul la sfârșitul zilei de 45.560.102;

- la 12.11.2001, soldul inițial era de 6._ iar soldul la sfârșitul zilei de 4._;

- la 13.11.2001, soldul inițial era de 4._ iar soldul la sfârșitul zilei de 60.750.384.

S-au mai reținut următoarele:

- în datele de 05.11.2001, 12.11.2001 și 13.11.2001, S.C. D. G. S.A. a emis trei ordine de plată a câte 45._ ROL prin care dispunea B.R.S. București plata acestor sume în favoarea S.C. R. S.A. Onești;

- ordinele de plată poartă ștampila S.C. D. G. S.A. și o semnătură indescifrabilă;

- ordinele de plată poartă ștampila operatorului B.R.S. București cu numărul 8, identificat sub numele de B. Clementina, o semnătură indescifrabilă și data de 13.11.2001;

- B.R.S. București nu a executat plata celor trei ordine de plată pe data de 13.11.2001 și nici ulterior; aceasta reiese din faptul că operațiunile de debitare a contului S.C. D. G. S.A. nu se regăsesc efectuate în jurnalele de operațiuni ale B.R.S. și implicit nici în extrasele de cont eliberate S.C. D. G. S.A. sub numărul 80, 81/13.11.2001 și numărul 82/14.11.2001, extrase care conțin operațiunile decontate de B.R.S. București în contul clientului său, pe data de 13.11.2001;

- extrasele 80 și 81/13.11.2001, aflate în original la dosarul cauzei, au fost eliberate de operatorul B.R.S. cu ștampila nr. 8, B. Clementina (semnătură indescifrabilă) și la rubrica „ridicat de” apare înscris numele N. G. C., fără să existe semnătura de primire; extrasul cu numărul 82/14.11.2001, poartă mențiunea „duplicat”, a fost predat de către S.C. D. G. S.A. ca original, a fost eliberat de operatorul B.R.S., cu ștampila nr. 5, identificat sub numele P. Ozana (semnătură indescifrabilă, iar la rubrica „ridicat de” apare înscris numele „D. Oil”, fără semnătură de primire;

- conform extraselor de cont emise de B.R.S. București pentru S.C. D. G. S.A. la datele de 05, 12 și 13.11.2001, societatea nu avea în cont disponibilul necesar decontării celor trei sume a câte 45._ ROL.

Legislația aplicabilă în speță a fost Regulamentul nr.8/19.08.1984 privind ordinul de plată emis de B.N.R. și Norma nr. 8 ediția 1997 a Normelor referitoare la Condițiile Generale de Afaceri în B. „Astra” B. (B. Astra B. și-a schimbat denumirea în B. Română de Scont S.A. pe data de 23.09.1999).

Pentru S.C. R. S.A. Onești, B.R.S. București a eliberat două variante ale extrasului referitoare la operațiunile consemnate în legătură cu cele patru ordine de plată în valoare totală de_.000 ROL, emise de S.C. D. G. S.A. (având ca beneficiar S.C. R. S.A. Onești), după cum urmează:

Varianta 1 – în care contul societății apare creditat, în extrasul de cont nr. 18/13.11.2001 cu suma totală de_.000 ROL, ca încasare de la S.C. D. G. S.A. în baza celor patru ordine de plată menționate mai sus.

În urma analizei extrasului de cont nr. 18/13.11.2001, ora 15:35:32 eliberat de B.R.S. pentru S.C. R. S.A. Onești, comparativ cu celelalte extrase de cont eliberate de bancă către societate, s-au constatat următoarele:

- contul S.C. R. S.A. Onești menționat pe extrasul de cont este_01212, în loc de_ așa cum este corect și după cum este menționat pe toate celelalte extrase de cont; se observă că la începutul contului este adăugată cifra 2;

- este menționată persoana care a ridicat extrasul de cont din partea S.C. R. S.A. Onești, respectiv M. D., dar nu există semnătura de primire;

- extrasul de cont poartă ștampila rotundă a B.R.S. B. și o semnătură indescifrabilă, deși contul societății era deschis la B.R.S. București, față de toate celelalte extrase de cont eliberate de B.R.S. București, care sunt vizate pentru eliberare, cu ștampila dreptunghiulară a operatorului B.R.S. București.

În acest extras de cont, suma de_.000 ROL, reprezentând contravaloarea celor patru ordine de plată emise de S.C. D. G. S.A., a fost consemnată ca încasare conturi S.C. R. S.A., astfel încât, la sfârșitul zilei de 13.11.2001, soldul contului era de_.215, 30 ROL.

În baza sumelor înscrise în extrasele de cont, S.C. R. S.A. Onești a solicitat B.R.S. București efectuarea unor operațiuni de cumpărare valută în vederea dispunerii unor plăți către furnizori externi respectiv Glencor International A.G. din Elveția. Operațiunile de cumpărare valută au fost consemnate de B.R.S. în extrasele de cont:

- nr. 19/14.11.2001;

- nr. 20/06.11.2001;

- nr. 21/20.11.2001;

Cele trei extrase de cont poartă ștampila rotundă a B.R.S. B. și o semnătură indescifrabilă.

Pentru primire a fost menționat numele M. D., dar fără să existe vreo semnătură.

Din valută astfel consemnată în extrasele de cont, ca urmare a operațiunilor de cumpărare prezentate mai sus, S.C. R. S.A. Onești a dispus efectuarea unor plăți către furnizorul extern Glencore International A.G. Elveția.

Operațiunile de cumpărare valută și plăți la extern către furnizorul Glencore International A.G. Elveția au fost consemnate în extrasele de cont al S.C. R. S.A. Onești, eliberate pentru contul în USD de către B.R.S. București:

- nr. 5/14.11.2001;

- nr. 6/16.11.2001;

- nr. 7/20.1.2001.

Astfel, și pentru contul în USD al S.C. R. S.A. Onești B.R.S. București a eliberat două variante al extrasului.

În prima variantă a extrasului pentru contul în USD, ca o consecință a operațiunilor în lei consemnate în varianta unu a extrasului emis în lei, au fost înregistrate operațiunile de cumpărare valută și plăți către furnizorul extern Glencore International A.G. Elveția. Din suma totală de 4.594.900 USD, S.C. R. S.A. Onești a dispus efectuarea unor plăți la extern în valoare totală de 4.587.243, 41 USD, către furnizorul extern Glencore International A.G. Elveția, în baza următoarelor dispoziții de plată valutară externă:

- D.P.V.E._/08.11.2001 = 1.287.243,41 USD;

- D.P.V.E._/09.11.2001 = 1._ USD;

- D.P.V.E._/09.11.2001 = 2._ USD.

Referitor la D.P.V.E. ._, după cum a rezultat din precizările la plângerea penală întocmită de S.C. R. S.A. Onești, înregistrată sub nr._/23.08.2002, acest document a fost întocmit la București, la sediul B.R.S., de către reprezentantul societății.

S.C. R. S.A. Onești nu a primit acest document nici în original și nici în copie, așa cum a reieșit din adresa nr.76/17.01.2002 depusă de S.C. R. S.A. la B.R.S. București sub nr. 203/18.01.2002.

Toate operațiunile au fost dispuse de S.C. R. S.A. Onești în limita disponibilului consemnat prin creditarea contului sau cu suma de_ ROL conform extrasului de cont nr. 18 din 13.11.2001.

Varianta 2 a extrasului eliberat de B.R.S. pentru S.C. R. S.A. Onești în data de 18.01.2002, cu mențiunea „duplicat”, pentru contul în lei

Acest extras consemnează operațiunile efectuate în contul S.C. R. S.A. pentru perioada 13.11 – 30.11.2001.

În această variantă, contul S.C. R. S.A. Onești a fost creditat (ca și în prima variantă de extras) cu suma de 25._ ROL – O.P. 252/05.11.2001 (din totalul de_.000 ROL reprezentând contravaloarea celor trei ordine de plată emise de S.C. D. G. S.A.).

Contul S.C. R. S.A. Onești a mai fost creditat, de către B.R.S. cu alte trei sume fără documente justificative în valoare totală de 56._ ROL după cum urmează:

- 15._ ROL în data de 13.11.2001;

- 31._ ROL în data de 19.11.2001;

- 9._ ROL în data de 29.11.2001.

În concluzie, contul în lei al S.C. R. S.A. a fost creditat cu suma totală de 81._.000 ROL compusă din:

- 25._ ROL – plată dispusă de S.C. D. G. S.A. cu ordinul de plată nr. 252/05.11.2001, sumă cu care a și fost debitat contul în data de 13.11.2001;

- 56._ ROL – suma totală cu care a fost debitat contul S.C. D. G. S.A., fără ca plățile să fie dispuse de titularul contului;

Conform acestei a doua variante de extrase de cont, prin care contul S.C. R. S.A. Onești a fost creditat cu suma totală de 81._ ROL, în urma operațiunilor de cumpărare valută s-a obținut suma totală de 2.592.350 USD, din care s-au făcut plăți la extern către furnizorul Glencore International A.G. Elveția, în valoare de 2.587.243, 41 USD.

Cele 81._ ROL reprezentând încasări, în varianta a doua de extrase de cont în lei, eliberate de B.R.S. București pentru S.C. R. S.A. Onești coincid cu sumele operate ca și plăți în extrasele de cont în lei, eliberate pentru S.C. D. G. S.A.

Plata sumei de 2.300.000 USD, operată în prima variantă de extrase de cont, a fost dispusă de S.C. R. S.A. Onești în baza D.P.V.E._ iar efectuarea plății a fost confirmată de .B.R.S. prin swift cu referința nr._.

Ulterior, B.R.S. București a anulat plata la extern a sumei de 2.300.000 USD, după cum rezultă din documentele anexate la dosarul cauzei, astfel:

- cu D.P.V.E. nr._, S.C. R. S.A. Onești a dispus plata la extern a sumei de 2.300.000 USD;

- în extrasul de cont nr. 7/20.11.2001, eliberat de B.R.S. pentru S.C. R. S.A. Onești, a fost înscris soldul la începutul zilei de 64,07 USD, o încasare de 2.303.300 USD la ora 15:20:15 și plata sumei de 2.300.000 USD la ora 15:26:31;

- în data de 26.1._, banca intermediară City Bank New York, a anunțat banca beneficiarului (Glencore International A.G. Elveția), respectiv Credit Suisse, asupra „anulării de către B. Română” a plății în valoare de 2.300.002,50 USD;

- președintele B.R.S., T. N., prin adresa înaintată domnului Henry Kraft – director general Glencore International A.G. Londra – a comunicat acestuia că datorită unor evenimente neprevăzute apărute în cash – flow –ul băncii, ordinul de plată numărul B2554211 al S.C. R. S.A. Onești cu data valutei 20 noiembrie nu a fost executat la această dată; în continuare s-au dat relații despre datele valutei și sumele ce vor fi virate până la concurența sumei;

- ca răspuns la scrisoarea de mai sus, Henry Kraft – director general Glencore International A.G. Londra, a atenționat conducerea B.R.S., în persoana lui T. N., că, neexecutarea obligației asumate de virare a sumei de 2.300.000 USD ridică serioase dubii asupra credibilității băncii; totodată, și-a rezervat dreptul de a întreprinde orice acțiune în vederea rezolvării acestei probleme și a atras răspunderea băncii pentru orice cheltuieli suplimentare efectuate în acest scop;

- cu adresa nr. 2926 din 12.12.2001, S.C. R. S.A. Onești, a solicitat lămuriri B.R.S. București, întrucât a fost trecută aceeași referință bancară pe două swift-uri, respectiv,_ care se referă, unul la o plată externă de 2.300.000 USD, iar al doilea la o plată externă de 300.000 USD;

- cu adresa nr. 3053/19.12.2001, S.C. R. S.A. Onești a revenit la adresele nr.2926/12.12.2001 și a solicitat „de a ne trimite urgent, în original, extrasele de cont bancare ale S.C. R. S.A. Onești pentru perioada 20.11.2001 – 19.12.2001, în lei și USD”.

Pentru S.C. R. S.A. Onești, în mod concret, cea de-a treia plată externă efectuată către Glencore International A.G. Elveția a fost de numai 300.000 USD în loc de 2.300.000 USD.

Plata sumei de 300.000 USD operată de B.R.S. în cea de a doua variantă de extrase de cont a fost solicitată de S.C. R. S.A Onești în baza D.P.V.E._/29.11.2001, operațiune confirmată prin swift prin aceeași referință, respectiv_, data valutei 29.11.2001.

În raport cu cele expuse mai sus s-au constatat următoarele:

- din cele patru ordine de plată în valoare totală de_.000 ROL emise de S.C D. G. S.A., având ca beneficiar S.C. R. S.A. Onești, nu a fost decontat decât O.P. nr.252 din 05.11.2001, în valoare de 25._ lei, care apare operat atât ca plată în contul S.C. D. G. S.A. (extras de cont nr. 82/13.11.2001) cât și ca încasare în contul S.C. R. S.A. Onești, în ambele variante de extrase eliberate de B.R.S. (extras de cont nr. 18 din 13.11.2001);

- celelalte trei ordine de plată în valoare de 45._ ROL fiecare, nu au fost operate ca plăți în extrasele de cont ale S.C. D. G. S.A.. Astfel, din suma totală de_.000 ROL, reprezentând contravaloarea celor patru ordine de plată emise de către S.C. R. S.A. Onești, contul S.C. D. G. S.A. a fost debitat numai cu suma de 25._ ROL;

- contrar operațiunilor înregistrate în evidența băncii, în prima variantă de extrase eliberate de B.R.S. (care poartă ștampila rotundă a B.R.S. B.) pentru S.C. R. S.A. Onești, în contul acestei societăți s-a consemnat creditarea cu suma de_.000 ROL.

- cu suma de mai sus, S.C. R. S.A Onești a dispus, în baza unor cereri de cumpărare valută, cumpărarea sumei de 4.594.900 USD, din care a solicitat efectuarea a trei plăți la extern în sumă totală de 4.587.243,81 USD către furnizorul extern Glencore International A.G. Elveția;

- în cea de-a doua variantă de extrase de cont, contul S.C. R. S.A. Onești a fost creditat cu suma de 25._ ROL reprezentând contravaloarea O.P. 252 din 05.11.2001, emis de S.C. D. G. S.A. și cu încă trei sume fără documente justificative în valoare totală de 56._ ROL – plăți care nu au fost dispuse de S.C. D. G. S.A. (dar debitate din contul S.C. D. G. S.A.) și înregistrate și în evidențele băncii);

- în loc de_.000 ROL, contul S.C. R. S.A. Onești a fost creditat cu suma de 81._ ROL, disponibil în limita căruia s-au efectuat operațiuni de cumpărare valută, obținându-se suma de 2.592.350 USD, din care s-au efectuat plăți la extern în valoare de 2.587.243, 41 USD, către furnizorul Glencore International A.G. Elveția. Aceste operațiuni sunt cele care se regăsesc în extrasele de cont ale ambelor societății, extrase întocmite pe baza jurnalelor de operațiuni ale operatorilor B.R.S.

Față de considerentele arătate s-au reținut următoarele:

- S.C. D. G. S.A. a dispus B.R.S. București plata sumei de_.000 ROL către S.C. R. S.A. Onești;

- cele patru ordine de plată au fost recepționate și autentificate de B.R.S. prin semnătura și ștampila operatorului B. Clementina;

- ordinele de plată nr. 284/12.11.2001, 285 și 286/13.11.2001, în valoare de câte 45._ ROL, nu au fost acceptate de B.R.S. și în consecință, nu au fost executate prin debitarea contului S.C. D. G. S.A. din lipsă de disponibil în cont, neacceptarea O.P.-urilor reiese din jurnalele de operațiuni ale B.R.S. din 13.11.2001;

- conform Regulamentului nr. 8/1994, neacceptarea ordinelor de plată de către banca receptoarea și banca destinatară (în speță B.R.S) a condus la încetarea efectelor ordinelor de plată susmenționate, pe data de 14.11.2001, atrăgând după sine nestingerea obligațiile de plată a S.C. D. G. S.A. față de S.C. R. S.A. Onești pentru suma totală de_.000 ROL;

- B.R.S. București a debitat contul S.C. D. G. S.A. cu suma de 81._ lei compusă din: 25._ ROL contravaloarea O.P. 252/05.11.2001 și 56._ lei fără acordul titularului de cont;

- B.R.S. București, cu aceeași sumă de 81._ ROL, a creditat contul S.C. R. S.A. Onești; astfel, în loc să beneficieze de suma de_.000 ROL (plăți dispuse inițial de S.C. D. G. S.A.), S.C. R. Onești S.A. a beneficiat efectiv de suma de 81._ lei, sumă pe care a folosit-o să cumpere valuta pe care a achitat-o furnizorului extern, Glencore International A.G. Elveția;

- S.C. D. G. S.A. nu a stins datoria sa către S.C. R. Onești S.A. pentru suma de_.000 ROL;

- datorită încălcării de către B.R.S. a Normelor referitoare la Condițiile Generale de Afaceri, prin emiterea unor extrase de cont care nu au la bază înregistrările din jurnalele de operațiuni, adică debitarea efectivă a contului S.C. D. G. S.A., urmată de creditarea contului S.C. R. S.A. Onești cu suma totală de_.000 ROL, aceasta din urmă a fost pusă în imposibilitatea de a efectua plata externă către furnizorul Glencore International A.G. Elveția pentru suma de 2.000.000 USD (vol. II, filele 20-39, d.u.p.).

Produsele petroliere achiziționate de S.C. D. G. S.A. de la S.C. R. S.A Onești au fost comercializate prin vânzare către mai multe societăți comerciale, între care .., .. și .., însă sumele de bani obținute din operațiunea respectivă nu au mai fost încasate de S.C. D. G. S.A. prin intermediul contului deschis la B. Română de Scont – Sucursala Municipiului București, ci în alte conturi deschise la alte unități bancare.

În ceea ce privește situația financiară a S.C. D. G. S.A. s-a apreciat că este relevant faptul că în perioada la care s-a făcut referire, B. Națională a României a respins solicitarea privind aprobarea prealabilă pentru participarea acestei societăți comerciale în calitate de acționar semnificativ al Băncii Române de Scont cu 65,6%, deoarece nu erau îndeplinite condițiile prevăzute la art. 52/2, lit. a,b și 5 din Legea nr. 58/1998, privind Legea bancară, modificată și completată prin O.U.G. nr.137/2001 pentru următoarele considerente:

- S.C. D. G. S.A. nu dispunea de o situație financiară stabilă care să justifice în mod satisfăcător proveniența fondurilor destinate obținerii participației la capitalul social al băncii și care să creeze premise pentru o eventuală susținere financiară a băncii, respectiv S.C. D. G. S.A. înregistra un activ, o cifră de afaceri și capitaluri proprii mult mai mici decât nivelul participației, un grad de îndatorare mare și plăți restante;

- S.C. D. G. S.A. nu funcționa de minim trei ani, având în vedere că societatea a fost înființată în anul 1999.

Instanța de fond a mai apreciat că faptele săvârșite de inculpatul I. M. așa cum au fost descrise mai sus, constând în aceea că în calitate de director general al S.C. D. G. S.A., în cursul executării contractului de vânzare-cumpărare nr.222/15.06.2001, în luna noiembrie 2001, cu ajutorul inculpatului N. T. a indus-o în eroare pe partea civilă S.C. R. S.A. Onești, prin prezentarea ca adevărată a încasării sumei de 16.000.000 lei prim emiterea ordinelor de plată nr.284 din 12.11.2011, în valoare de 4.500.000 lei, precum și nr.285 și 286 din 13.11.2001 în valoare de câte 4.500.000 lei, cunoscând faptul că nu avea disponibilul bănesc necesar pentru a onora plata, în scopul de a obține pentru S.C. D. G. S.A. un folos material injust și cauzând astfel o pagubă mai mare de 200.000 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. și ped. de art. 215 alin. 1,2,3 și 5 C.p., pentru care acesta urmează să fie condamnat.

De asemenea, în ce privește fapta săvârșită de același inculpat, așa cum a fost descrisă mai sus, constând în aceea că în cursul lunii noiembrie 2001 l-a determinat, cu intenție, pe inculpatul N. T. să elibereze extrasul de cont nr.18/13.10.2001, în care s-a atestat nereal că . a virat . de 13.500.000 lei, în scopul procedurii consecințelor arătate, s-a apreciat că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped .de art.25 rap. la art.290 C.p.

În ce privește fapta săvârșită de inculpatul N. T. așa cum a fost descrisă mai sus, constând în aceea că în calitate de președinte al B.R.S. S.A., în cursul executării contractului de vânzare-cumpărare nr.222/15.06.2001, în luna noiembrie 2001, l-a ajutat pe inculpatul I. M., să o inducă în eroare pe partea civilă S.C R. Onești S.A., în modul arătat mai sus, prin eliberarea extrasului de cont fals la care s-a făcut referire, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. și ped. de art. 26 rap. la art.215 alin.1,2,3 și 5 C.p., pentru care acesta a fost condamnat.

În ce privește fapta aceluiași inculpat, așa cum a fost descrisă mai sus, constând în aceea că, în extrasul de cont nr.18/13.10.2001 a atestat nereal că . a virat . de 13.500.000 lei în scopul producerii consecințelor arătate, s-a apreciat că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped .de art.290 C.p.

Vinovăția inculpaților, în săvârșirea faptelor menționate mai sus, a fost dovedită cu certitudine pe baza probelor administrate în cauză, la care s-a făcut referire, în raport cu care a rezultat situația de fapt reținută.

Tribunalul a înlăturat, atât susținerile inculpaților, cât și cele ale părții responsabile civilmente BRS SA, vizând inexistența faptelor de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată sau lipsa elementelor constitutive ale acestor infracțiuni, acestea fiind infirmate de materialul probator.

Astfel, în cauză s-a probat faptul că, în baza contractului intervenit între părți, în luna noiembrie 2001, . avea obligație de a plăti . de 16.000.000 lei, reprezentând prețul produselor petroliere livrate, iar pentru achitarea sumei inculpatul I. M. a emis ordinele de plată la care s-a făcut referire.

S-a probat, de asemenea, faptul că angajații . i-au comunicat inculpatului I. M. faptul că există nereguli în relația cu BRS SA, în sensul că nu erau comunicate extrasele de cont și erau înregistrate operațiuni fără documente justificative.

Martorii audiați în cauză au relevat, împrejurările în care BRS SA a primit bilete la ordin, precum și, relațiile consolidate dintre inculpați încă din vara anului 2001, când inculpatul I. M. era prezentat angajaților băncii de către inculpatul N. T. ca fiind „noul acționar majoritar” și „cel mai important client al băncii și având un regim preferențial”.

Potrivit expertizei întocmite în cursul cercetării penale, dacă sunt luate în considerare numai sumele încasate cu documente justificative în contul bancar al ., acestea nu ar fi fost suficiente pentru achitarea integrală a sumei datorate de 16.000.000 lei.

Din declarația inculpatului N. T. dată în cursul urmăririi penale a rezultat că „în luna noiembrie 2001, I. M. mi-a propus să-l ajut să plătească în avans către R. întreaga contravaloare a mărfii livrată pe loturi mai mari, fapt ce ar fi permis acordarea unui discount din partea R. către D.. Condiția principală era ca D. să facă dovada plății integrale sau la un anumit nivel înainte de preluarea unui lot de marfă. I-am explicat lui I. M. că lichiditatea băncii nu permitea desfășurarea operațiunilor la asemenea nivel dintr-o dată în termen foarte scurt, situația în care acesta m-a asigurat că R. nu avea nevoie să facă plăți către parteneri din aceste fonduri înainte ca D. să reușească încasarea cel puțin parțială a contravalorii mărfii de la beneficiar. Mai exact, I. M. mi-a solicitat să operez transferurile din contul D. în contul R. în conformitate cu mai multe ordine de plată emise de D., chiar dacă în contul D. nu existau disponibilități la nivelul general. În concret, mi-a cerut să eliberez către R. extras de cont din care să rezulte, în mod neadevărat, că R. ar fi încasat sumele respective de la D., I. mi-a spus că în acest fel cresc rulajele celor două firme, iar R. își va muta toate conturile la B.R.S. Sursa de acoperire a acestor avansuri urma să fie reprezentată, pe de o parte de încasările D., iar pe de altă parte de majorarea de capital care urma să se efectueze în B.R.S. după ce D. primea aprobarea de la B.N.R. Am acceptat propunerea lui I. M.. Astfel am primit, la date diferite, patru ordine de plată de la D. către R. cu sume cuprinse între 25 – 45 miliarde lei, reprezentând plată în avans conform contractului. În baza înțelegerii cu I. M. am dispus operarea lor în sistem, operatoarea le-a aplicat ștampila și a eliberat copie verde către reprezentantul D.. În aceeași zi, în biroul meu din B.R.S. București, I. M. a insistat să eliberez cât mai repede către R. un extras de cont din care să rezulte existența unui disponibil în contul R. de 160 miliarde lei, În acest context, în afara sistemului electronic, am întocmit extrasul de cont nr. 18/13.1.2001, în care am atestat în mod ireal, că D. virase suma de 160 miliarde lei, extras pe care l-am semnat și ștampilat cu ștampila rotundă de la cabinetul meu. Menționez că la momentul respectiv D. avea în cont, din câte rețin, circa 30-40 miliarde lei. Nu am putut verifica personal, dar cunosc atât de la I. M. cât și de la domnul G. – director general R., că D. a beneficiat de reducerea de preț urmare achitării în avans a contravalorii mărfii, atestată prin extrasul de cont eliberat de mine în condițiile de mai sus” (vol. V, filele 77-79 d.u.p.).

Tribunalul a reținut forța probantă a declarației chiar dacă în cursul cercetării judecătorești inculpatul N. T. a revenit la aceasta, negând susținerile sale vizând „înțelegerea” cu celălalt inculpat - deși a arătat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale – având în vedere, pe de o parte faptul că declarația s-a coroborat cu celelalte probe administrate la care s-a făcut referire, iar pe de altă parte, împrejurarea că revenirea la declarație este nejustificată, motivul, constând aceea că, atunci când a dat declarația din cursul urmăririi penale a fost cuprins „de resentimente și l-a considerat inamicul nr.1” pe inculpatul I. M. ca urmare a faptului că a formulat plângere împotriva BRS SA, fiind pur subiectiv și invocat cu scopul de a înlătura răspunderea sa penală.

În condițiile în care revenirea la declarații a inculpatului N. T. este nejustificată, aceasta fiind infirmată de probatoriul administrat, tribunalul a înlăturat susținerile inculpatului, la care s-a făcut referire, acestea fiind nesincere.

S-a mai probat faptul că inculpatul N. T., în cursul lunii noiembrie 2001, după ce a interzis eliberarea de extrase de cont . erau neconcordanțe cu privire la realitățile operațiunilor efectuate și a soldurilor – a emis extrasul de cont nr.18/13.11.2001 în care a atestat, nereal, că au fost operate și executate toate cele patru ordine de plată emis de . astfel încât să rezulte că în data de 13.11.2001 în contul de lei deschis de . SA a fost încasată întreaga sumă de 16.000.000 lei.

Împrejurarea că înscrisul denumit „extras de cont nr.18 Data 13.11.2001” la numărul de cont al . fost scrisă în plus cifra „2” a fost apreciată ca fiind lipsită de relevanță în cauză în contextul în care, în extrasul de cont nr.19/14.11.2001 este corect menționat numărul de cont și este reluat soldul din extrasul de cont nr.18/13.11.2001.

În contextul probator analizat mai sus, instanța fondului a apreciat ca fiind de necontestat că inculpatul I. M. a cunoscut împrejurarea că la data emiterii ordinelor de plată nu exista disponibilul necesar pentru plata sumelor și că prin emiterea acestora a urmărit inducerea în eroare a . privire la plata produselor petroliere livrate în scopul obținerii folosului material injust la care s-a făcut referire, prin emiterea acestor ordine acceptate de BRS SA, precum și, a extraselor de cont menționate, . reprezentanții săi, având convingerea că suma de 16.000.000 a fost încasată.

Împrejurarea că ordinele de plată au fost emise în original iar prin extrasul de cont fals s-a confirmat încasarea sumei, au condus la înregistrarea în evidențele contabile ale . plății prețului produselor de către ., motiv pentru care, în procesul-verbal de punctaj încheiat între societăți nu a apărut nicio mențiune cu privire la încasarea prețului.

În condițiile în care reprezentanții . avut convingerea că suma datorată . a fost plătită, așa cum s-a arătat, au solicitat BRS SA schimbarea sumei din lei în USD pentru plata furnizorului extern GLENCORE INTERNATIONAL AG, iar după eliberarea extrasului de cont nr.7/20.11.2001 (din care rezulta că . fi avut în cont suma de 2.303.300 USD) au dispus efectuarea plății de 2.300.000 USD.

În contextul arătat, așa cum s-a reținut, BRS SA a transmis . swift cu nr._ din care a rezultat că suma de 2.300.000 USD a fost transferată către GLENCORE INTERNATIONAL AG, iar ulterior, un al doilea mesaj cu același număr din care a rezultat că s-a făcut o plată de 300.000 USD către aceeași societate.

Din corespondența intervenită între BRS SA și GLENCORE INTERNATIONAL AG a rezultat că inculpatul N. T. a dispus anularea plății de sumei de 2.300.000 USD fiind doar achitată suma de 300.000 USD.

Din același probatoriu a rezultat că din suma totală de 16.000.000 lei a cărei plată a fost dispusă prin ordinele la care s-a făcut referire, . încasat suma de 2.500.000 lei (în baza ordinului de plată nr.252/05.11.2001), iar ulterior sumele de 1.550.000 lei în data de 13.11.2001, 3.140.000 lei în data de 19.11.2001 și 946.600 lei în data de 29.11.2001.

În contextul arătat mai sus, tribunalul a reținut că paguba adusă . de 7.863.400 lei, această sumă fiind și folosul material injust obținut de ..

În condițiile în care suma de 8.136.600 lei a fost transferată de . în contul . din raportul de expertiză efectuată în cursul cercetării judecătorești, în sensul că din această sumă nu trebuie considerată ca plată suma de 5.636.600 lei, a fost apreciată ca fiind neîntemeiată.

În sfârșit, tribunalul a apreciat, ca neîntemeiată, și susținerea BRS SA, în sensul că inculpatul N. T. nu avea, printre atribuțiile de serviciu, emiterea extraselor de cont, ceea ce ar atrage lipsa răspunderii civile a băncii pentru faptele acestuia, în contextul în care, potrivit ROI al BRS SA, persoanele care asigură conducerea băncii, în afara obligațiilor pe cale au în această calitate, au și celelalte îndatoriri ce revin oricărui salariat.

În ceea ce privește infracțiunile de instigare la fals în înscrisuri private prev. de art.25 C.p. rap. la art. 290 C.p. în cazul inculpatului I. M. și de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 C.p., în cazul inculpatului N. T., Tribunalul, deși a stabilit vinovăția inculpaților sub aspectul săvârșirii acestor infracțiuni, a constatat că în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale a acestora.

Astfel, infracțiunile la care s-a făcut referire se pedepsesc cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Potrivit art.122 alin.1 lit.d C.p., termenul de prescripție a răspunderii penale pentru persoana fizică este de 5 ani, când legea penală prevede pentru infracțiunea săvârșiră pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, dar care nu depășește 5 ani, termen care se socotește conform alin.2 al aceluiași articol de la data săvârșirii infracțiunii.

În conformitate cu art.124 C.p. prescripția înlătură răspunderea penală, oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prev. de art.122 este depășit cu încă jumătate.

În raport cu data la care au fost comise infracțiunile tribunalul a constatat că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.

În consecință, tribunalul, făcând aplicarea disp. art.13 alin.3 C.p.p., în baza art.11 pct.2 li.b rap. la art.10 lit.g C.p.p., a încetat procesul penal pornit împotriva celor doi inculpați, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor la care s-a făcut referire mai sus.

În ceea ce privește infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, tribunalul a constatat, în primul rând, pentru acuratețe, că încadrarea juridică reținută în actul de sesizare este greșită în condițiile în care nu au fost reținute aliniatele 1 și 2 prev. în art.323 C.p.

În consecință, tribunalul, în baza art.334 C.p.p., a schimbat încadrarea juridică a faptei reținută prin rechizitoriu în sarcina ambilor inculpați, din art.323 C.p. în art.323 alin.1 și 2 C.p.

Tribunalul a apreciat că în cauză nu s-a probat existența faptei de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art.323 alin.1 și 2 C.p.

Potrivit textului de lege arătat „fapta de a se asocia sau de a iniția constituirea unei asocieri în scopul săvârșirii uneia sau a mai multor infracțiuni, altele decât cele arătate în 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani, fără a se putea depăși pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea ce intră în scopul asocierii”

Între infracțiunea prevăzută de acest text și participația penală s-a apreciat că există deosebiri fundamentale pornind de la pericolul social al fiecăreia dintre ele.

Astfel, în cazul participației penale, pericolul social provine, exclusiv, din comiterea infracțiunilor (pluralitatea reprezentând un element de accentuare al acestui pericol), iar în cazul asocierii, își are originea chiar în constituirea pluralității, care, tocmai prin organizarea sa, prin obligațiile asumate de cei ce o constituie, prin solidaritatea dintre aceștia, poate oricând, cu mai multe șanse de reușită, să treacă la săvârșirea faptelor penale proiectate.

Pe de altă parte, în timp ce pluralitatea de subiecți ai unei infracțiuni se absoarbe în însăși activitatea infracțională cu care se contopește, actele comune anterioare executării infracțiunii fiind simple acte pregătitoare, asocierea presupune o activitate autonomă de constituire și organizare a unui nucleu cu un scop determinat, activitate care rămâne distinctă de săvârșirea infracțiunilor.

În sfârșit, participația presupune pentru fiecare dintre participanți un rol în săvârșirea infracțiunii, în timp ce în cazul asocierii, membrii acesteia pot să nu participe toți la săvârșirea infracțiunii proiectate, pot stabili ca infracțiunea să fie comisă numai de unul sau de cinci dintre aceștia, mai mult decât atât, pot recruta pentru săvârșirea infracțiunii executanți din afară, creându-se astfel un organism autonom, distinct de cei ce vor avea rolul de autori sau participanții la săvârșirea infracțiunii, organism menit să organizeze, să delibereze și să hotărască cu privire la infracțiunea ce urmează să fie comisă.

În contextul arătat asocierea, inițierea, aderarea, sprijinirea, ca modalități de acționare ce caracterizează elementul material al laturii obiective a infracțiunii trebuie să se raporteze la înțelesul noțiunii de asociere la care s-a făcut referire mai sus.

În lumina considerentelor expuse mai sus, tribunalul a apreciat că, în cauză, nu s-a probat existența unei activități autonome a inculpaților de constituire și organizare a unui nucleu cu scopul determinat de săvârșire a mai multor infracțiuni, activitate care să rămână distinctă de săvârșirea celorlalte infracțiuni deduse judecății la care s-a făcut referire acuzația adusă inculpaților, prin rechizitoriu, de săvârșire a infracțiunii prev. de art.323 alin.1 și 2 C.p. fiind fundamentată pe participația fiecăruia dintre aceștia la comiterea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe grave și de fals în înscrisuri sub semnătură privată reținute în sarcina lor, situație în care pluralitatea de subiecți ai acestor infracțiuni se absoarbe în însăși activitatea infracțională cu care se contopește.

La individualizarea pedepselor tribunalul a avut în vedere criteriile prev. de art.72 C.p., respectiv gradul de pericol social și modalitatea concretă de săvârșire a faptei de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, precum și, persoana inculpaților care, au studii superioare și sunt necunoscuți cu antecedente penale, având un comportament bun în societate.

În raport cu criteriile enunțate mai sus tribunalul a apreciat că în favoarea inculpaților se poate reține circumstanța atenuantă prev. de art.74 lit. a C.p., urmând să țină cont de disp. art.76 alin.1 lit.a C.p.

Pentru a reține că în cauză se impune aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii drepturilor la care s-a făcut referire, tribunalul a avut în vedere că această pedeapsă este necesară, față de natura și gravitatea infracțiunilor comise, de persoana inculpaților și de împrejurarea că aceștia au săvârșit fapta folosindu-se de calitatea lor, de director general la ., în cazul inculpatului I. M. și de președinte al BRS SA, în cazul inculpatului N. T.

Pentru a reține că în cauză se impune aplicarea pedepsei accesorii, constând în interzicerea drepturilor la care s-a făcut referire, tribunalul a avut în vedere, pe de o parte, că interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice se face în mod automat prin efectul legii, iar pe de altă parte, că interzicerea celorlalte drepturi se impune față de considerentele arătate pentru aplicarea pedepsei complimentare arătate.

Tribunalul având în vedere că inculpații nu au mai fost condamnați anterior și ținând seama de comportamentul lor, apreciază că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru aceștia și, chiar fără executarea pedepsei, nu vor mai săvârși infracțiuni și în baza art.86/1 Cod penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, tribunalul a constatat că partea vătămată .-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 7.863.400 lei (cu dobânda legală aferentă) cu titlu de despăgubiri civile.

Tribunalul, reținând că în cauză sunt întrunite condițiile civile delictuale, întrucât prin fapta de înșelăciune comisă au cauzat părții vătămate un prejudiciu în cuantum de 7.863.400 lei, în baza art.14 rap. la art.346 C.p.p. combinat cu art.998 și urm. C.civ. anterior a obligat, în solidar, pe inculpați și în solidar cu părțile responsabile civilmente B. Română de Scont SA și . să plătească, părții civile ., suma arătată, cu dobânda legală aferentă, cu titlu de despăgubiri civile.

Tribunalul, având în vedere disp. art.163 C.p.p., a apreciat că în vederea reparării pagubei produse prin săvârșirea faptei se impune menținerea măsurilor asigurătorii luate în cursul urmăririi penale și al judecății.

În ceea ce privește suma reprezentând onorariul pentru expertiza contabilă întocmită de expert A. S., tribunalul, în urma analizei decontului de cheltuieli și având în vedere actele și lucrările dosarului, a apreciat că solicitarea expertului este întemeiată în parte în limita sumei la care s-a făcut referire.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, inculpații I. M. și N. TOEDOR și părțile responsabile civilmente B. Română de Scont și . lichidator.

Motivele de apel ale parchetului, cât și ale apelanților inculpați au fost reconsiderate, solicitându-se a se constata că infracțiunea prev. de art.323 alin.1 și 2 Cod penala fost dezincriminată, iar în privința infracțiunii de înșelăciune să se constate că a intervenit prescripția răspunderii penale în raport de limitele de pedeapsă din legea penală mai favorabilă, respectiv L. 286/2009.

În ceea ce privește apelul exercitat de partea responsabilă civilmente . prin lichidator, Curtea constată reală susținerea lichidatorului în sensul că hotărârea nu a fost comunicată la adresa corectă a sediului acestuia, astfel încât apelul este formulat în termen.

Analizând sentința penală atacată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată apelurile ca fiind fondate, pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. nr.144/D/P/2006 din 01.03.2010, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților I. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. de art. 323 C.p., art. 215 alin. 1,2, 3 și 5 C.p. și art. 25 C.p. raportat la art.290 C.p. și N. T. pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte prev. de art. 323 C.p., art. 26 rap. la art. 215 alin. 1,2, 3 și 5 C.p. și art. 290 C.p.

În fapt, s-a reținut că în luna noiembrie 2001, inculpatul I. M., în calitate de director general al S.C. D. G. S.A., s-a asociat cu inculpatul N. T. – președinte al B.R.S. S.A., în vederea inducerii în eroare a S.C. R. S.A. Onești, prin emiterea a trei ordine de plată în valoare de 135 miliarde lei, cunoscând faptul că S.C. D. G. S.A. nu avea disponibilul bănesc necesar pentru a onora plata respectivă și l-a instigat pe inculpatul N. T. să elibereze un extras de cont fals reprezentanților S.C. R. Onești S.A., extras care atesta stingerea sau nașterea unor obligații financiare.

În luna noiembrie 2001, inculpatul N. T., în calitate de președinte al B.R.S. S.A. și în asociere cu inculpatul I. M., l-a ajutat pe acesta din urmă să inducă în eroare reprezentanții S.C R. Onești S.A., eliberând acestora un extras de cont fals, care atesta stingerea sau nașterea unor obligații financiare.

Curtea constată că, de la săvârșirea infracțiunilor și până la judecarea definitivă a cauzei, a intervenit L. 286/2009 privind Codul penal, fiind astfel necesar a se analiza cu precădere implicațiile intrării în vigoare a legii penale noi.

Astfel, Curtea constată că infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 din Codul penal din 1969 nu se regăsește printre infracțiunile reglementate în Codul penal intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, având în vedere că fapta de a se asocia sau de a iniția constituirea unei asocieri în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni nu mai este incriminată, în noua reglementare fiind prevăzută ca infracțiune de art. 367, exclusiv inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, infracțiune prevăzută anterior datei de 1.02.2014, de art. 7 din L. 39/2003, fapta inculpaților neputând fi calificată potrivit legii noi ca întrunind elementele constitutive ale acestei infracțiuni, fie și numai dacă avem în vedere definiția cuprinsă în ultimul alineat al normei de incriminare care prevede expres că prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, condiție ce nu este îndeplinită în speță.

În ceea ce privește celelalte infracțiuni pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților este necesar a identifica legea penală mai favorabilă în cauză.

Având în vedere că „ principiul retroactivității legii penale mai favorabile” este, înainte de toate, un principiu constituțional, considerăm că interpretarea și aplicarea normelor de drept penal nu poate fi în contradicție cu interpretarea obligatorie dată acestui principiu de Curtea Constituțională prin deciziile sale. Or, cu privire la interpretarea oficială dată acestui principiu constituțional, constatăm că prin deciziile nr. 1470/2011 și nr. 1483/2011, Curtea Constituțională a statuat în sensul că ”determinarea concretă a legii penale mai favorabile…vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze”.

Prin urmare, în procesul de determinare a legii penale mai favorabile, Curtea urmează a stabili care dintre legile penale succesive conduce la aplicarea unei sancțiuni mai ușoare, în raport de toate cauzele și circumstanțele agravante sau atenuante ce sunt incidente potrivit fiecăreia dintre legile penale succesive, în concret. Așadar, Curtea urmează a compara pedepsele concrete care ar putea fi aplicate inculpatului ca urmare a individualizării și a aplica legea penală care –în cazul concret – permite aplicarea unei pedepse mai mici.

Or, se constată că limitele prevăzute pentru infracțiunea prev. de art. 215 al. 1,2,3 și 5 din Cod penal din 1969, de la 10 la 20 de ani închisoare, sunt în mod evident mai mari decât cele prevăzute pentru infracțiunea prev. de art. 244 al. 1 și 2 Cod penal, astfel cum ar putea fi calificată fapta inculpaților potrivit legii noi, respectiv de la 1 la 5 ani închisoare.

Mai mult, în raport de aceste limite de pedeapsă, se constată că termenul de prescripție a răspunderii penale de 5 ani prevăzut de art. 154 al. 1 lit. d Cod penal este socotit împlinit în raport de dispozițiile art. 155 al. 4 Cod penal, fiind depășit cu încă o dată în noiembrie 2011, având în vedere că fapta a fost săvârșită în noiembrie 2001.

Astfel, apare evident că legea nouă este mai favorabilă, dat fiind că aplicarea acesteia atrage incidența unei cauze care împiedică exercitarea în continuare a acțiunii penale atât sub aspectul infracțiunii de fals în înscrisuri private în formă continuată, cât și pentru infracțiunea de înșelăciune, respectiv prescripția răspunderii penale.

Dată fiind incidența art. 16 lit. f Cod procedură penală, în cauză nu se mai impune analizarea celorlalte motive de apel în condițiile în care potrivit noilor reglementări, respectiv art. 25 al. 5 Cod procedură penală, încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției are ca și consecință nu doar stingerea acțiunii penale, ci și lăsarea nesoluționată a acțiunii civile exercitate în procesul penal cu toate implicațiile consecvente.

Pentru aceste considerente, Curtea, va admite apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, apelanții inculpați I. M. și N. T., precum și de apelantele părți responsabile civilmente B. Română de Scont prin lichidator Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar și . prin lichidatori A. I. și D. V., împotriva sentinței penale nr. 540/28.06.2013 pronunțată de Tribunalul București -Secția I Penală, va desființa, în totalitate, sentința penală apelată, și rejudecând în fond:

În baza art. 396 al. 5 Cod procedură penală rap. la art. 16 al. 1 lit. b Cod procedură penală, va achita pe inculpații I. M. și N. T. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 din Codul penal din 1969, ca urmare a intervenirii unei legi penale de dezincriminare.

Va face aplicarea art. 5 al. 1 Cod penal și în consecință va schimba calificarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului I. M. în infracțiunile prev. de art. 244 al. 1 și 2 Cod penal și art.47 Cod penal rap. la art. 322 Cod penal.

În baza art. 396 al. 6 Cod procedură penală rap. la art. 16 al. 1 lit. f Cod procedură penală va înceta procesul penal pornit față de inculpatul I. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 244 al. 1 și 2 Cod penal și art.47 Cod penal rap. la art. 322 Cod penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

Va face aplicarea art. 5 al. 1 Cod penal și în consecință va schimba calificarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului N. T. în infracțiunile prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 244 al. 1 și 2 Cod penal și art. 322 Cod penal.

În baza art. 396 al. 6 Cod procedură penală rap. la art. 16 al. 1 lit. f Cod procedură penală va înceta procesul penal pornit față de inculpatul N. T., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 48 Cod penal rap. la art.244 al. 1 și 2 Cod penal și art. 322 Cod penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

În baza art. 25 al. 5 Cod procedură penală va lăsa nesoluționată acțiunea civilă exercitată în procesul penal de partea civilă ..

În baza art. 397 al. 5 Cod procedură penală va menține măsurile asigurătorii luate în cursul urmăririi penale și al judecății.

În baza art. 275 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat atât în primă instanță, cât și în apel, vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, apelanții inculpați I. M. și N. T., precum și de apelantele părți responsabile civilmente B. Română de Scont prin lichidator Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar și . prin lichidatori A. I. și D. V., împotriva sentinței penale nr. 540/28.06.2013 pronunțată de Tribunalul București -Secția I Penală.

Desființează, în totalitate, sentința penală apelată, și rejudecând în fond:

În baza art. 396 al. 5 Cod procedură penală rap. la art. 16 al. 1 lit. b Cod procedură penală, achită pe inculpații I. M. și N. T. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 din Codul penal din 1969, ca urmare a intervenirii unei legi penale de dezincriminare.

Face aplicarea art. 5 al. 1 Cod penal și în consecință schimbă calificarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului I. M. în infracțiunile prev. de art. 244 al. 1 și 2 Cod penal și art.47 Cod penal rap. la art. 322 Cod penal.

În baza art. 396 al. 6 Cod procedură penală rap. la art. 16 al. 1 lit. f Cod procedură penală încetează procesul penal pornit față de inculpatul I. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 244 al. 1 și 2 Cod penal și art.47 Cod penal rap. la art. 322 Cod penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

Face aplicarea art. 5 al. 1 Cod penal și în consecință schimbă calificarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului N. T. în infracțiunile prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 244 al. 1 și 2 Cod penal și art. 322 Cod penal.

În baza art. 396 al. 6 Cod procedură penală rap. la art. 16 al. 1 lit. f Cod procedură penală încetează procesul penal pornit față de inculpatul N. T., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 48 Cod penal rap. la art.244 al. 1 și 2 Cod penal și art. 322 Cod penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

În baza art. 25 al. 5 Cod procedură penală lasă nesoluționată acțiunea civilă exercitată în procesul penal de partea civilă ..

În baza art. 397 al. 5 Cod procedură penală menține măsurile asigurătorii luate în cursul urmăririi penale și al judecății.

În baza art. 275 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat atât în primă instanță, cât și în apel, rămân în sarcina acestuia.

Onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului N. T. în cuantum de 300 lei și onorariul parțial al apărătorului din oficiu al inculpatului I. M. în cuantum de 75 lei se vor suporta din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 25.02.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

S. C. O. B.

GREFIER,

I. D.

Red.B.O./03.04.2014

Thred.V.D./8 ex./28.03.2014

T.B.S1-jud.T.V.M.

← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 160/2014. Curtea de...		Îndreptare eroare materială. Art.194 şi urm. C.p.p.. Decizia... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Îndreptare eroare materială. Art.194 şi urm. C.p.p.. Decizia nr. 110/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 10/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 21/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 160/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Îndreptare eroare materială. Art.194 şi urm. C.p.p.. Decizia nr. 175/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Falsul material în înscrisuri oficiale. Art. 288 C.p.. Decizia nr. 180/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 13/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 12/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI