Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1325/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1325/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 31-10-2014 în dosarul nr. 1325/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR.1325/A
Ședința publică de la data de 31 octombrie 2014
Curtea constituită din:
P.- C. S.
JUDECATOR- C. C. D.
GREFIER- C. B.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror L. M. C..
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpații P. D. si G. F. împotriva sentinței penale nr. 257/21.03.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București, în dosarul nr._ .
Dezbaterile și susținerile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 17 octombrie 2014, când prezenta cauză penală a rămas în pronunțare pentru astăzi, 31.10.2014.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.257/21.03.2014,pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Sectorului 1 București, în baza art. 19 și art. 397 C.pr.pen. rap. la art. 1357 și urm. C.civ cu referire la art.1382 și urm C.civ. a admis acțiunea civilă formulată de părțile civile C. T. L., cu domiciliul in București, sector.3, ., .. 1, . și ., cu sediul in București, sector. 1, .. 1, . obligat în solidar inculpații P. D., fiul lui G. și al lui A., născut la 21.02.1957, domiciliat in Bucșani, ., G. F., fiul lui V. și al lui A., născut la 03.04.1967, domiciliat in București, sector.6, .. 69, .. 1, . și ., ., județul G., B. M., fiul lui M. și al lui M., născut la 09.07.1979, domiciliat in București, sector. 6, ., ., ., fiul lui S. și al lui M., născut la 30 Septembrie 1967, domiciliat in București, sector. 4, ., ., . și T. C., fiul lui P. și al lui P., născut la 09 aprilie 1949, domiciliat in București, sector. 6, . să plătească părții civile C. T. L., domiciliat in București, sector. 3, ., .. 1, . 14.800 lei (câte 2.960 lei fiecare ), reprezentând daune materiale și părții civile ., cu sediul in București, sector. 1, .. 1, ., . 25.000 lei (câte 5.000 lei fiecare), reprezentând daune materiale.
În baza art. 275 alin 2 C.pr.pen. a obligat inculpații la plata sumei de 50 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr._/P/2012 din data de 17.12.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații: P. D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. de art. 215 alin. 1 și 3 C.p., cu aplic. art. 75 alin. 1, lit. a C.p., G. F., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la înșelăciune, faptă prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1 și 3 C.p., cu aplic. art. 75 alin. 1, lit. a C.p., B. M. și A. C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 25 rap la art. 215 alin. 1 și 3 C.p., cu aplic. art. 75 alin. 1, lit. a C.p. și T. C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, faptă prev. și ped. de art. 221 alin. 1 C.p.
În ceea ce privește situația de fapt, s-a reținut că la data de 21.10.2012, la solicitarea inculpaților B. M. și A. C., inculpatului P. D. s-a deplasat împreună cu inculpatul G. F. la sediul S.C. I. H. S.R.L. și a încheiat un contract de închiriere cu privire la autoturismul marca Mecedes Vito, cu nr. de înmatriculare_ pentru o perioadă de 10 zile, între inculpați existând înțelegerea de a înstrăina autoturismul respectiv.
Ulterior autoturismul a fost vândut de inculpații B. M. și A. C., inculpatului T. C., în schimbul sumei de 2100 de euro, acesta cunoscând proveniența ilicită și revândut martorului L. I. în vederea dezmembrării.
Cauza a fost inițial înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 17.12.2012 sub nr._ .
Judecata a avut loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în condițiile art.3201 Cod procedură penală cu privire la inculpații P. D., B. M., A. C. și T. C..
Prin sentința penală nr.437 din data de 02.05.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București au fost respinse ca nefondate solicitările de schimbare a încadrărilor juridice, dispunându-se condamnarea inculpatului P. D. la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune, dispunându-se suspendarea sub supraveghere a executării pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 8 luni, precum și cu titlu de pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, b din Codul penal, fiind de asemenea suspendată executarea pedepsei accesorii.
S-a luat act că inculpatul P. D. a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la data de 20.11.2012 la 07.02.2013.
S-a dispus condamnarea inculpatului G. F. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune, dispunându-se suspendarea sub supraveghere a executării pe durata unui termen de încercare de 3 ani, precum și cu titlu de pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, b din Codul penal, fiind de asemenea suspendată executarea pedepsei accesorii..
S-a luat act că inculpatul G. F. a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la data de 20.11.2012 la zi.
În baza art.350 alin.3 lit. b C.p.p., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului G. F., arestat preventiv, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
În ceea ce-i privește pe inculpații B. M. și A. C., s-a dispus condamnarea acestora la câte o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de instigare la înșelăciune dispunându-se suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, precum și cu titlu de pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a, b din Codul penal, fiind de asemenea suspendată executarea pedepsei accesorii.
S-a luat act că inculpații au fost reținuți și arestați preventiv în cauză de la data de 20.11.2012 la 07.02.2013.
Față de inculpatul T. C., instanța a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru infracțiunea de tăinuire dispunându-se suspendarea sub supraveghere a executării pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 3 luni, precum și cu titlu de pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, b din Codul penal, fiind de asemenea suspendată executarea pedepsei accesorii.
S-a luat act că inculpatul T. C. a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la data de 20.11.2012 la 19.12.2012.
Pe latură civilă, inculpații au fost obligați la plata sumei de_ lei, cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale), către partea civilă C. T. L. și la plata sumei de_ lei, cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale), către partea civilă B. F..
S-a dispus restituirea revolverului ce aparține inculpatului T. C. ridicat in urma percheziției domiciliare de către polițiști din cadrul DGPMB – Serviciul Furturi Auto la data de 20.11.2012 și înaintat Serviciului Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase, precum și obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 21.10.2012, inculpatul P. D. la solicitarea inculpaților B. M. și A. C., fiind susținut moral de inculpatul G. F., a închiriat pentru o perioadă de 10 zile de la partea vătămată ., societate care are ca obiect de activitate, închirierea de autovehicule, autoturismul marca Mercedes Vito, cu . WDF_83, cu numărul de înmatriculare_, proprietatea lui C. T. L., prezentându-se ca fiind tatăl persoanei care anterior sunase să se intereseze de autoturism și susținând că autoturismul urmează a fi folosit pentru a plimba un grup de preoți care vin din Italia, inducând în eroare cu privire la restituirea autoturismului la termen, prin aceea că știa că autoturismul nu va fi restituit la termen și va fi înstrăinat către o altă persoană, producând astfel părții vătămate un prejudiciu de 9000 euro. Autoturismul a fost preluat de la inculpații B. M. și A. C., la data de 25.10.2012, de către inculpatul T. C., în schimbul sumei de 2100 euro, acesta din urmă cunoscând că autoturismul nu are acte în regulă și provine dintr-o infracțiune și vândut contra sumei de 3000 euro martorului L. I..
Prima instanță a reținut că la data de 01.11.2012 partea vătămată B. F. a formulat plângere precizând că la data de 21.10.2012 a închiriat pentru o perioadă de 10 zile autoturismul marca Mecedes Vito, cu nr. de înmatriculare_, proprietatea părții vătămate C. T.-L., inculpatului P. D., acesta din urmă nerestituind autoturismul în cauză la data stabilită.
Autoturismul în cauză a făcut obiectul contractului de comodat nr. 215 încheiat în data de 05.09.2012 între partea vătămată C. T. L., în calitate de comodant și ..
La data de 21.10.2012 s-a încheiat contractul de închirieri auto nr. 264 între ., în calitate de prestator și inculpatul P. D., în calitate de beneficiar, având ca obiect închirierea pentru o durată de 10 zile a autoturismului respectiv în schimbul sumei de 1360 euro – echivalentul a 6300 lei – din care 860 euro reprezintă tariful de închiriere și 500 euro garanția.
În drept, prima instanță a statuat în sensul că fapta inculpatului P. D., care în data de 21.10.2012, la solicitarea inculpaților B. M. și A. C., fiind susținut moral de inculpatul G. F., a închiriat pentru o perioadă de 10 zile de la partea vătămată ., societate care are ca obiect de activitate închirierea de autovehicule, autoturismul marca Mercedes Vito, cu . WDF_83, cu numărul de înmatriculare_, proprietatea lui C. T. L., prezentându-se reprezentanților acestei societăți în fals ca fiind tatăl persoanei care anterior sunase să se intereseze de autoturism și spunându-le că cu acesta vor fi plimbați un grup de preoți care vin din Italia, inducând pe aceasta în eroare cu privire la restituirea autoturismului la termen, prin aceea că știa că autoturismul nu va fi restituit la termen și va fi înstrăinat către o altă persoană, producând astfel părții vătămate un prejudiciu de 9000 euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 3 C.p. cu aplic. art. 75 alin. 1, lit. a C.p.,
Elementul material al infracțiunii de înșelăciune a fost reprezentat de inducerea în eroare a părții vătămate . cu prilejul încheierii contractului de închiriere auto nr. 264/21.10.2012 având ca obiect autoturismul marca Mercedes Vito, cu . WDF_83, cu numărul de înmatriculare_, săvârșită, astfel încât fără această eroare, cunoscând că i se va produce un prejudiciu, datorită vânzării autoturismului, partea vătămată nu ar fi încheiat contractul în condițiile stipulate în acesta.
Urmarea imediată a constat în acest caz în producerea unui prejudiciu material de 9000 euro, reprezentat de valoarea autoturismului închiriat. Faptul că ulterior împlinirii termenului de restituire, autoturismul a fost restituit firmei de închirieri auto de către inculpatul P. D., la cererea inculpatului B. M., care a aflat că inculpatul G. F. a declarat organelor de politie cine sunt ceilalți participanți la săvârșirea faptei, nu a impietat asupra întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii obiective.
Legătura de cauzalitate reprezentată de producerea prejudiciului material urmare a vânzării autoturismului închiriat, lipsind partea vătămată de dreptul de folosință și dispoziție asupra acestuia,a fost dovedită în cauză.
Inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei sale, reprezentat de inducerea în eroare a reprezentanților părții vătămate, având ca efect crearea unei reprezentări false a realității, constând în aceea că va folosi autoturismul pentru a plimba prin țară un grup de preoți din Italia, iar ulterior va restitui autoturismul.
Fapta inculpatului G. F., care la data de 20-21.10.2012, profitând de încrederea acordată de P. D., a efectuat acte de complicitate morală la fapta săvârșită de acesta din urmă, în sensul că l-a ajutat pe numitul P. D. sa închirieze de la . autoturismul marca Mercedes Vito, cu numărul de înmatriculare_, prin aceea că l-a prezentat pe acesta inculpaților B. M. și A. C. pe care îi cunoștea de mai mult timp, a ținut în permanență legătura între P. D. și cei doi inculpați, l-a transportat cu autoturismul personal pe P. D. în apropierea firma de închirieri, cunoscând faptul că autoturismul marca Mercedes Vito urmează a fi înstrăinat și nu va fi restituit firmei de închirieri auto, precum și faptul că inculpatul se va prezenta la această societate în fals ca fiind tatăl persoanei care anterior sunase să se intereseze de autoturism și spunându-le că cu acesta vor fi plimbați un grup de preoți care vin din Italia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1 și 3 C.p. cu aplic. art. 75 alin. 1, lit. a C.p.
Elementul material al infracțiunii a fost reprezentat de înlesnirea faptei de înșelăciune prin ajutorul moral acordat inculpatului P. D., constând în aceea că l-a prezentat pe acesta inculpaților B. M. și A. C. pe care îi cunoștea de mai mult timp, a ținut în permanență legătura între P. D. și cei doi inculpați, l-a transportat cu autoturismul personal pe P. D. la firma de închirieri, cunoscând faptul că autoturismul marca Mercedes Vito urma a fi înstrăinat și nu va fi restituit firmei de închirieri auto, precum și “povestea” pe care P. D. o va spune la firma. Complicitatea morală a constat în activitatea de ajutare și sprijinire ce a intervenit pe linia cauzalității psihice, determinată de încrederea pe care inculpatul P. D. o avea în prietenul și vecinul său, inculpatul G. F..
Urmarea imediată a constat în acest caz în crearea condițiilor prielnice producerii unui prejudiciu material de 9000 euro, reprezentat de valoarea autoturismului închiriat.
Legătura de cauzalitate reprezentată de crearea condițiilor prielnice producerii prejudiciului material urmare a vânzării autoturismului închiriat, lipsind partea vătămată de dreptul de folosință și dispoziție asupra acestuia, a fost dovedită în cauză.
Inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei sale, reprezentat de ajutorul dat inculpatului P. D. la săvârșirea faptei de înșelăciune și producerea unui prejudiciu părții vătămate.
Fapta inculpatului B. M., care la data de 20-21.10.2012, în urma unei înțelegeri prealabile, împreună cu inculpatul A. C. au căutat pe internet anunțuri de autovehicule destinate închirierii; care a contactat reprezentanții ., pretinzând în mod nereal că este fiul inculpatului P. D. și că acesta din urmă dorește închirierea unui autovehicul pentru a plimba un grup de preoți care vin din Italia prin M.; care împreună cu inculpatul A. C., l-au determinat pe inculpatul P. D. să închirieze de la ., autoturismul marca Mercedes Vito, cu . WDF_83, cu numărul de înmatriculare_, în urma unui anunț găsit pe internet, cu scopul de a-l vinde mai departe, lucru care s-a și întâmplat trei zile mai târziu; care i-a înmânat inculpatului P. D. suma de 6500 lei pentru a plăti la firma de închirieri auto tariful pentru 10 zile de închiriere și garanția în sumă totală de 1360 euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 25 rap la art. 215 alin. 1 și 3 C.p., cu aplic. art. 75 alin. 1, lit. a C.p.,
Elementul material al infracțiunii a constat în determinarea inculpatului P. D., să inducă în eroare reprezentanții ., cu ocazia încheierii contractului de închiriere auto nr 264/21.10.2012, înainte ca acesta din urmă să se fi decis să săvârșească fapta și să fi început executarea infracțională, urmată de înstrăinarea autoturismului, marca Mercedes Vito, cu . WDF_83, cu numărul de înmatriculare_, inculpatului T. C..
Urmarea imediată a constat în acest caz în crearea condițiilor prielnice producerii unui prejudiciu material de 9000 euro, reprezentat de valoarea autoturismului închiriat.
Legătura de cauzalitate reprezentată de crearea condițiilor prielnice producerii prejudiciului material urmare a vânzării autoturismului închiriat, lipsind partea vătămată de dreptul de folosință și dispoziție asupra acestuia, prin determinarea inculpatului P. D., să inducă în eroare reprezentanții ., cu ocazia încheierii contractului de închiriere auto nr.264/21.10.2012, înainte ca acesta din urmă să se fi decis să săvârșească fapta și să fi început executarea infracționale, urmată de înstrăinarea autoturismului, marca Mercedes Vito, cu . WDF_83, cu numărul de înmatriculare_, inculpatului T. C. a fost dovedită în cauză.
Inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei sale, reprezentat de determinarea inculpatului P. D., urmată de ajutorul material dat acestuia la săvârșirea faptei de înșelăciune și producerea unui prejudiciu părții vătămate.
Instanța a apreciat că fapta inculpatului A. C., care la data de 20-21.10.2012, împreună cu inculpatul B. M., în urma unui înțelegeri prealabile, au căutat pe internet anunțuri de autovehicule destinate închirierii; care împreună cu inculpatul B. M. l-au determinat pe inculpatul P. D. să închirieze de la ., autoturismul marca Mercedes Vito, cu . WDF_83, cu numărul de înmatriculare_, în urma unui anunț găsit pe internet cu scopul de a-l vinde mai departe, lucru care s-a și întâmplat trei zile mai târziu; care a cunoscut că inculpatul B. M. a contactat firma de închirieri și a afirmat în fals faptul că este fiul persoanei care se va prezenta să închirieze mașină și că aceasta va fi folosită pe perioada închirierii pentru a plimba un grup de preoți din Italia prin M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 25 rap. la art. 215 alin. 1 și 3 C.p., cu aplic. art. 75 alin. 1, lit. a C.p.,
Elementul material al infracțiunii a fost reprezentat de căutarea pe internet împreună cu inculpatul B. M. de anunțuri de autovehicule destinate închirierii, urmată de determinarea tot împreună cu acesta din urmă a inculpatului P. D. - înainte ca acesta din urmă să se fi decis să săvârșească fapta și să fi început executarea infracțională - în vederea închirierii de către acesta, de la ., a autoturismului marca Mercedes Vito, cu . WDF_83, cu numărul de înmatriculare_, în urma unui anunț găsit pe internet, cu scopul de a-l vinde mai departe, lucru care s-a și întâmplat trei zile mai târziu
Urmarea imediată a constat în acest caz în crearea condițiilor prielnice producerii unui prejudiciu material de 9000 euro, reprezentat de valoarea autoturismului închiriat.
Legătura de cauzalitate reprezentată de crearea condițiilor prielnice producerii prejudiciului material urmare a vânzării autoturismului închiriat, lipsind partea vătămată de dreptul de folosință și dispoziție asupra acestuia, prin determinarea inculpatului P. D., să inducă în eroare reprezentanții ., cu ocazia încheierii contractului de închiriere auto nr 264/21.10.2012, înainte ca acesta din urmă să se fi decis să săvârșească fapta și să fi început executarea infracționale, urmată de înstrăinarea de către inculpatul B. M. a autoturismului, marca Mercedes Vito, cu . WDF_83, cu numărul de înmatriculare_, inculpatului T. C., înstrăinare la care a participat și inculpatul A. C., a fost dovedită în cauză.
Inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei sale, reprezentat de determinarea inculpatului P. D., urmată de ajutorul dat inculpatului B. M. la înstrăinarea autoturismului către inculpatul T. C. și producerea unui prejudiciu material părții vătămate . prin aceste acțiuni ilicite.
Din coroborarea probelor, astfel cum s-a reținut anterior la situația de fapt, a reieșit că inculpatul A. C. a săvârșit și acte de instigare constând în căutarea pe internet împreună cu inculpatul B. M. de anunțuri de autovehicule destinate închirierii și determinarea inculpatului P. D. să închirieze autoturismul de la ..
Împotriva acestei soluții au declarat recursuri P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 și inculpații P. D., G. F., B. M., A. C., T. C..
Curtea de Apel București – Secția a II a Penală prin decizia penală nr.1963/R/21.10.2013 a admis recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București și de recurenții A. C. și T. C., împotriva sentinței penale 437/02.05.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București.
A casat în totalitate sentința penală recurată sub aspectul laturii civile, și în parte sub aspectul laturii penale a cauzei, precum și încheierea de ședință pronunțată la data de 11.06.2013, și rejudecând în fond a dispus următoarele:
A majorat pedepsele aplicate inculpaților B. M. și A. C. de la 6 luni închisoare la 2 ani închisoare.
A stabilit pentru inculpații B. M. și A. C. un termen de încercare de 5 ani.
A majorat pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatului P. D. și pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului G. F. la câte 1 an și 6 luni închisoare.
A stabilit pentru inculpații P. D. și G. F. un termen de încercare de 4 ani.
A majorat pedeapsa aplicată inculpatului T. C. de la 3 luni închisoare la 6 luni închisoare.
A stabilit pentru inculpatul T. C. un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate referitoare la latura penală.
S-a dispus, de asemenea, trimiterea cauzei spre rejudecarea laturii civile la prima instanță, Judecătoria Sectorului 1 București.
Au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de recurenții P. D., G. F. și B. M. împotriva aceleiași sentințe penale și au fost obligați recurentul P. D. la plata sumei de 200 lei, recurentul G. F. la plata sumei de 300 lei și recurentul B. M. la plata sumei de 600 lei, din care 400 lei onorariul apărătorului din oficiu, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Pentru a pronunța această soluție Curtea de Apel București - Secția a II a Penală a reținut că:
În mod temeinic, instanța de fond a constatat că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost cercetați, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, declarațiile acestora de recunoaștere coroborându-se întrutotul cu raportul de constatare tehnico-științifica dactiloscopica; procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere de pe planșa foto; proces-verbal de redare a convorbirilor înregistrate in mediu ambiental; procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate; declarațiile martorilor P. Octav V., L. I., A. A. C. și Giurgica L. și procesul-verbal de vizionare înregistrări.
În ceea ce-l privește pe inculpatul G. F., Curtea de Apel București – Secția a II a Penală a constatat că și acesta a recunoscut în principiu situația de fapt, precizând însă că nu a avut cunoștință de faptul că autoturismul urma să fie înstrăinat, apărarea acestuia fiind însă infirmată de declarațiile celorlalți inculpați, declarații ce au fost analizate în mod detaliat de instanța fondului și a căror reluare nu apare necesară.
De altfel, Curtea de Apel București - Secția a II a Penală a constatat că recursurile nu vizează situația de fapt reținută, ci individualizarea pedepselor și a modalității de executare, precum și modul de soluționare al laturii civile.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, Curtea a constatat că pedepsele aplicate de instanța de fond nu reflectă gradul de pericol social ridicat al faptelor, criteriu esențial stipulat de art. 72 Cod penal și nici contribuția fiecăruia dintre inculpați în sensul art. 27 Cod penal.
A arătat Curtea că în raport de faptul că inițiativa infracțiunii de înșelăciune a aparținut inculpaților B. M. și A. C., aceștia plănuind modalitatea în care a fost comisă și racolând practic în acest scop prin intermediul inculpatului G. F. pe inculpatul P. D., cei doi asigurându-se astfel ca numele lor să nu figureze pe contractul respectiv și nici ca fizionomiile lor să nu poată fi recunoscute ca fiind în legătură cu fapta, cei doi ocupându-se efectiv de vânzarea autoturismului închiriat și obținând aproape în integralitate folosul infracțiunii, inculpații P. D. și G. F. primind doar un „comision” minor pentru „serviciile” lor, apare evident că fapta acestora, dar și persoana lor denotă un pericol social concret sporit, aspect ce trebuie să se reflecte în pedepsele aplicate.
Astfel, Curtea a constatat că pedepsele aplicate celor doi sunt chiar mai mici decât pedepsele aplicate celorlalți.Nici pedepsele aplicate inculpaților P. D. și G. F. nu au fost considerate de către Curte ca fiind satisfăcătoare, precizând că nu reflectă gradul de pericol social concret al faptelor, pericol ce reiese din ușurința cu care au acceptat să comită o faptă penală pentru a obține un venit ilicit, urmarea imediată produsă, valoarea substanțială a prejudiciului cauzat, aspecte ce impun orientarea pedepsei peste minimul legal prevăzut de lege astfel cum au fost aplicate de prima instanță.
Curtea a apreciat că nici pedeapsa aplicată inculpatului T. C. de către instanța de fond nu reflectă gradul de pericol social al faptei acestuia, dată fiind modalitatea în care a acționat, prin revânzarea autoturismului către o persoană despre care avea cunoștință că se ocupă cu dezmembrări auto, pentru a se asigura că acesta nu va putea fi reperat, obținând un folos chiar mai mare decât inculpații B. și A., dat fiind că aceștia au achitat 6300 lei, costul închirierii.
Cu privire la latura civilă, Curtea a constatat că prima instanță a obligat inculpații în solidar la plata sumelor solicitate de părțile civile, fără a motiva în concret de ce a apreciat ca fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în raport de inculpați, precum și de ce a considerat că inculpații sunt ținuți solidar la plata prejudiciului în totalitatea sa în condițiile în care sunt trimiși în judecată pentru infracțiuni diferite, inculpatul T. fiind tăinuitor și nu participant la infracțiunea de înșelăciune și fără a administra nicio probă pentru a stabili în concret existența și valoarea pagubei. Mai mult, Curtea constată că în cauză calitatea de parte civilă revenea ..R.L, iar nu numitului B. F. reprezentantul acesteia, față de care oricum procedura de citare nu a fost îndeplinită pentru termenul la care au avut loc dezbaterile.
Astfel, Curtea a constatat că aceste încălcări echivalează cu nesoluționarea de către instanța de fond a laturii civile, motiv pentru care se impune sub acest aspect trimiterea cauzei în vederea rejudecării.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București pentru rejudecare sub nr._, la data de 09.12.2013.
Procedând la rejudecarea cauzei, având în vedere că prin decizia penală nr.1963/R/21.10.2003 pronunțată de Curtea de Apel București-Secția a-II-a Penală au fost admise recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București și de recurenții A. C. și T. C., împotriva sentinței penale nr. 437/02.05.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecarea laturii civile la prima instanță, Judecătoria Sectorului 1 București, instanța a procedat la introducerea în citativ, în calitate de parte vătămată, a . .
Prin încheierea de la 07.02.2014, instanța, conformându-se dispozițiilor instanței de control judiciar, a dispus rectificarea citativului, în sensul că are calitate de parte vătămată în cauză, ., alături de numitul C. T. L., partea vătămată . fiind citată cu mențiunea de a preciza instanței dacă se constituie parte civilă în cauză .
În faza cercetării judecătorești, cu ocazia rejudecării după casare, partea vătămată . a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 25.000 lei, reprezentând suma pierdută de către societate în perioada în care autoturismul marca Mercedes Vito, cu nr. de înmatriculare_, . WDF_83, a lipsit și nu a mai putut fi închiriat, inclusiv faptul că de la data restituirii acestuia nu a mai putut fi folosit sau închiriat datorită stării în care se afla.
În susținerea cererii, partea civilă . a depus în copie o . documente, constând în: contract închiriere auto nr.264/21.10.2014, CI P. D., proces verbal întocmit de polițiști din cadrul DGPMB - Serviciul Furturi Auto, certificat constatator I. H..
În drept, s-a apreciat că cererea părții civile ., a fost întemeiată pe disp. art. 20 C.p.p. rap. la art. 1349, 1357, 1381, 1385 - 1386 C.civ.
În ceea ce privește partea vătămată C. T. L., instanța a reținut că, acesta în calitatea de proprietar al autoturismului marca Mercedes Vito, de culoare verde, cu nr. de înmatriculare_ , s-a constituit parte civilă în cauză încă din cursul urmăririi penale cu suma de 14.800 lei, din care 12.000 lei constând în valoarea pieselor și a plăcuțelor de înmatriculare constatate lipsă cu ocazia restituirii autoturismului, iar 2.800 lei cu titlu de chirie neplătită pentru 7 zile.
Instanța a apreciat ca întemeiate aceste pretenții față de următoarele considerente:
În cauză, a existat o faptă ilicită a inculpaților, constând în aceea că inculpații au indus în eroare partea vătămată ., cu ocazia închirierii autoturismului marca Mercedes Vito, cu nr. de înmatriculare_, cu privire la restituirea la termen a autoturismului, prin aceea că aceștia știau că autoturismul nu va fi restituit la termen și va fi înstrăinat către o altă persoană.
De asemenea, în cauză, instanța a constatat existența unui prejudiciu în patrimoniul părților civile, constând în contravaloarea reparațiilor necesare autoturismului, în vederea readucerii sale în starea inițială, precum și în beneficiul nerealizat de către părțile civile, ca urmare a nerestituirii autoturismului închiriat la termenul stipulat.
Legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu a fost relevată cu ocazia analizării laturii penale a cauzei, cu privire la care există autoritate de lucru judecat. De asemenea, vinovăția sub forma intenției directe a reieșit în analizarea laturii penale, având în vedere și faptul în dreptul civil răspunderea este angajată și pentru culpa cea mai ușoară, conform art.1357 C.civ.
Părțile civile au făcut dovada cuantumului prejudiciului produs de către inculpați, instanța având în vedere în acest sens procesul verbal de restituire a autoturismului, marca Mercedes Vito, culoare verde, cu nr. de înmatriculare_ părții civile C. T. L., contractul de închiriere auto nr.264/21.10.2012 încheiat între I. H. SRL și inculpatul P. D., precum și contractul de comodat nr.215 încheiat la data de 05.09.2012 între partea civilă C. T. L., în calitate de comodant și ., în calitate de comodatar .
Astfel, instanța a reținut, din cuprinsul procesului verbal de restituire a autoturismului, anterior menționat că, acesta a fost recepționat de către partea civilă C. T. L., în calitate de proprietar, autoturismul prezentând o . lipsuri: lipsă haion spate; ușa culisantă spate, culoarea alb (schimbată); faruri schimbate; lipsă mochetă cauciuc; lipsă numere înmatriculare. Evident, față de aceste lipsuri constatate cu ocazia predării autoturismului, instanța a apreciat cererea părții civile C. T. L. de acordare a daunelor materiale în cuantum de 12.000 lei ca fiind dovedită.
De asemenea, din cuprinsul contractului de închiriere 264/21.10.2012, a rezultat că tariful per zi pentru închirierea autoturismului Mercede Vito era de 86 euro, iar potrivit contractului de comodat nr.215/09.05.2012, părțile civile C. T. L. și . s-au înțeles ca prima să pună la dispoziția celei de a doua autoturismul în cauză, contractul fiind încheiat pe o perioadă de 12 luni, începând cu data încheierii contractului. Prin urmare calculul beneficiului nerealizat de către partea civilă este foarte facil, prin raportare la perioada în care cele două părți civile au fost lipsite de bunul care le producea venituri și respectiv la durata contractului de comodat nr. 215 din 05.09.2012, încheiat între cele două părți civile .
Instanța a constatat că sunt întrunite în cauză condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpaților. Astfel, conform dispozițiilor art. 1357 C.civ. cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul, prejudiciului răspunzând pentru culpa cea mai ușoară.
De asemenea, instanța a obligat inculpații la plata în solidar a daunelor materiale către părțile civile în cauză, având în vedere că, potrivit art.1382 C.civ. cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat .
Văzând dispozițiile art.1383 C.civ., potrivit căruia între cei care răspund în solidar, sarcina reparației se împarte proporțional în măsura în care fiecare participant a participat la cauzarea prejudiciului ori potrivit cu intenția sau gravitatea culpei fiecăruia, dacă această participare nu poate fi stabilită, iar dacă nu se poate stabili în acest fel sarcina reparației, fiecare va contribui în mod egal la repararea prejudiciului și apreciind că în prezenta cauză participația fiecăruia dintre inculpați a fost la fel de importantă în comiterea faptei ilicite și implicit a prejudiciului, instanța a obligat pe fiecare dintre aceștia să contribuie în mod egal la repararea prejudiciului cauzat părților civile.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel inculpații P. D. și G. F., care, prin apărătorul lor, au solicitat admiterea apelurilor, conform art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală și, rejudecând, micșorarea daunelor civile acordate de instanța de fond, apreciind că acestea sunt prea mari în raport cu valoarea autoturismului, care a fost recuperat, dar și în raport cu valoarea danelor materiale.
De asemenea, inculpații au apreciat că, deși instanța de fond a adăugat, în mod corect, și daunele cauzate prin lipsa de folosință a autoturismului, totuși cuantumul daunelor civile acordate este prea mare.
Examinând actele dosarului și sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art. 417 alin. 2 (noul) C.pr.pen., Curtea apreciază fondate în parte apelurile pentru următoarele considerente:
Curtea constată că apelurile vizează exclusiv latura civilă a cauzei, latura penală rămânând definitivă prin neapelare, astfel încât în privința existenței faptelor, a vinovăției inculpaților și a legăturii de cauzalitate între faptă și urmările reținute există autoritate de lucru judecat, urmând a analiza exclusiv existența prejudiciului, întinderea acestuia și legătura de cauzalitate între fapta ilicită reținută și prejudiciu.
Astfel, situația de fapt reținută pe latura penală a cauzei relevă caracterul ilicit al faptelor săvârșite de inculpații P. D., G. F., B. M., A. C. și T. C. și vinovăția acestora sub forma intenției.
În ceea ce privește constituirea de parte civilă se reține că aceasta a fost efectuată cu respectarea tuturor exigențelor de ordin procedural specifice acțiunii civile în procesul penal, astfel cum sunt prevăzute de art. 19-20 C.p.p.
Astfel, se reține că părțile civile C. T. L. și . SRL s-au constituit părți civile, în termen legal.
Partea civilă C. T. L. a solicitat obligarea inculpaților la plata sumei de 14.800 lei cu titlu de daune materiale din care suma de 12.000 lei reprezintă valoarea pieselor iar 2.800 lei constituie contravaloarea chiriei autovehiculului pentru 7 zile.
Partea civilă . SRL s-a constituit parte civilă cu suma de 25.000 lei reprezentând suma pierdută în perioada în care autoturismul a lipsit și nu a putut fi închiriat.
Curtea constată că în mod corect a considerat instanța de fond că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale și că inculpații răspund în solidar pentru cauzarea prejudiciului însă în mod greșit a apreciat întinderea prejudiciului cauzat părților civile.
Astfel, se reține că partea civilă C. T. L. a solicitat în mod întemeiat acordarea sumei de 12.000 lei cu titlu de daune materiale reprezentând valoarea pieselor, în baza răspunderii delictuale inculpaților, fiind evident că cheltuielile efectuate de partea civilă pentru repunerea în funcțiune a autovehiculului avariat se încadrează în noțiunea de prejudiciu produs acesteia, legătura de cauzalitate fiind evidentă, dat fiind că asemenea lucrări nu ar fi fost necesare în lipsa acțiunii ilicite a inculpaților.
Soluționarea acțiunii civile este guvernată de principiul disponibilității astfel încât, deși conform raportului de expertiză efectuat în cauză costul reparațiilor necesitate pentru remedierea defecțiunilor se ridică la suma de 14.892, 13 lei, părții civile nu îi poate fi acordat mai mult decât a cerut. Aceasta are însă posibilitatea de a solicita ca diferența până la 14.892, 13 lei să fie achitată de . în baza contractului de comodat încheiat cu aceasta. Mai mult decât atât, . a primit de la inculpați suma de 500 euro (2.300 lei) la data încheierii contractului de închiriere reprezentând garanția pentru eventuale stricăciuni aduse obiectului închiriat, sumă care nu poate fi însă reținută cu titlu de chirie ci trebuie remisă proprietarului autovehiculului primit în comodat.
În acest sens se reține răspunderea comodatarului și pentru deteriorarea lucrului produsă de către persoana căreia, l-a rândul său, i l-a încredințat, cu orice titlu, fapta terțului neconstituind un caz fortuit, exonerator de răspundere pentru comodatar.
Curtea constată de asemenea, că având în vedere existența contractului de comodat, partea civilă C. T. L. nu are calitatea de a solicita de la inculpați suma de 2.800 lei, reprezentând contravaloarea chiriei autovehiculului pentru 7 zile, el neavând posibilitatea de a încheia un contract de închiriere cu alte persoane întrucât dreptul de folosință asupra bunului era transmis către ..
În ceea ce privește pretențiile formulate de . Curtea constată că acestea au caracter cert numai în parte, întrucât autovehiculul închiriat pentru perioada 21.10.2012 până la data de 31.10.2012 a fost restituit la data de 13.11.2012, fără numere de înmatriculare și cu stricăciuni în valoare de 14.892, 13 lei.
Un prejudiciu este cert atunci când existența lui este sigură, neîndoielnică și totodată, poate fi evaluat în prezent.
Instanța observă că în cauza de față prejudiciul material reclamat de partea civilă . este întemeiat numai în ceea ce privește contravaloarea chiriei pentru cele 13 zile (01.11.2012 la 13.11.2012), la care se adaugă încă 7 zile, perioadă pe care, în lipsa altor probe, Curtea o apreciază ca fiind un termen rezonabil pentru remedierea avariilor suferite de autovehicul ca urmare a acțiunii ilicite a inculpaților, inclusiv obținerea unor plăcuțe de înmatriculare noi, și care astfel se încadrează în noțiunea de prejudiciu produs acesteia, legătura de cauzalitate fiind evidentă, dat fiind că, în lipsa acțiunii ilicite a inculpaților autovehiculul putea fi închiriat și în perioada respectivă.
Curtea apreciază că celelalte pretenții formulate de partea civilă . sunt nefondate întrucât pe lângă faptul că nu există legătură de cauzalitate între fapta inculpaților de a avaria autovehiculul și prejudiciul material reclamat, existența și întinderea acestuia nu rezultă din nicio probă de la dosarul cauzei, nefiind astfel îndeplinite condițiile art. 1357 C.civ.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen., Curtea va admite în parte apelurile formulate de inculpații P. D. și G. F. împotriva sentinței penale nr.257/21.03.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, va extinde efectele apelului și cu privire la inculpații B. M., A. C. și T. C. în conformitate cu disp. art. 419 C.pr.pen., va desființa în parte sentința penală apelată, și rejudecând în fond:
Va reduce cuantumul daunelor materiale acordate părții civile C. T. L. de la 14.800 lei la 12.000 lei precum și cele acordate . de la 25.000 lei la 1.720 euro în echivalent în lei la cursul BNR din data plății.
Va menține dispoziția de obligare în solidar a inculpaților la plata despăgubirilor civile având în vedere dispozițiile art. 1.382 C.civ. precum și celelalte dispoziții care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorilor din oficiu pentru fiecare inculpat în cuantum de câte 400 lei fiecare va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției, în conformitate cu dispozițiile art. 82 al. 1 din Legea nr. 51/1995 rep.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte apelurile formulate de inculpații P. D. și G. F. împotriva sentinței penale nr. 257/21.03.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București.
Extinde efectele apelului și cu privire la inculpații B. M., A. C. și T. C..
Desființează în parte sentința penală apelată, și rejudecând în fond:
Reduce cuantumul daunelor materiale acordate părții civile C. T. L. de la 14.800 lei la 12.000 lei precum și cele acordate . de la 25.000 lei la 1.720 euro în echivalent în lei la cursul BNR din data plății.
Menține dispoziția de obligare în solidar a inculpaților la plata despăgubirilor civile precum și celelalte dispoziții care nu contravin prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorilor din oficiu pentru fiecare inculpat în cuantum de câte 400 lei fiecare va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31 octombrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. S. C. C. D.
Grefier,
C. B.
Red.C.S./25.11.2014
Thred.V.D./12 ex./13.11.2014
Jud.Sect.1- jud.T.G.
| ← Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Art.246 C.p..... | Profanarea de morminte. Art. 319 C.p.. Decizia nr. 1350/2014.... → |
|---|
