Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 1111/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Comentarii

0

Decizia nr. 1111/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 1111/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._

(_ )

DECIZIA PENALĂ NR. 1111 / A

Ședința publică din data de 02.10.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: C. B.

JUDECĂTOR: I. C.

GREFIER: R. S.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror V. ALESTAR din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de apelanții - inculpați M. S., B. V., S. A. și L. I. împotriva sentinței penale nr. 72 din 14.05.2014, pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul-inculpat M. S., personal, în stare de arest în altă cauză și asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. Cauia Demitria, cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr._ din data de 01.09.2014 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară, apelanții-inculpați B. V. și S. A., personal și asistați de apărătorul ales, av. H. V., cu împuternicirea avocațială nr._/21.05.2014 emisă de Baroul București, și pentru apelantul-inculpat L. I., apărătorul desemnat din oficiu, av. U. F., cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr._ din data de 04.09.2014 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară, și intimatul-parte civilă M. D., personal, lipsind fiind apelantul-inculpat L. I., celelalte intimate - părți civile și intimate - părți vătămate.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea,în baza art. 420 alin. 4 C.pr.pen. rap. la art. 83 lit. a C.pr.pen., aduce la cunoștință apelanților-inculpați faptele care formează obiectul cauzei, precum și împrejurarea că au dreptul de a nu da nicio declarație, atrăgându-le atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.

Apelantul -inculpat M. S.,având cuvântul, arată că nu dorește să dea declarație în fața Curții, dar își menține declarațiile date în cauză.

Apelantul-inculpat B. V.,având cuvântul, arată că dorește să dea declarație în fața Curții și menține declarațiile date în cauză.

Apelantul-inculpat S. A.,având cuvântul, arată că dorește să dea declarație în fața Curții și menține declarațiile date în cauză.

Curtea a procedat la audierea apelanților-inculpați B. V. și S. A., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Apelantul-inculpat M. S., personal, menționează că nu a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 72 din 14.05.2014, pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul nr._ .

Totodată, arătându-i-se în ședință publică cererea de apel aflată la fila 2 din prezentul dosar, apelantul-inculpat M. S. precizează că scrisul și semnătura de pe cererea de apel nu îi aparțin.

Curtea pune în discuție inadmisibilitatea apelului declarat în numele apelantului-inculpat M. S. împotriva sentinței penale nr.72 din 14.05.2014, pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul nr._ .

Apărătorul apelantului-inculpat M. S., având cuvântul, solicită respingerea, ca inadmisibil, a apelului formulat în numele apelantului-inculpat M. S. împotriva sentinței penale nr. 72/14.05.2014, pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul nr._ .

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca inadmisibil, a apelului formulat în numele apelantului-inculpat M. S. împotriva sentinței penale nr. 72/14.05.2014, pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul nr._ .

Curtea, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și, în baza art. 420 alin. 6 C.pr.pen., acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor formulate de apelanții-inculpați BounegruVasile, S. A. și L. I..

Apărătorul apelanților-inculpați B. V. și S. A., având cuvântul, solicită admiterea apelurilor, desființarea sentinței penale nr. 72 din 14.05.2014, pronunțată de Judecătoria T. M. îndosarul nr._, și, rejudecând, să fie reindividualizate pedepsele aplicate inculpaților, urmând a se avea în vedere comportamentul bun al acestora anterior săvârșirii faptelor, precum și contribuția redusă a acestora la săvârșirea faptelor.

De asemenea, solicită a se avea în vedere valoarea mică a prejudiciului, precum și împrejurarea că aceștia doresc să achite în totalitate prejudiciul din care până în prezent a fost achitată suma de 1.300 de lei.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Totodată, solicită a se avea în vedere faptul că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, sunt la o vârstă fragedă, iar față de aceștia există posibilitatea reală de a se îndrepta.

Apărătorul apelantului-inculpat L. I., având cuvântul, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 72 din 14.05.2014, pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul nr._, și, rejudecând, să fie reindividualizată pedeapsa aplicată inculpatului și a fi diminuat cuantumul acesteia, urmând a se avea în vedere contribuția redusă a inculpatului la săvârșirea faptei, atitudinea sinceră a acestuia și faptul că este de accord să achite prejudiciul creat prin fapta sa.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, solicită suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.

Intimata-parte civilă M. D., având cuvântul, precizează că lasă la aprecierea instanței soluția care se va pronunța în cauză.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelurilor, ca nefondate, urmând a se avea în vedere faptul că instanța de fond a procedat la condamnarea inculpaților, pe instituții, fără a se reveni asupra încadrării juridice a faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.

În ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate inculpaților, apreciază că nu se impune reducerea acestora, pedepsele aplicate fiind sub minimul special prevăzut de lege.

În ceea ce privește gravitatea faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, apreciază că acestea nu au un grad redus de periculozitate, faptele fiind săvârșite asupra unor persoane în vârstă.

Apelantul-inculpat B. V., având ultimul cuvânt, arată că regretă săvârșirea faptei.

Apelantul-inculpat S. A., având ultimul cuvânt, arată că regretă săvârșirea faptei.

CURTEA,

Deliberând asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:

Sentința penală apelată

Prin sentința penală nr. 72/14.05.2014 pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul nr._, s-au dispus următoarele:

În baza art. 244 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 și 2, art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. 1969, art. 5 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.pr.pen., prin schimbarea încadrării juridice potrivit art. 377 alin. 4 C.pr.pen., din art. 215 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 și 2 C.pen. și art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. 1969, a fost condamnat inculpatul M. S. la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna părților civile V. V., G. M., M. D., C. I. și a părților vătămate F. G., N. I., D. M., C. N., Z. F., N. M., S. M., Dușmanu I. și Mangâru V..

În baza art. 39 alin. 1 și 2 C.pen. 1969, s-a contopit această pedeapsă cu restul de 5 ani 11 luni și 21 de zile închisoare ce a rămas de executat din pedeapsa de 7 ani închisoare ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1175/2012 a Judecătoriei C., definitivă prin decizia penală nr.42/P/2013 a Curții de Apel C., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani 11 luni și 21 de zile închisoare, cu executare în regim de detenție.

S-a dedus din pedeapsa aplică perioada executată de la 17 iunie 2013 la zi.

S-a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2269/2012 din data de 1 februarie 2013 emis de Judecătoria C. și s-a dispus emiterea unui nou mandat potrivit prezentei hotărâri.

În baza art. 48 rap. la art. 244 alin. 1 și 2 C.pen., art. 41 alin. 1 și 2 C.pen. 1969 și art. 5 C.pen., prin schimbarea încadrării juridice potrivit art. 377 alin. 4 C.pr.pen., din art. art. 26 C.pen. rap. la art. 215 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 41 alin. 1 și 2 C.pen. 1969, a fost condamnat inculpatul B. V. la 1 an și 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în dauna părții civile G. M..

În baza art. 48 rap. la art. 244 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 și 2 C.pen. 1969 și art. 5 C.pen., prin schimbarea încadrării juridice potrivit art. 377 alin. 4 C.pr.pen., din art. 26 C.pen., rap. la art. 215 alin. 1 și 2 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 și 2 C.pen. 1969, a fost condamnat inculpatul S. A. la 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în dauna părților civile G. M. și M. D..

S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii preventive de la 3 la 4 iulie 2013.

În baza art. 48 rap. la art. 244 alin. 1 și 2 C.pen., art. 5 C. pen. și art. 396 alin. 10 C.pr.pen., prin schimbarea încadrării juridice potrivit art. 377 alin. 4 C.pr.pen., din art. 26 C.pen. rap. la art. 215 alin. 1 și 2 C.pen. 1969, a fost condamnat inculpatul L. I. la 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în dauna părții civile C. I..

S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii preventive de la 3 la 4 iulie 2013.

A fost obligat inculpatul M. S. să plătească 8.000 de lei, despăgubiri părții civile V. V..

Au fost obligați în solidar inculpații M. S., B. V. și S. A. să plătească 6.000 de lei, despăgubiri părții civile G. M..

Au fost obligați în solidar inculpații M. S. și S. A. să plătească 2.000 de lei, despăgubiri părții civile M. D..

Au fost obligați solidar inculpații M. S. și L. I. să plătească 2.000 de lei, despăgubiri părții civile C. I..

S-a luat act că părțile vătămate F. G., M. I., D. M., C. N., Z. F., N. M., S. M., Dușmanu I. și Mangâru V. nu s-au constituit părți civile.

Au fost confiscate aparatele de telefonie mobilă și cartelele sim aferente ridicate din camera de deținere E1.7 a Penitenciarului Slobozia.

A fost obligat fiecare inculpat să plătească câte 6000 de lei, cheltuieli judiciare către stat; s-a dispus ca onorariul, în sumă de 1.200 de lei pentru apărător din oficiu, să fie suportat din fondurile Ministerului Justiției.

În motivarea în fapt și în drept a sentinței penale, Judecătoria a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 986/P/2013 din 20.12.2013, P. de pe lângă Judecătoria T. M. a trimis în judecată, pe inculpații:

1. M. S., în stare de arest în altă cauză, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 2 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 și 2 C.pen., și art. 37 alin. 1 lit. a C.pen., în dauna patrimoniului părților vătămate V. V., F. G., D. M., M. I., C. I., C. N., Z. F., G. M., M. V., N. M., S. M., Dușmanu I. și M. D.;

2. Bouneagru V., în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 26 C.pen., rap la art. 215 alin. 1 și 2 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 și 2 C.pen., în dauna patrimoniului părții vătămate G. M.;

3. S. A., în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 26 C.pen. rap. la art. 215 alin. 1 și 2 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 și 2 din C.pen., în dauna patrimoniului părților vătămate G. M. și M. D.;

4. L. I., în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 26 C.pen., rap la art. 215 alin. 1 și 2 C.pen., în dauna patrimoniului părții vătămate C. I..

În fapt, prin actul de inculpare, s-au reținut următoarele:

Inculpatul M. S., din camera de detenție nr. E1. 7 a Penitenciarului Slobozia, jud. Ialomița, unde se afla încarcerat legal pentru executarea unei pedepse privative de libertate, s-a hotărât să înșele diferite persoane prin “metoda accidentul”, adică să contacteze telefonic, mai ales pe numerele de telefon fix, persoane în vârstă, și dându-se drept rudă a acestora, fiu, fiică, noră, ginere, sub pretextul că au făcut un accident de rutier soldat cu victime, să fie „ajutați de urgență” cu diferite sume de bani, sume de bani care să fie date presupuselor victime ale accidentului auto sau rudelor acestora, în scopul ca aceste presupuse victime să nu depună plângere la organele de poliție.

Pentru a pune în practică această hotărâre infracțională, inculpatul M. S. și-a procurat aparate de telefonie mobilă și cartele sim prepaid prin intermediul altor deținuți.

Astfel, după ce a obținut aparate de telefonie mobilă și cartele sim, inculpatul M. S. a reușit să comunice cu făptuitorul D. A., pentru ca acesta să-i indice numele unei persoane care să fie dispusă să meargă la bancă să ridice banii ce vor fi depuși pe numele său de persoanele care vor reuși să fie înșelate.

Făptuitorul D. A. l-a contactat telefonic pe învinuitul A. P. care locuiește în mun. București, fiind vecin cu el, și, sub pretextul că nu își mai găsește cartea de identitate, l-a întrebat pe acesta dacă este dispus să ridice niște bani de la bancă, bani pe care îi va trimite lui o rudă.

Neștiind nimic de înțelegerea dintre inculpatul M. S. și făptuitorul D. A., învinuitul P. A. a acceptat propunerea făcută de către făptuitor, după care făptuitorul D. A. i-a comunicat inculpatului M. S. că a găsit o persoană dispusă să facă această diligență și să folosească acest nume în cazul în care va reuși să înșele vreo persoană.

După ce a avut pregătit un nume de „curier”, pe care să-l comunice persoanelor pe care va reuși să le înșele, inculpatul M. S., din celula numărul E1. 7 unde era deținut în Penitenciarul Slobozia, în data de 23.05.2013, în jurul orei în jurul orei 09,15, a apelat-o telefonic, de la postul de telefonie mobil cu numărul_, aparat ._ pe partea vătămată D. M., la postul telefonie fixă cu numărul 0247/_ (ora 09,15, ora 09,20, ora 09,43, ora 09,56, ora 10,04, ora 10,06) și ulterior la postul de telefonie mobilă cu numărul_ (10,08, ora 10,10, ora 10,14, ora 10,40, ora 10,46).

În convorbiririle telefonice purtate cu partea vătămată D. M., inculpatul M. S. s-a dat drept fiul părții vătămate, D. G., și sub pretextul că a făcut un accident rutier, lovind un bătrân pe trecerea de pietoni, a solicitat părții vătămate suma de 6.000 lei pe care să-i trimită pe numele de P., prin Money G. sau Western Union, pentru ca presupusa victimă a accidentului rutier să-și retragă plângerea depusă la organele depoliție.

Partea vătămată a devenit agitată i-a comunicat inculpatului numărul de telefon mobil_ și a plecat să facă rost de bani. Pe drum a fost sunată de mai multe ori de inculpatul M. S. care, sub același pretext, insista în depunerea banilor. Mergând la organele de poliție, partea vătămată și-a dat seama că s-a încercat înșelarea ei și nu a mai dat curs solicitării inculpatului.

Văzând că nu a reușit înșelarea părții vătămate și obținerea injustă a sumei de 6.000 lei, inculpatul M. S. a continuat activitatea infracțională și, în jurul orei 11,00, a apelat telefonic, de la postul de telefonie mobil cu numărul_, aparat ._ pe partea vătămată M. I., la postul telefonie fixă cu numărul 0247/_ (ora 11,08, ora 11,16, ora 11,51, ora 12,00).

În convorbiririle telefonice purtate cu partea vătămată M. I. și cu soția acestuia, inculpatul M. S. s-a dat drept fiul părții vătămate, M. C., și sub pretextul că a făcut un accident rutier, a solicitat părții vătămate suma de 3.000 lei, pentru ca presupusa victimă a accidentului rutier să-și retragă plângerea depusă la organele depoliție.

Partea vătămată și soția sa au devenit agitați și îngrijorați și i-au comunicat inculpatului numărul de telefon mobil_, (cartelă sim pe care o folosea în aparatul telefonic marca Samsung, model X450, cu . nr._), iar partea vătămată M. I. a plecat să scoată suma de 3.000 lei de la CEC Bank. Pe drum a fost sunată de mai multe ori pe telefonul mobil (ora 11,18, ora 11,20, ora 11,30, ora 11,44, ora 11,46) de către inculpatul M. S. care, sub același pretext, insista în depunerea banilor.

După ce a scos banii și se pregătea să-i trimită inculpatului M. S., așteptând de la acesta «instrucțiunile necesare», urmare unei discuții purtate cu martora D. M., partea vătămată M. I. și-a dat seama că este o înșelăciune și nu a mai trimis banii inculpatului.

Inculpatul M. S., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în jurul orei 12,30, a apelat telefonic, de la postul de telefonie mobil cu numărul_ pe partea vătămată V. V., la postul de telefonie fixă 0247/_, (ora 12,32, ora 12,36, ora 12,43), iar în convorbirile telefonice purtate, dându-se drept ginerele părții vătămate „D.”, și sub pretextul că a făcut un accident rutier cu victime omenești, mai precis că a lovit un bătrân pe trecerea de pietoni, i-a solicitat părții vătămate V. V. suma de 5.000 lei pentru ca presupusa victimă a accidentului auto să-și retragă plângerea penală prealabilă depusă la organele de poliție.

Partea vătămată V. V., crezând toată situația nereală povestită de inculpatul M. S., a dat curs solicitării învinuitului și a luat 2.000 lei pe care îi avea în casă, iar suma de 3.000 lei a scos-o de pe card-ul bancar pe care îi era plătită pensia, după care a mers la banca Raiffeisen Bank, filiala T. M., și a trimis prin Western Union, MTCN nr._ suma de 5.000 lei, destinatar fiind învinuitul A. P., așa cum îi comunicase telefonic inculpatul M. S.. După ce a fost făcut această operațiune bancară, partea vătămată V. V. a comunicat inculpatului M. S. codul tranzacției, MTCN nr._, ea ținând legătura telefonic cu inculpatul M. S. de la postul telefonic mobil cu numărul_ (ora 12,49, ora 12,57, ora 12,59, ora 13,14, ora 13,22, ora 13,49).

Inculpatul M. S. a comunicat și el imediat codul tranzacției către făptuitorul D. A..

Învinuitul A. P. a fost imediat contactat telefonic de către făptuitorul D. A. care i-a spus că o mătușa de-a sa i-a trimis niște bani și, așa cum se înțeleseseră, să meargă la bancă să ridice banii.

Învinuitul P. A. și făptuitorul D. A. s-au deplasat împreună la Raiffeisen Bank filiala ., pe drum comunicându-i codul tranzacției MTCN nr._.

O dată ajunși aici, învinuitul P. A. a intrat în bancă și a ridicat suma de bani, 4.900 lei, depusă de partea vătămată V. V. prin Western Union, MTCN nr._, făptuitorul D. A. rămânând în exteriorul sediului băncii, pentru a nu fi surprins de camerele de supraveghere.

După ce a ridicat suma de 4.900 lei, învinuitul P. A. a ieșit din unitatea bancară, a mers la făptuitorul D. A. și i-a dat această suma de bani.

Făptuitorul D. A. a luat banii și, pentru serviciul adus, i-a dat învinuitului P. A. suma de 50 de lei, după care s-au despărțit.

Văzând că a reușit să o inducă și să o mențină în eroare pe partea vătămată V. V., inculpatul M. S., tot în data de 23.05.2013, în jurul orei 14,00, a contactat-o telefonic din nou, de la postul de telefonie mobil cu numărul_ pe partea vătămată V. V., la postul de telefonie fixă 0247/_, iar în convorbirea telefonică purtată, sub pretextul că mai are nevoie de 3.000 lei, pentru ca presupusa victimă a accidentului auto să-și retragă plângerea penală prealabilă depusă la organele de poliție, i-a solicitat părții vătămate „ajutorul” cu această sumă de bani, pe care să-i trimită în același mod, tot pe numele P. A..

Indusă și menținută în eroare, partea vătămată V. V., a dat curs solicitării învinuitului, a mers la prietena sa C. I., unde a împrumutat suma de 3.000 lei, după care mers la banca Raiffeisen Bank, filiala T. M., și a trimis prin Western Union, nr._ suma de 3.000 lei, destinatar fiind învinuitul P. A., așa cum îi comunicase telefonic inculpatul M. S..

După ce a fost făcută această operațiune bancară, partea vătămată V. V. a comunicat inculpatului M. S. codul tranzacției, MTCN nr._, ea ținând legătura telefonic cu inculpatul M. S. de la postul telefonic mobil cu numărul_ (ora 14,26, ora 14, 36, ora 14,54, ora 15,01).

Inculpatul M. S. a comunicat și el imediat codul tranzacției către făptuitorul D. A..

Învinuitul P. A. a fost imediat contactat telefonic de către făptuitorul D. A. care i-a spus că mătușa sa i-a mai trimis niște bani și să meargă la bancă să ridice banii, deoarece el îl așteaptă în fața sediului băncii.

Învinuitul P. A. s-a deplasat din nou la Raiffeisen Bank filiala . apropierea sediului unității bancare s-a întâlnit cu făptuitorul D. A. care i-a comunicat codul tranzacției, MTCN nr._.

Învinuitul P. A. a intrat în bancă și a ridicat suma de bani, 3.000 lei, depusă de partea vătămată V. V. prin Western Union, MTCN nr._, făptuitorul D. A. rămânând, ca și prima oară, în exteriorul sediului băncii, pentru a nu fi surprins de camerele de supraveghere.

După ce a ridicat suma de 3.000 lei, învinuitul P. A. a ieșit din unitatea bancară, a mers la făptuitorul D. A. și i-a dat această suma de bani.

Făptuitorul D. A. a luat banii și, pentru serviciul adus, i-a dat învinuitului P. A. suma de 50 de lei, după care s-au despărțit.

După ce a avut pregătit un nume de „curier”, pe care să-l comunice persoanelor pe care va reuși să le înșele, mai precis numele inculpatului L. I., persoană care era folosită și de alți colegi de celulă la ridicarea banilor depuși de către persoanele înșelate, și care știa de unde provin sumele de bai solicitate, așa cum rezultă din interceptările ambientale realizate în cauză, inculpatul M. S., din celula numărul E1. 7 unde era deținut în Penitenciarul Slobozia, în ziua de 27.05.2013, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a continuat comiterea infracțiunilor de înșelăciune prin așa zisă „metoda accidentul”.

Astfel, în jurul orelor 08,44, inculpatul M. S. a sunat-o de la postul telefonic mobil cu numărul_, ._, pe postul telefonic fix cu numărul 0247/_ și partea vătămată F. G. din . (ora 08,44, ora 09,28, ora 10,23).

Inculpatul M. S., în convorbirile telefonice purtate cu partea vătămată, s-a dat drept fiul acesteia, F. M., și sub pretextul că a făcut un accident rutier în care a lovit o bătrână, i-a solicitat să-l ajute și să depună la bancă suma de 3.000 lei, pentru ca bătrâna și rudele aceteia să își retragă plângerea penală prealabilă depusă la organele de poliție.

Totodată, inculpatul M. S. i-a solicitat părții vătămate F. G. ca banii să fie depuși prin Western Union pe numele de destinatar, pe numărul de telefon mobil_, tocmai numărul de telefon folosit de învinuit la comiterea infracțiunilor.

Inculpatul M. S., tot în data de 27.05.2013, a apelat-o telefonic de la postul telefonic mobil cu numărul_, postul de telefonie fixă 0247/358 160 (ora 09,13, ora 10,55, ora 13,00, ora 13,08, ora 14,18), pe partea vătămată C. I..

În convorbirile telefonice purtate, inculpatul M. S. s-a dat drept fiul părții vătămate și sub pretextul că a făcut un accident rutier cu victime omenești, i-au solicitat părții vătămate suma de 3.000 lei pentru ca presupusa victimă a accidentului auto să-și retragă plângerea depusă la organele de poliție, ocazie cu care inculpatul M. S. i-a comunicat părții vătămate că poate fi contactat pe numărul de telefon mobil_, deci tocmai numărul de telefon folosit la comiterea infracțiunilor.

Partea vătămată C. I. i-a comunicat învinuitului că nu are decât suma de 1.500 lei.

Inculpatul M. S. i-a spus părții vătămate ca măcar acești bani să îi trimită, comunicându-i că trebuie să-i pună prin Western Union, pe numele de L. I..

Partea vătămată C. I., așa cum a fost dusă și menținută în eroare de către inculpatul M. S., a dat curs solicitării, s-a deplasat în mun. T. M., jud. Teleorman, achitând într-un cont bancar Western Union, MTCN nr._ prin Raiffeisen Bank Filiala T. M., suma de 1.500 lei, având ca destinatar L. I..

După ce a depus banii, partea vătămată s-a întors la locuința sa din . și i-a comunicat învinuitului codul tranzacției MTCN nr._.

Inculpatul L. I. a fost persoana care a ridicat suma de bani depusă de partea vătămată C. I., de la banca B.R.D. Groupe Societe Generale, filiala ., prin Western Union, MTCN nr._.

În data de 27.05.2013, în jurul orei 10,00, partea vătămată Z. F., pe numărul său de telefon fix 0247/_ (ora 09,32, ora 09,46, ora 10, ora 10,05, ora 10,21, ora 10,42, ora 10,48), a fost apelată telefonic de către inculpatul M. S. de la postul telefonic mobil_, ._, care, sub pretextul că la celălalt capăt al firului este fiul părții vătămate, Z. T. zis D., și că a fost implicat într-un accident de mașină, i-a solicitat părții vătămate să-i trimită printr-o tranzacție bancară Western Union suma de 3.000 lei, pentru ca nepotul părții vătămate să nu depună plângere la organele de poliție.

Inculpatul M. S. i-a spus părții vătămate Z. F. că are vocea schimbată deoarece s-a lovit la gură și că nu sună de pe numărul său de mobil, deoarece are telefonul mobil spart și să îl contacteze la depunerea banilor pe numărul de mobil_, pentru a-i spune cum și pe ce nume să depună banii.

Din discuțiile purtate de partea vătămată cu ginerele ei, martorul C. D., și ulterior cu fiica sa, aceasta și-a dat seama că totul este o înșelătorie, depunând plângere la organele de poliție.

În data de 27.05.2013 a fost abordată, în baza aceleiași rezoluții infracționale și prin același mod de operare, și partea vătămată C. N., la postul telefonic fix al părții vătămate, respectiv 0247/_ (ora 13,18, ora 13,58, ora 14,29), din ., unde partea vătămată deține o locuință, de la postul telefonic mobil_ de către inculpatul M. S., care, prezentându-se ca fiind ginerele părții vătămate și sub pretextul că a avut un accident cu autoturismul soldat cu victime omenești, i-a solicitat părții vătămmate suma de 3.000 lei pentru ca presupusa victimă să nu anunțe organele de poliție.

Inculpatul M. S. i-a spus părții vătămate C. N. că are vocea schimbată deoarece s-a lovit la gură și că nu sună de pe numărul său de mobil deoarece are telefonul mobil spart și să îl contacteze la depunerea banilor pe numărul de mobil_, iar banii să-i depună pe numele inculpatului L. I..

Partea vătămată C. N. s-a deplasat în mun. T. M., cu intenția de a depune banii solicitați, dar, urmare discuției cu fata sa, și-a dat seama că s-a urmărit înșelarea sa și nu a mai dat curs solicitării inculpatului M. S., depunând plângere la organele de poliție.

După ce a avut pregătite două nume de „curieri”, pe care să-l comunice persoanelor pe care va reuși să le înșele, mai precis numele inculpaților S. A. și B. V., persoane care urmau a fi „folosite” la ridicarea banilor depuși de către persoanele înșelate și care știau de unde provin sumele de bai solicitate, așa cum rezultă din interceptările ambientale realizate în cauză, rezultatul percheziției informatice asupra aparatului telefonic marca Nokia, model 100, ._, și din declarațiile celor doi învinuiți, inculpatul M. S., din celula numărul E1. 7 unde era deținut legal în Penitenciarul Slobozia, în zilele de 28.05.2013, 13.06.2013, 14.06.2013 și 17.06.2013 în baza aceleiași rezoluții infracționale, a continuat comiterea infracțiunilor de înșelăciune prin așa zisă „metoda accidentul”.

Numele inculpatului S. A. fusese „furnizat” inculpatului M. S. de către un alt coleg de la penitenciar, mai precis de către făptuitorul I. C., și el deținut legal pentru executarea unei pedepse privative de libertate, iar numele inculpatului B. V. fusese „dat” de către inculpatul S. A., urmare discuțiilor avute cu inculpatul M. S., după ridicarea sumei de 2.000 lei de la partea vătămată M. D..

Astfel, în data de 28.05.2013 inculpatul M. S. a apelat-o telefonic, de la postul de telefonie mobilă_, ._ la postul de telefonie fixă 0247/332 072 (ora 12.52, ora 13,10, ora 13,26, ora 13,47, ora 14,13, ora 14,13, ora 14,23) și ulterior la postul telefonic mobil cu numărul_ (ora 14,24, ora 14,48, ora 15,12, ora 15,24), pe partea vătămată M. D..

Inițial, învinuitul a vorbit cu tatăl părții vătămate, M. G., și ulterior cu partea vătămată M. D..

În convorbirile telefonice purtate inculpatul M. S. s-a dat drept ginerele părții vătămate, C. C., și sub pretextul că a făcut un accident rutier cu victime omenești, i-au solicitat părții vătămate suma de 2.000 lei, pentru ca presupusa victimă a accidentului auto să nu depună plângere la organele de poliție.

Partea vătămată M. D., crezând toată situația nereală povestită de inculpatul M. S., a dat curs solicitării învinuitului, s-a deplasat în mun. A. și a depus la banca BRD filiala A., prin Western Union, MTCN nr._, suma de 2.045 lei, având ca destinatar inculpatul S. A., așa cum îi ceruse inculpatul M. S..

După ce a făcut această operațiune bancară, partea vătămată M. D. i-a comunicat telefonic inculpatului M. S. codul tranzacției Western Union, MTCN nr._.

Intrând în posesia codului de tranzacție, inculpatul M. S. a contactat telefonic pe inculpatul S. A., spunându-i codul tranzacției și cerându-i să meargă să ridice banii.

Inculpatul S. A. a fost persoana care a ridicat suma de bani, 2.000 de lei, depusă de către partea vătămată M. D. de la banca Raiffeisen Bank, filiala O., jud. C., prin Western Union, MTCN nr._.

La bancă, inculpatul S. A. a mers cu prietena sa, numita S. A. I., care a rămas în exteriorul băncii pe timpul cât învinuitul a ridicat suma de bani. După ce a intrat în posesia sumei de 2.000 lei, inculpatul S. A. i-a comunicat inculpatului M. S. acest fapt.

Inculpatul M. S. i-a solicitat inculpatului S. A. să-și oprească suma de 500 lei, iar suma de 1.500 lei să o depună de la oficiul poștal către o persoană ce îi va indicată telefonic.

Dând curs solicitării, inculpatul S. A. s-a deplasat, împreună cu numita S. A. I., la oficiul poștal O., unde au depus suma de 1.500 lei pe numele unei persoane indicate telefonic, expeditor fiind S. A. I., deoarece inculpatul S. A. „apărea de prea multe ori în acte”.

De asemenea, în data de 13.06.2013, a fost sunată și partea vătămată M. V., pe postul telefonic fix cu numărul 0247/420 186 (ora 11,20, ora 11,26, ora 11,27, ora 11,30, ora 11,39, ora 11,46, ora 12,02, ora 12,07) de către inculpatul M. S. de la postul telefonic mobil_, ._ care a fost abordată cu același mod de operare, mai precis sub pretextul că este nepotul ei C., și că a făcut un accident rutier, lovind o bătrână pe trecerea de pietoni, a solicitat părții vătămate suma de 3.000 lei pentru ca presupusa victimă a acidentului auto să nu depună plângere la organele de poliție, cerându-i totodată ca acești bani să fie depuși printr-o tranzacție Western Union.

Partea vătămată M. V. a spus telefonic inculpatului M. S. că este în vârstă (partea vătămată are 82 de ani) și nu știe să meargă la bancă și să facă operațiuni bancare.

Inculpatul M. S. i-a comunicat părții vătămate că în acest caz ar fi bine să apeleze la un vecin care știe să facă acest lucru.

Urmând sfaturile inculpatului M. S., partea vătămată M. V. a mers la vecinul ei, martorul U. A., căruia i-a spus despre «nenorocirea» care a dat peste nepotul ei și i-a solicitat să o ajute să depună banii la bancă.

Martorul U. A. a mers la locuința părții vătămate și a discutat și el cu învinuitul de la postul telefonic fix al părții vătămate, stabilind să depună banii prin Western Union, iar legătura să o țină telefonic de la numerele_ (martor U. A.) și_ (inculpat M. S.).

Martorul U. M. a luat de la partea vătămată M. V. suma de 1.500 lei și a plecat în mun. T. M..

Pe drum a discutat de mai multe ori cu inculpatul M. S., (convorbirile telefonice având loc la orele 11,38, 11,43, 11,58, 12,04, 12,10) și și-a dat seama că ceva este în neregulă, fapt pentru care a mers și a vorbit cu fiul părții vătămate, martorul M. N., cadru didactic la o unitate de învățământ din mun. T. M., care, după ce l-a contactat telefonic pe fiul său C., și-a dat seama că este vorba despre o înșelătorie și banii nu au mai fost trimiși către învinuit.

Tot în data de 13.06.2013, a fost sunată și partea vătămată N. M., pe postul telefonic fix cu numărul 0247/420 258 (ora 14,14, ora 14,20, ora 14,22, ora 14,24) de către inculpatul M. S. de la postul telefonic mobil_, ._ care a fost abordată cu același mod de operare, mai precis sub pretextul că este nepotul ei C., și că a făcut un accident rutier, lovind o persoană pe trecerea de pietoni, a solicitat părții vătămate suma de 4.000 lei pentru ca presupusa victimă a acidentului auto să nu depună plângere la organele de poliție, cerându-i totodată ca acești bani să fie depuși printr-o tranzacție Western Union.

Partea vătămată N. M. s-a panicat, a început să plângă și să țipe, strigând la vecina ei, martora N. A..

Auzind strugătele părții vătămate, martora a venit repede la locuința părții vătămate, care, printre lacrimi, cu greu, a reușit să-i povestească martoriei cele întâmplate.

La un moment dat a sunat din nou telefonul fix și martora a avut o convobire telefonică cu inculpatul M. S., care s-a dat inițial nepotul părții vătămate și ulterior fiul părții vătămate I., povestindu-i și martorei aceiași întâmplare nereală cu accidentul auto, spunându-i acesteia că este lovit la gură și are o coastă ruptă, iar victima are piciorul rupt

Auzind acest lucru, martora N. A. a încercat să o liniștească pe partea vătămată, care plângea încontinuu și se panica.

Dorind să afle adevărul și să vadă care este situația reală, martora l-a sunat pe fiul părții vătămate.

Urmare convorbirii telefonice purtate cu fiul părții vătămate, martorul N. I., martora N. A. și-a dat seama că este vorba despre o încercare de înșelătorie și a liniștit-o și pe partea vătămată, împiedicând-o astfel să depună la banca suma solicitată de inculpatul M. S..

Inculpatul M. S., deținut legal în Penitenciarul Slobozia, în data de 14.06.2013, a apelat-o telefonic, de la postul de telefonie mobilă_ ._, la postul de telefonie fixă 0247/_, pe martora G. F. și ulterior pe partea vătămată G. M., iar în convorbirile telefonice purtate s-a dat drept D. C., nepotul părții vătămate G. M., și sub pretextul că a făcut un accident rutier soldat cu victime omenești, lovind o bătrână pe trecerea de pietoni, i-a solicitat părții vătămate suma de 3.000 lei, pentru ca presupusa victimă a accidentului auto și rudele acesteia să nu depună plângere la organele de poliție.

Partea vătămată G. M., crezând toată situația nereală povestită de inculpatul M. S., a dat curs solicitării învinuitului, a luat 3.000 lei din banii pe care îi avea în casă și a luat legătura cu martorul C. G., rugându-l să-l ducă cu autoturismul în municipiul T. M., pentru a depune prin Money G. suma de 3.000 lei, pe numele de B. V., așa cum îi ceruse inculpatul M. S., iar legătura să o țină la numărul de telefon_, care este al uni prieten, deoarece al lui s-a spart, fiind și el lovit la gură.

Martorul C. G., auzind despre ce este vorba, a acceptat să o ducă pe partea vătămată cu autoturismul său în mun. T. M..

Astfel, partea vătămată G. M., împreună cu martorul C. G., cu autoturismul acestuia din urmă, s-au deplasat în mun. T. M., la unitatea Money G. situată la intersecțiile străzilor 1 Mai cu G-ral P., pe colț, lângă biserică, achitând într-un cont bancar Money G., prin prestatorul de servicii din mun. T. M., suma totală de 3.000 lei.

Tranzacția efectuată a avut codul_ din 14.06.2013, ca destinatar al sumei de 3.000 lei fiind inculpatul B. V. din orașul O., jud. C..

Legătura dintre inculpatul M. S., pe de o parte, și partea vătămată G. M. respective, martorul C. G., pe de altă parte, a fost purtată telefonic, iar numărul de telefon indicat și utilizat de inculpatul M. S. a fost_, iar numărul martorului -_.

După ce a fost făcută această operațiune bancară, partea vătămată G. M. i-a comunicat inculpatului M. S. codul tranzacției,_ din 14.06.2013, prin telefonul martorului C. G..

Inculpatul M. S. a comunicat și el imediat codul tranzacției către inculpatul S. A..

Pentru a nu se bănui că el are vreo implicație în comiterea infracțiunilor, deoarece mai ridicase de la bănci sume de bani provenind din infracțiuni, inculpatul Sasui A. a luat legătura cu inculpatul B. V., care, după ce i-a spus în ce constă „treaba” și „de unde provin banii”, motivat de faptul că „le iese și lor ceva”, acesta a acceptat să meargă la bancă și să ridice banii trimiși de către partea vătămată G. M..

Inculpatul S. A. și inculpatul B. V. s-au deplasat împreună la banca B.C.R. Agenția Năvodari, jud. C..

O dată ajunși aici, inculpatul B. V. a intrat în bancă și a ridicat suma de bani, 3.000 lei, depusă de partea vătămată G. M., prin Money G., cod tranzacție_ din 14.06.2013, inculpatul S. A. rămânând în exteriorul sediului băncii, pentru a nu fi surprins de camerele de supraveghere, împreună cu un alt prieten de-al său, numitul G. L. M..

După ce a ridicat suma de 3.000 lei, inculpatul B. V. a ieșit din unitatea bancară, a mers la inculpatul S. A. și i-a dat această sumă de bani, iar chitanța de ridicare a banilor a rupt-o și a aruncat-o la un coș de gunoi.

Inculpatul S. A. a luat banii și s-a despărțit de inculpatul B. V., care a plecat în orașul Năvodari, jud. C., stabilind ca fiecare să-și ia partea după ce se va lua legătura cu „cei din penitenciar” și le va „face plata”.

Văzând că a reușit să o inducă și să o mențină în eroare pe partea vătămată G. M., inculpatul M. S., tot în data de 23.05.2013, a contactat-o telefonic din nou, de la postul de telefonie mobil cu numărul_ pe partea vătămată G. M., la postul de telefonie fixă 0247/420 528, care ajunsese la locuința sa din ., iar în convorbirile telefonice purtate, sub pretextul că mai are nevoie de încă 3.000 lei, pentru a „încheia toate socotelile în urma accidentului rutier”, a solicitat părții vătămate „ajutorul” cu această sumă de bani, pe care să-i trimită în același mod, tot pe numele B. V..

Indusă și menținută în eroare, partea vătămată G. M. a dat curs solicitării învinuitului, a mai luat 3.000 lei din banii pe care îi avea în casă, l-a contactat din nou pe martorul C. G., rugându-l să-l ducă cu autoturismul în municipiul T. M., pentru a mai depune prin Money G. suma de 3.000 lei, pe numele de B. V., așa cum îi ceruse inculpatul M. S., iar legătura să o țină tot la numărul de telefon_.

Martorul C. G. a acceptat să ducă pe partea vătămată cu autoturismul său în mun. T. M..

Astfel, partea vătămată G. M., împreună cu martorul C. G., cu autoturismul acestuia din urmă, s-au deplasat din nou în mun. T. M., la aceiași unitate Money G. situată la intersecțiile străzilor 1 Mai cu G-ral P., pe colț, lângă biserică, achitând într-un cont bancar Money G., prin prestatorul de servicii din mun. T. M., suma de 3.000 lei.

Tranzacția efectuată a avut codul_ din 14.06.2013, ca destinatar al sumei de 3.000 lei fiind inculpatul B. V. din orașul O., jud. C..

Legătura dintre inculpatul M. S., pe de o parte, și partea vătămată G. M. respective, martorul C. G., pe de altă parte, a fost purtată telefonic, iar numărul de telefon indicat și utilizat de inculpatul M. S. a fost_, iar numărul martorului -_.

După ce a fost făcută această operațiune bancară, partea vătămată G. M. i-a comunicat inculpatului M. S. codul tranzacției,_ din 14.06.2013, prin telefonul martorului C. G..

Inculpatul M. S. a comunicat și el imediat codul tranzacției către inculpatul S. A..

Procedând ca și prima dată, așa cum fusese și „instruit de cei din penitenciar”, pentru a nu se bănui că el are vreo implicație în comiterea infracțiunilor, deoarece mai ridicase de la bănci sume de bani provenind din infracțiuni, inculpatul S. A. a luat din legătura telefonic cu inculpatul B. V., să meargă la bancă și să ridice banii trimiși de către partea vătămată G. M..

Inculpatul S. A. și inculpatul B. V., împreună cu numitul G. L. M. s-au deplasat împreună la banca B.C.R. Agenția Năvodari, jud. C..

O dată ajunși aici, inculpatul B. V. a intrat în bancă și a încercat să ridice suma de 3.000 lei, dar nu a reușit, deoarece nu mai exista numerar disponibil.

Văzând acest lucru, toți trei s-au deplasat la Volksbank - Sucursala Năvodari, de unde inculpatul B. V. a ridicat suma de bani, 3.000 lei, depusă de partea vătămată G. M., prin Money G., cod tranzacție_ din 14.06.2013, inculpatul S. A. rămânând, ca și prima oară, în exteriorul sediului băncii, pentru a nu fi surprins de camerele de supraveghere, împreună cu prietenul lor, numitul G. L. M..

După ce a ridicat suma de 3.000 lei, inculpatul B. V. a ieșit din unitatea bancară, a mers la inculpatul S. A. și i-a dat această sumă de bani, iar chitanța de ridicare a banilor a rupt-o și a aruncat-o la un coș de gunoi.

Inculpatul M. S. a fost apoi contactat de către inculpatul S. A. care i-a spus că are cei 6.000 lei de la G. M..

Auzind acest lucru, inculpatul M. S. i-a spus inculpatului S. A. să oprească pentru ei suma de 900 lei, 700 lei pentru ei și 100-200 lei să fie folosiți la achiziționarea unui telefon mobil nou și a unei cartele sim.

De asemenea, inculpatul M. S. i-a solicitat inculpatului S. A. ca restul de banii să fie depuși de o altă persoană la oficiul poștal și prin Western Union, pe numele pe care le va indica el prin sms.

Astfel, după ce au primit prin sms numele indicate de către inculpatul M. S., cei trei, inculpații S. A. și B. V. și numitul G. L. M. au mers la oficiul poștal Năvodari, unde au pus 700 lei pe numele unei persoane din B., iar ulterior la Raiffeisen Bank Năvodari, unde au pus 4.500 lei prin Western Union către o altă persoană, la ambele tranzacții expeditor fiind G. L. M..

După ce au făcut și aceste tranzacții, le-a mai rămas suma de 800 lei, 200 lei fiind pentru cumpărarea unui telefon mobil și cartelă sim, 200 lei revenind inculpatului B. V., 50 numitului G. L. M. și restul de 350 lei inculpatului S. A..

În data de 17.06.2013, partea vătămată S. M., din ., pe numărul său de telefon fix 0247/420 877, a fost apelată telefonic de către inculpatul M. S. de la postul telefonic mobil_ care, sub pretextul că la celălalt capăt al firului este nepotul părții și că a fost implicat într-un accident rutier, i-a solicitat părții vătămate să depună la banca suma de 3.000 lei.

Pentru că partea vătămată S. M. a spus persoanei de la celălalt capăt al firului că nu dispune de suma de bani solicitată, iar inculpatul M. S. i-a solicitat părții vătămate ajutorul cu suma de 300 lei, constând în cartele telefonice reîncărcabile Cosmote sau Vodafone, partea vătămată S. M. a dat curs acestei ultime solicitări, dar nu a fost lăsată să cumpere cartelele telefonice cerute de martora V. V., din aceiași localitate, vânzătoare la magazinul la care mersese partea vătămată, care și-a dat seama de înșelăciune.

Întreaga activitatea infracțională a fost interceptată și înregistrată în baza autorizației emise de către Judecătoria T. M. nr. 5/15.06.2013

De asemenea, tot în data de 17.06.2013 a fost sunată și partea vătămată Dușmanu I. din mun. T. M., care locuiește efectiv în ., tot de către inculpatul M. S. de la postul telefonic mobil_, care sub pretextul că la celălalt capăt al firului este fiul părții și că a fost implicat într-un accident rutier în mun. București, unde a accidentat o bătrână pe trecerea de pietoni, i-a solicitat părții vătămate să depună la banca suma de 1.500 Euro.

Convorbirile telefonice purtate de partea vătămată cu făptuitorul necunoscut au avut loc initial pe numarul de telefon fix 0247/_ și ulterior pe telefonul său mobil cu numărul_.

Conform planșei foto întocmite în cauză, se constată faptul că inculpatul M. S. a folosit un aparat de telefonie cu cartela S. având numărul_ la săvârșirea faptelor de înșelăciune în dauna patrimoniului părții vătămate C. I., respectiv de tentativă la înșelăciune în dauna patrimoniului părții vătămate F. G., tentativă la înșelăciune în dauna patrimoniului părții vătămate C. N., tentativă la înșelăciune în dauna patrimoniului părții vătămate Z. F., inculpatul M. S. a folosit postul telefonic mobil cu numărul_.

De asemenea, din analiza listingului telefonic furnizat de operatorii de telefonie mobilă Cosmote și Vodafone, se desprinde concluzia că la săvârșirea faptelor de înșelăciune în dauna patrimoniului părții vătămate V. V., respectiv de tentativă la înșelăciune în dauna patrimoniului părții vătămate M. I., tentativă la înșelăciune în dauna patrimoniului părții vătămate D. M., tentativă la înșelăciune în dauna patrimoniului părții vătămate I. M., tentativă la înșelăciune în dauna patrimoniului părții vătămate C. L., făptuitorul, care nu a fost încă identificat, a folosit postul telefonic mobil cu numărul_, complice în ridicarea banilor fiind învinuitul A. P..

Din exploatarea autorizației nr. 22/03.06.2013 și a încheierii penale nr. 25/03.06.2013, urmare analizei datelor furnizate de operatorul Cosmote, a rezultat că aparatul telefonic în care a fost utilizată cartela de telefon cu numărul_ are ._.

S-a constatat, de asemenea, că traficul telefonic pentru numărul_, solicitat inițial pentru perioada 22.05._13, s-a oprit la 23.05.2013.

În urma solicitării efectuate de organele de urmărire penală, procuror de la P. de pe lângă Judecătoria T. M., la data de 31.05.2013, lucrători din cadrul A.N.P. – Penitenciarul Slobozia au efectuat control general (percheziție) în camera nr. 7 a Penitenciarului Slobozia.

Cu ocazia acestui control au fost ridicate și confiscate un număr de 9 aparate de telefoane mobile, dintre care 8 marca Nokia și 1 marca Samsung, respectiv 9 cartele telefonice.

De asemenea, în baza autorizației de percheziție în sistem informatic nr. 23/05.06.2013, emisă de către Judecătoria T. M., la data de 11.06.2013, la sediul I.P.J. Ialomița, în prezența avocatului oficiu M. D. și a deținuților din camera nr. 7 a Penitenciarului Ialomița, deținuți indicați de lucrătorii penitenciarului ca purtători ai aparatelor de telefonie mobilă – în număr de 9 – ridicate în data de 31.05.2013 urmare controlului efectuat de lucrătorii acestui penitenciar, s-au efectuat percheziții informatice asupra aparatelor de telefonie mobilă și a cartelelor S. aflate în aceste aparate.

În depoziția dată, inculpatul M. S. a precizat faptul că știe modul de săvârșirea a infracțiunilor de înșelăciune prin „metoda accidentul“, arată că mai mulți dintre „colegii“ săi de cameră de la Penitenciarul Slobozia se ocupă cu comiterea acestor fapte, descriind în detaliu modul de derulare a activității infracționale.

Inculpatul a negat însă implicarea sa în comiterea vreunei fapte de înșelăciune, dar a indicat ca și coordonator al făptuitorilor aflați în libertate – complici care se ocupă cu ridicarea sumelor de bani depuse de persoanele păgubite – pe făptuitorul R. T. M., care asigură legătura și comunicarea cu aceștia.

De asemenea, inculpatul M. S. a precizat și faptul că sumele de bani obținute prin înșelarea persoanelor vătămate erau împărțite după cum urmează: un procent de 20% revine făptuitorului care ridică sumele de banii de la unitățile bancare, un procent de 40% revine făptuitorului care convinge la telefon partea vătămată să depună banii, un procent de 40% revine făptuitorului R. T. M. care asigură legătura cu complicii din libertate.

În urma exploatării convoririlor telefonice interceptate în baza autorizației nr. 5 din data de 15.06.2013 emisă de Judecătoria T. M., conform procesului-verbal din data de 18.06.2013, s-au stabilit preliminar, următoarele aspecte:

Deținătorul și utilizatorul postului telefonic mobil cu numărul_, este tot inculpatul M. S., care actualmente se află deținut în Penitenciarul Slobozia, pentru executarea unei pedepse cu închisoarea, acesta utilizând un aparat telefonic cu ._.

Inculpatul M. S., în dese rânduri, în intervalul de interceptare a convorbirilor telefonice, prin aceiași “metodă a accidentului auto” a încercat înșelarea și a altor persoane vătămate, în data de 17.06.2013, utilizând din penitenciar postul telefonic mobil cu numărul_.

De asemenea, din această analiză s-a mai stabilit faptul că inculpatul M. S. poartă conversații foarte lungi și în mod repetat cu o persoană de sex feminin pe nume M., cu care pare foarte apropiat, identificată ulterior ca fiind martora V. M. D..

Conform verificărilor effectuate, procesele-verbale din data de 18.06.2013 încheiat de lucrătorii de poliție din cadrul I.P.J. Teleorman – Poliția mun. T. M. – Birou Investigații Criminale, a rezultat că inculpatul M. S. se află deținut în Penitenciarul Slobozia, pentru executarea unei pedepse cu închisoarea, secția/camera E1, E1. 7.

În baza autorizației de percheziție nr. 24/18.06.2013 emise de către Judecătoria T. M. în dosarul nr._, lucrătorii de poliție au efectuat în data de 19.06.2013 o percheziție domiciliară în Penitenciarul Slobozia, secția/camera E1, E1. 7.

Cu ocazia percheziției domiciliare a fost găsit asupra inculpatului M. S. un telefon mobil marca Nokia, model 1280, având imprimarea cu . ștearsă, prin răzuire. Din verificările efectuate cu ocazia percheziției domiciliare, și ulterior cu ocazia percheziției informatice, s-a stabilit și faptul că telefonul mobil marca Nokia, model 1280, ridicat de la inculpatul M. S. are ._, (procesul-verbal de predare a telefonului din data de 19.06.2013, încheiat de lucrătorii penitenciarului). Tot cu această ocazie au mai fost identificate și ridicate un aparat de telefonie mobilă marca Samsung, cu . ștearsă și fără cartelă, respectiv marca Nokia, cu . ștearsă și o cartelă cosmote fără .>

De asemenea, în camera percheziționată a fost găsit și un înscris pe care era notat . nr._, corespunzătoare tranzacției făcute de partea vătămată G. M. din ., precum și numele învinuitului B. V., persoană care a ridicat banii depuși de partea vătămată G. M., care deplasându-se de două ori în mun. T. M., împreună cu martorul C. G., cu autoturismul acestuia din urmă, a achitat într-un cont bancar Money G., prin prestatorul de servicii din mun. T. M., suma totală de 6.000 lei (3.000 lei inițial și 3.000 lei ulterior), iar tranzacțiile efectuate au codurile_, respectiv_ din 14.06.2013, ca destinatar al sumelor de bani fiind inculpatul B. V..

Au fost obținute copii ale documentelor de depunere a sumelor de bani de către partea vătămată G. M., respectiv primire/ridicare a banilor de inculpatul B. V. (6.000 lei, 3.000 lei inițial și 3.000 lei ulterior).

Urmare exploatării autorizației de interceptare, înregistrare și localizare a apelurilor telefonice nr. 3/29.05.2013, emisă de către Judecătoria T. M., s-a observat că inculpatul M. S. încearcă înșelarea a diferite persoane de la postul telefonic mobil_, prin același scenariu, “metoda accidentul”, relevante fiind convorbirile telefonice redate în cadrul procesului-verbal nr. 986/P/2013 din 14.06.2013, relevantă fiind și convorbirea purtată de inculpat cu martora V. M., în care arată cum “muncește și face bani”, descriind în detaliu mecanismul infracțional denumit generic “metoda accidentul”

De asemenea, urmare exploatării autorizației de interceptare, înregistrare și localizare a apelurilor telefonice nr. 5/15.06.2013, emisă de către Judecătoria T. M., s-a observat că inculpatul M. S. încearcă înșelarea a diferite persoane de la postul telefonic mobil_, prin același scenariu, metoda accidentul, relevante fiind convorbirile telefonice redate în cadrul procesului-verbal nr. 1118/P/2013 din 21.06.2013.

De asemenea, urmare exploatării autorizației de interceptare și înregistrare convorbirilor ambientale nr. 6/28.06.2013, emisă de către Judecătoria T. M., s-a observat că inculpatul M. S. recunoaște faptele de care este învinuit, recunoaște că a înșelat părțile vătămate din prezentul dosar, că inculpații S. A. și Bounegrau V. cunoșteau sursa de proveniență a banilor, mai precis că aceștia proveneau din comiterea de infracțiuni, relevante fiind convorbirile ambientale redate în cadrul proceselor-verbale nr. 986/P/2013 din 30.08.2013.

Probele administrate în cauză sunt: plângerile și declarațiile părților vătămate V. V., F. G., D. M., M. I., C. I., C. N., Z. F., G. M., M. V., N. M., S. M., Dușmanu I., M. D.; declarațiile inculpaților M. S., S. A., B. V., L. I.; declarațiile martorilor; analizele privind datele de trafic telefonic întocmite de Unitatea Teritorială de Analiză a Informaților de la nivelul I.P.J. Teleorman, a datelor de trafic telefonic furnizate de operatorii de telefonie, conform autorizațiilor nr. 21/28.05.2013, nr. 22/03.06.2013, nr. 23/15.06.2013, nr. 26/25.06.2013, nr. 24/17.06.2013, nr. 29/09.07.2013 și nr. 51/01.11.2013 emise de către Judecătoria T. M. respectiv nr. 32/05.12.2013 emisă de Judecătoria A.; procesele-verbale nr. 1118/P/2013 din 21.06.2013 respectiv nr. 986/P/2013 din 14.06.2013 de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor nr. 3/29.05.2013 și nr. 5/15.06.2013 emise de către Judecătoria T. M.; procesele-verbale de redare a convorbirilor ambientale interceptate și înregistrate în baza autorizației nr. 6/28.06.2013 emisă de către Judecătoria T. M.; procesul-verbal de efectuare percheziție domiciliară în Penitenciarul Slobozia, Jud. Ialomița, cu sediul în mun. Slobozia, ., jud. Ialomița, cod poștal_, camera E1. 7, în care se afla încarcerat inculpatul M. S., cu planșă foto; procesele-verbale de efectuare percheziție domiciliară la locuințele inculpaților S. A., B. V., L. I., cu planșă foto; procese-verbale de percheziție informatică, cu planșe foto; procesul-verbal nr._/19.09.2013 de control și de confiscare obiecte interzise încheiat de către lucrătorii Penitenciarul Slobozia cu ocazia efectuării percheziției generale la camera de deținere E1.12 la data de 18.09.2013, ora 16.40, certificat pentru conformitate; situația a deținuților încarcerați în camera E1.7 certificată pentru conformitate; aparatele de telefonie mobilă și cartelele sim aferente ridicate din camera de deținere E1. 7 a Penitenciarului Slobozia; procesele-verbale de investigații.

Urmare exploatării autorizației nr. 3 din data de 29.05.2013, emisă de către Judecătoria T. M., a interceptării, înregistrării și localizării convorbirilor telefonice sau a comunicărilor ori a altor înregistrări telefonice efectuate prin intermediul telefoanelor mobile, pentru punerea în aplicare a cărora s-a solicitat concursul Compartimentului de Operațiuni Speciale de la nivelul I.P.J. Teleorman, s-a stabilit, că deținătorul și utilizatorul postului telefonic cu numărul_ este inculpatul M. S., care actualmente se află deținut în penitenciarul Slobozia, pentru executarea unei pedepse cu închisoarea în cuantum de 7 ani, de la 08.06.2012 la 07.06.2019.

De asemenea, în urma exploatării autorizației nr. 21 din data de 28.05.2013, emisă de către Judecătoria T. M., de aprobare și autorizare obținere date de trafic telefonic, s-au stabilit, următoarele:

1. Inculpatul M. S. este utilizatorul postului telefonic mobil cu numărul_, avand ._.

2. Inculpatul M. S. utilizatorul postului telefonic mobil cu numărul_ a apelat postul telefonic fix cu numărul 0247/_ utilizat de partea vătămată C. I. în data de 27.05.2013 la orele 09.13, 10.55, 13.00, 13.08, 14.18, respectiv în data de 28.05.2013 la orele 11.15, 12.07, 12.13.

3. Inculpatul M. S. utilizatorul postului telefonic mobil cu numărul_ a apelat postul telefonic fix cu numărul 0247/_ utilizat de partea vătămată F. G. in data de 27.05.2013 la orele 08.44, 09.28, 10.23.

4. Inculpatul M. S. utilizatorul postului telefonic mobil cu numărul_ a apelat postul telefonic fix cu numărul_ utilizat de partea vătămată C. N. în data de 27.05.2013 la orele 13.18, 13.58,14.29.

5. Inculpatul M. S. utilizatorul postului telefonic mobil cu numărul_ a apelat postul telefonic fix cu numărul 0247/_ utilizat de partea vătămată Z. F. in data de 27.05.2013 la orele 09.32, 09.46, 10.00, 10.00, 10.05, 10.10, 10.21, 10.42, 10.43, 10.48.

6. Inculpatul M. S. a fost utilizatorul postului telefonic mobil cu numărul_ și a apelat postul telefonic mobil cu numărul_ utilizat de partea vătămată V. V. in data de 23.05.2013 la orele 12.49, 12.57, 12.59, 13.14, 13.22, 13.49, 14.26, 14.36, 14.54, 15.01.

7. Inculpatul M. S. a fost utilizatorul postului telefonic mobil cu numărul_ care a apelat postul telefonic mobil cu numărul_ utilizat de partea vătămată M. I. in data de 23.05.2013 la orele 11.18, 11.20, 11.30, 11.44, 11.46.

8. Inculpatul M. S. a fost utilizatorul postului telefonic mobil cu numărul_ și a apelat postul telefonic mobil cu numărul_ utilizat de partea vătămată D. M. in data de 23.05.2013 la orele 10.08, 10.10, 10.14, 10.40, 10.46.

De asemenea, în urma investigațiilor efectuate de către organele de poliție s-a stabilit și că la data de 27.05.2013, partea vătămată C. I. a depus la banca Raiffeisen Bank, filiala T. M., prin Western Union, MTCN nr._ suma de 1.500 lei, destinatar fiind inculpatul L. I..

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit și faptul că inculpatul L. I. a fost persoana care a ridicat suma de bani depusă de partea vătămată C. I. de la banca B.R.D. Groupe Societe Generale, filiala ., prin Western Union, MTCN nr._.

Au fost obținute copii ale documentelor de depunere a sumelor de bani de către partea vătămată C. I., respectiv documente de primire/ridicare a banilor de inculpatul L. I., respectiv a imaginilor surprinse de către camerele de supraveghere ale băncii.

În urma investigațiilor efectuate de către organele de poliție, s-a stabilit și că la data de 23.05.2013, ora 14,54 (02,04 PM) partea vătămată V. V. a depus la banca Raiffeisen Bank, filiala T. M., prin Western Union, MTCN nr._ suma de 3.038 lei, destinatar fiind învinuitul A. P..

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit și faptul că învinuitul A. P. a fost persoana care a ridicat suma de bani, 3.068 lei, depusă de partea vătămată V. V. de la banca Raiffeisen Bank filiala ., prin Western Union, MTCN nr._.

S-a stabilit și că la data de 23.05.2013, ora 13,29 (01,04 PM) partea vătămată V. V. a depus la banca Raiffeisen Bank, filiala T. M., prin Western Union, MTCN nr._ suma de 5.000 lei, destinatar fiind învinuitul A. P..

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit și faptul că învinuitul A. P. a fost persoana care a ridicat suma de bani, 5.000 lei, depusă de partea vătămată V. V. de la banca Raiffeisen Bank filiala . Western Union, MTCN nr._.

Au fost obținute copii ale documentelor de depunere a sumelor de bani de către partea vătămată V. V., respectiv primire/ridicare a banilor de făptuitorul A. P. (3.000 lei, respectiv 5.000 lei).

Au fost ridicate imaginile surprinse de către camerele de supraveghere de la banca Raiffeisen Bank filiala . întocmite o planșă foto și un proces-verbal de vizionare, ocazie cu care s-a constatat că învinuitul A. P. este cel care ridică sumele de bani.

În faza de judecată nu au mai fost administrate alte probe.

Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut că prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 26.03.2014, definitivă la aceeași dată, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

În ședință publică, inculpații M. S. și L. I. au solicitat și instanța a admis ca aceștia să fie judecați potrivit procedurii de recunoaștere a vinovăției prevăzute de art. 275 C.pr.pen.

Având în vedere că nu au mai fost administrate alte probe și că nu au existat contestații asupra celor deja administrate, în urma coroborării, prima instanță a reținut aceeași situație de fapt descrisă în rechizitoriu și a apreciat că faptele reținute în sarcina celor doi inculpați sunt dovedite dincolo de orice dubiu rezonabil.

În drept, faptele comise de inculpatul M. S. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 1 și 2 C.pen. și art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. 1969, săvârșită în dauna părților civile V. V., G. M., M. D., C. I. și a părților vătămate F. G., N. I., D. M., C. N., Z. F., N. M., S. M., Dușmanu I. și Mangâru V..

De asemenea, faptele comise de inculpatul L. I. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 C.pen. rap. la art. 215 alin. 1 și 2 C.pen. 1969, săvârșită în dauna părții civile C. I..

Având în vedere că în timpul procesului a intervenit o lege penală nouă, respectiv un nou Cod penal în vigoare de la data de 01.02.2014, prima instanță a constatat că, sub aspect sancționator, noua reglementare este mai favorabilă sub aspectul cuantumului pedepsei, respectiv închisoarea de la 1 la 5 ani, față de 3 la 15 ani în vechiul cod.

Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că inculpații au acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform art. 16 alin. 3 lit. a C.pen., întrucât au prevăzut rezultatul faptelor lor și au urmărit producerea lui prin săvârșirea faptelor.

În ceea ce îi privește pe inculpații B. V. și S. A., în urma coroborării probelor, prima instanță a reținut în sarcina acestora următoarea activitate infracțională:

Pentru a înșela diverse persoane prin intermediul „metodei accidentul”, inițiatorul acesteia, inculpatul M. S., deținut în Penitenciarul Slobozia, avea nevoie de curieri care să ridice banii depuși la bancă de părțile vătămate. Unul dintre aceștia, inculpatul S. A., i-a fost indicat de un coleg de penitenciar și anume de făptuitorul I. C.. La rândul său, inculpatul S. A. l-a atras în această activitate și pe inculpatul B. V..

La data de 28.05.2013, inculpatul M. S. l-a sunat pe partea vătămată M. D. căruia i-a spus că este ginerele acestuia, C. C., și a făcut un accident de circulație cu victime omenești. Pentru ca victima să nu depună plângere la poliție, inculpatul i-a spus părții vătămate că trebuie să-i trimită suma de 2000 lei prin Western Union, pe numele de S. A.. Partea vătămată a data curs acestei solicitări și a depus banii la BRD, Filiala A., după care i-a comunicat inculpatului codul tranzacției. Acesta a lugat legătura telefonic cu inculpatul S. A., i-a comunicat datele tranzacției și i-a cerut să meargă să ridice banii. Inculpatul S. A. a mers la filiala Raiffeisen Bank din O., județul C., și, după ce a ridicat banii și-a oprit suma de 500 lei (așa cum convenise cu inculpatul M. S.), a rugat-o pe prietena sa, martora S. A. I., să trimită banii prin poștă unei persoane indicate telefonic tot de inculpatul M. S.. S-a recurs la acest artificiu pentru ca inculpatul S. A. să nu apară de prea multe ori în acte.

La data de 14.06.2013, inculpatul M. S. a contactat-o pe martora G. F. și apoi pe partea vătămată G. M.. Acestora le-a spus că este nepotul lor, D. C., și că a lovit o bătrână pe trecerea de pietoni. Pentru a nu depune plângere, victima a pretins 3000 de lei și i-a rugat să-i trimită această sumă prin Money G., pe numele de B. V..

Partea vătămată s-a deplasat în municipiul T. M. cu mașina martorului C. G., a trimis suma solicitată de inculpat pe numele persoanei indicate, după care i-a comunicat tot telefonic datele tranzacției. Inculpatul i-a comunicat apoi aceste date inculpatului S. A. care, la rândul său, l-a contactat pe inculpatul B. V. și au mers împreună la bancă, respectiv BCR, Angenția Năvodari. Inculpatul S. A. a rămas afară, pentru a nu fi surprins de camerele de supraveghere, iar banii au fost ridicați de inculpatul B. V..

La data de 23.05.2013, inculpatul M. S. a luat din nou legătura cu partea vătămată G. M., căruia i-a spus că mai are nevoie de încă 3000 lei pentru a încheia socotelile cu victima accidentului rutier. Partea vătămată, convinsă de veridicitatea celor relatate de inculpat a trimis suma de 3000 lei, tot pe numele inculpatului B. V. și pe același circuit bancar. Acesta, împreună cu inculpatul S. A. și numitul G. L. M., au mers mai întâi la BCR, Agenția Năvodari, dar pentru că nu mai exista numerar disponibil, au mers la Sucursala Volksbank din aceeași localitate de unde a ridicat suma trimisă de partea vătămată și pe care i-a predat-o inculpatului S. A..

În drept, s-a reținut că faptele săvârșite de inculpații B. V. și S. A., în modalitatea reținută mai sus, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la înșelăciune în formă continuată, prevăzută art. 26 C.pen. rap. la art. 215 alin. 1 și 2 cu aplic. art. 41 alin. 1 și 2 C.pen. 1969, comise în dauna părților civile G. M. (inculpatul B. V.) și G. M. și M. D. (inculpatul S. A.).

Având în vedere că în timpul judecății a intervenit o lege penală nouă, respectiv un nou Cod penal în vigoare de la data de 01.02.2014, prima instanță a constatat că, sub aspect sancționator, noua reglementare este mai favorabilă sub aspectul cuantumului pedepsei, respectiv închisoarea de la 1 la 5 ani, față de 3 la 15 ani în vechiul cod.

Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că inculpații au acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform art. 16 alin. 3 lit. a C.pen., întrucât au prevăzut rezultatul faptelor lor și au urmărit producerea lui prin săvârșirea faptelor.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpațior, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. În concret, prima instanță a reținut că faptele comise de inculpați, în împrejurările arătate, sunt foarte grave, atât prin modul de săvârșire și valoarea însemnată a prejudiciilor pentru părțile civile, dar și împrejurarea că aceștia au recunoscut și regretat faptele, precum și antecedentele penale ale inculpaților M. S. și L. I. care pun în evidență perseverența acestora în comiterea unor fapte antisociale, dar și lipsa acestor antecedente în cazul inculpaților B. V. și S. A.. S-a mai apreciat că prin condamnarea inculpaților la pedepse cu închisoare, în regim de detenție, diferențiate în raport de contribuția infracțională concretă și al căror cuantum să fie ușor majorat față de minimul special (inclusiv față de cel care rezultă din aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.pr.pen.) se poate atinge scopul și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.

Sub aspect civil, în baza art. 19 C.pr.pen. rap. la art. 1357 și urm. Cod civil, având în vedere că pretențiile părților civile sunt dovedite cu înscrisurile aflate la dosar și nici nu au fost contestate de inculpați, instanța a admis acțiunea civilă.

Împotriva acestei hotărâri, la datele de 22.05.2014, 26.05.2014 și 28.05.2014, în termenul legal de 10 zile de la pronunțarea sentinței penale, inculpații M. S., B. V., S. A. și L. I. au declarat apel, pe care l-au motivat oral și în scris (motivele de apel aflate la filele 32-33 din prezentul dosar).

Apelurile au fost înregistrate pe rolul Curții de Apel București – Secția a II-a Penală la data de 18.06.2014 sub nr. unic de dosar_ (nr. în format vechi_ ).

Referitor la apelul formulat în numele apelantului-inculpat M. S.

La termenul de judecată de astăzi, apelantul-inculpat M. S. a precizat că nu a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 72 din 14.05.2014, pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul nr._ ; totodată, arătându-i-se în ședință publică cererea de apel aflată la fila 2 din prezentul dosar, apelantul-inculpat M. S. a menționat că scrisul și semnătura de pe cererea de apel nu îi aparțin.

Prin urmare, având în vedere că în prezenta cauză nu există identitate între persoana titulară a dreptului de apel care, conform art. 409 alin. 1 lit. b C.pr.pen., este inculpatul, și persoana care a declarat în concret calea de atac, Curtea, în baza art. 421 pct. 1 lit. a teza a II-a C.pr.pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat în numele apelantului – inculpat M. S. împotriva sentinței penale nr. 72/14.05.2014, pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul nr._ .

Motivele de apel

Inculpații B. V., S. A. și L. I. au solicitat, în esență, admiterea apelurilor, desființarea sentinței penale apelate și, rejudecând, reindividualizarea pedepselor ce le-au fost aplicate, urmând a fi avute în vedere contribuțiile concrete ale acestora la săvârșirea faptelor, precum atitudinea lor procesuală de recunoaștere a faptelor. În consecință, au solicitat aplicarea art. 83 C.pen., în sensul amânării aplicării pedepsei; în subsidiar, au solicitat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 C.pen.

Curtea, examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, atât prin prisma motivelor invocate de către apelanții-inculpați B. V., Sau A. și L. I., cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, potrivit dispozițiilor art. 417 alin. 2 C.pr.pen. și art. 420 alin. 10 C.pr.pen., apreciază că apelurile sunt nefondate, pentru următoareleconsiderente:

Situația de fapt

Referitor la situația de fapt, Curtea constată că, pe de o parte a fost descrisă în mod amplu în considerentele sentinței penale apelate, iar pe de altă parte, că, la judecata în primă instanță, la termenul din data de 07.05.2014, apelantul-inculpat L. I. s-a prevalat de dispozițiile art. 374 alin. 4 C.pr.pen. rap. la art. 396 alin. 10 C.pr.pen., recunoscând faptele în modalitatea în care acestea au fost reținute în rechizitoriu, fiind de acord cu mijloacele de probă administrate în timpul urmării penale; totodată, din declarațiile date în cursul urmăririi penale și în fața instanței de apel, rezultă că apelanții-inculpați B. V. și S. A. recunosc săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor.

Totodată, Curtea, efectuând propriul examen analitic asupra situației de fapt, prin raportare la ansamblul mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, constată că situația de fapt a fost în mod corect reținută de către prima instanță, motiv pentru care își însușește pe deplin argumentația expusă de către prima instanță, apreciind, așadar, că mijloacele de probă administrate dovedesc, dincolo de orice dubiu rezonabil, împrejurarea că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost cercetați.

Mijloacele de probă

1. Mijloacele de probă administrate în timpul urmăririi penale

Curtea reține că în această fază procesuală au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângerile și declarațiile părților vătămate V. V., F. G., D. M., M. I., C. I., C. N., Z. F., G. M., M. V., N. M., S. M., Dușmanu I., M. D.; declarațiile inculpaților M. S., S. A., B. V., L. I.; declarațiile martorilor; analizele privind datele de trafic telefonic întocmite de Unitatea Teritorială de Analiză a Informaților de la nivelul I.P.J. Teleorman, a datelor de trafic telefonic furnizate de operatorii de telefonie, conform autorizațiilor nr. 21/28.05.2013, nr. 22/03.06.2013, nr. 23/15.06.2013, nr. 26/25.06.2013, nr. 24/17.06.2013, nr. 29/09.07.2013 și nr. 51/01.11.2013 emise de către Judecătoria T. M. respectiv nr. 32/05.12.2013 emisă de Judecătoria A.; procesele-verbale nr. 1118/P/2013 din 21.06.2013 respectiv nr. 986/P/2013 din 14.06.2013 de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor nr. 3/29.05.2013 și nr. 5/15.06.2013 emise de către Judecătoria T. M.; procesele-verbale de redare a convorbirilor ambientale interceptate și înregistrate în baza autorizației nr. 6/28.06.2013 emisă de către Judecătoria T. M.; proces-verbal de efectuare percheziție domiciliară în Penitenciarul Slobozia, Jud. Ialomița, cu sediul în mun. Slobozia, ., jud. Ialomița, cod poștal_, camera E1. 7, în care se afla încarcerat inculpatul M. S., cu planșă foto; procesele-verbale de efectuare percheziție domiciliară la locuințele inculpaților S. A., B. V., L. I., cu planșă foto; procesele-verbale de percheziție informatică, cu planșe foto; procesul-verbal nr._/19.09.2013 de control și de confiscare obiecte interzise încheiat de către lucrătorii Penitenciarul Slobozia cu ocazia efectuării percheziției generale la camera de deținere E1.12 la data de 18.09.2013, ora 16.40, certificat pentru conformitate; situația a deținuților încarcerați în camera E1.7 certificată pentru conformitate; aparatele de telefonie mobilă și cartelele sim aferente ridicate din camera de deținere E1. 7 a Penitenciarului Slobozia; procesele-verbale de investigații, mijloace de probă ce se coroborează cu depozițiile date de apelantul-inculpat.

2. Mijloacele de probă administrate în cursul judecării cauzei de către instanța de apel

Din acest punct de vedere, Curtea constată că în cursul judecării cauzei în apel nu s-a solicitat și nici administrat vreun mijloc de probă.

În drept

Curtea constată că faptele reținute în sarcina apelanților-inculpați B. V., S. A. și L. I. întrunesc, atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv, elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de înșelăciune în formă calificată, prevăzută de art. 48 din noul Cod penal rap. la art. 244 alin. 1 și 2 din noul Cod penal, motiv pentru care își însușește pe deplin argumentele expuse de Judecătorie în analizarea acestor aspecte.

Totodată, având în vedere că pe parcursul soluționării prezentei cauze, respectiv în data de 01.02.2014, a intrat în vigoare Noul Cod penal, Curtea va analiza în ce măsură sunt sau nu incidente prevederile art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.

Așadar, infracțiunea de înșelăciune în formă calificată (care era prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal) este reglementată în art. 244 alin. 1 și 2 din noul Cod penal.

Din punct de vedere al pedepsei prevăzute de lege pentru această infracțiune, Curtea constată că limitele minime și maxime de pedeapsă din noua reglementare – de la 1 la 5 ani închisoare – sunt inferioare limitelor minime și maxime de pedeapsă din vechea reglementare – de la 3 la 15 ani închisoare.

Astfel, se constată că, din punctul de vedere al limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune, mai favorabile sunt dispozițiile noului Cod penal.

De asemenea, se mai reține faptul că apelanții-inculpați B. V. și Sau A. au comis infracțiunea în formă continuată.

Referitor la condițiile de existență a formei continuate a infracțiunii, Curtea constată – din perspectiva aplicării principiului legii penale mai favorabile – că art. 41 alin. 2 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal nu prevedea condiția existenței aceluiași subiect pasiv în patrimoniul căruia să se fi produs prejudiciul cauzat prin faptele inculpatului, condiție reglementată în mod expres prin dispozițiile art. 35 alin. 1 din noul Cod penal.

În consecință, Curtea constată că, din punctul de vedere al condițiilor de existență a formei continuate a infracțiunii, mai favorabile sunt dispozițiile Legii nr. 15/1968 privind Codul penal.

Analiza motivelor de apel

Curtea constată că cei trei apelanți-inculpați au comis faptele de complicitate la infracțiunea de înșelăciune în formă calificată prin ajutorul efectiv pe care l-au acordat autorului infracțiunii, celălalt coinculpat, în vederea cauzării unor prejudicii deosebit de importante produse în patrimoniul multor persoane vătămate și părți civile, persoane în vârstă de a căror vulnerabilitate și stare deosebită de emotivitate s-a profitat în comiterea faptelor, prin înșelarea încrederii în așa zisele situații de fapt inexistente expuse în mod vădit tendențios ca fiind reale, prin înșelarea bunei-credințe a persoanelor păgubite, în scopul obținerii unor sume de bani deosebit de importante, inculpații dovedind, așadar, o certă determinare în comiterea faptelor, prin realizarea unor acte materiale repetate.

Din fișele de cazier judiciar ale apelanților-inculpați B. V. și Sau A. (aflate la filele 683 și 686 din dosarul nr. 986/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T. M.), Curtea reține că aceștia nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.

De asemenea, din fișa de cazier judiciar a apelantului-inculpat L. I. (aflată la fila 690 din dosarul nr. 986/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T. M.), Curtea reține că acesta a mai fost condamnat de 5 ori pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat, vătămate corporală din culpă și vătămare corporală gravă și, totodată, sancționat administrativ o dată, în anul 2009, de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002.

Astfel, deși a beneficiat de clemența organelor judiciare, care i-au aplicat apelantului-inculpat L. I. sancțiunea amenzii administrative, precum și de faptul că anterior a fost condamnat de mai multe ori la pedeapsa închisorii, totuși, apelantul-inculpat a comis fapta ce face obiectul prezentului dosar, dând, așadar, dovadă de o inexplicabilă perseverență infracțională.

În consecință, având în vedere aspectele de natură, deopotrivă, faptică și criminologică, anterior prezentate, Curtea constată că în cauză nu se impune – pentru niciunul dintre cei trei apelanți-inculpați nici reținerea vreunei circumstanțe atenuante prevăzute de art. 75 din noul Cod penal (respectiv art. 74 din vechiul Cod penal), nici suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art. 91 și urm. din noul Cod penal, atitudinea procesuală adoptată de inculpați, de recunoaștere a faptelor comise, fiind, de altfel, valorificată, din punct de vedere procesual-penal, la momentul judecării cauzei potrivit procedurii simplificate prevăzute de art. 396 alin. 10 C.pr.pen., precum și la momentul individualizării pedepselor ce le-au fost aplicate de către prima instanță.

Prin urmare, Curtea apreciază că pedepsele de 1 an și 3 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și, respectiv, 9 luni închisoare, cu executare în regim de detenție, aplicate de către Judecătorie, într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege, corespunde, întru-totul, gradului de pericol social concret prezentat de cei trei apelanți-inculpați, fiind avute în vedere și circumstanțele personale ale acestora; așadar, Curtea apreciază că Judecătoria a dat deplină eficiență ansamblului criteriilor de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 din noul Cod penal (art. 72 din vechiul Cod penal).

În acest context, Curtea va analiza modalitatea de aplicare în concret a principiului legii penale mai favorabile prevăzut de art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, urmând, totodată, a avea în vedere decizia nr. 265/06.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională în soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, decizie publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 372/20.05.2014.

Astfel, prin decizia nr. 265/06.05.2014, s-a statuat în sensul că dispozițiile art. 5 din Noul Cod penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

Prin urmare, Curtea constată că prin decizia sus-menționată s-a ales criteriul aprecierii globale în stabilirea legii penale mai favorabile.

Așadar, având în vedere că, pentru motivele anterior prezentate, s-a considerat că legea penală mai favorabilă în cazul infracțiunii de înșelăciune în formă calificată este noul Cod penal, în raport, evident, de limitele speciale de pedeapsă reduse față de limitele prevăzute de Legea nr. 15/1968 privind Codul penal, sub acest aspect, Curtea va analiza în ce măsură se impune sau nu reducerea cuantumului pedepsei principale aplicate apelanților-inculpați prin sentința penală apelată, prin raportare la ansamblul instituțiilor penale incidente în cauză, constând în forma continuată a infracțiunii – având în vedere dispozițiile legale corespunzătoare atât din noul Cod penal, cât și din vechiul Cod penal; implicit, Curtea va analiza dacă se impune sau nu schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în rechizitoriu în sarcina apelanților-inculpați.

Referitor la forma continuată a infracțiunii, Curtea constată că potrivit art. 36 alin. 1 din noul Cod penal, infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii. De asemenea, potrivit art. 35 alin. 1 din noul Cod penal, pentru existența formei continuate a infracțiunii este necesar ca infracțiunea să fi fost comisă împotriva aceluiași subiect pasiv.

Potrivit art. 42 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal, infracțiunea continuată se sancționa cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, la care se putea adăuga un spor, potrivit art. 34. Conform art. 41 alin. 2 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal, pentru existența formei continuate a infracțiunii nu era necesar ca infracțiunea să fi fost comisă împotriva aceluiași subiect pasiv.

Astfel, din punctul de vedere al regimului juridic aplicabil în cazul formei continuate a infracțiunii conform noului Cod penal, Curtea constată, având în vedere că în ambele reglementări legale aplicarea unui spor de pedeapsă este facultativă și că această formă a infracțiunii presupune condiții diferite în cele două reglementări, că legea penală mai favorabilă se determină în concret, raportat la situația particulară a inculpatului.

Din această perspectivă, Curtea constată că legea penală mai favorabilă în cazul formei continuate a infracțiunii de înșelăciune în formă calificată săvârșite de apelanții-inculpați este Legea nr. 15/1968 privind Cod penal, în raport, evident, de faptul că vechea reglementare nu presupunea condiția restrictivă a existenței aceluiași subiect pasiv în dauna căruia să se fi comis faptele. Or, având în vedere că apelanții-inculpați B. V. și S. A. au comis faptele în dauna mai multor persoane vătămate și părți civile distincte, potrivit noului Cod penal nu mai sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de existență a formei continuate, ci faptele ar fi fost comise în concurs real. Prin urmare, este evident că regimul juridic al sancționării concursului de infracțiuni prevăzut de art. 38 alin. 1 rap. la art. 39 alin. 1 lit. b din noul Cod penal, care presupune adăugarea unui spor obligatoriu și într-un cuantum fix, este defavorabil situației juridice a apelanților-inculpați, în raport de regimul juridic al formei continuate a infracțiunii.

În consecință, Curtea constată că, procedând în maniera anterior prezentată – în sensul condamnării pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune în formă calificată potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (noul Cod penal) și al aplicării regimului juridic al formei continuate conform Legii nr. 15/1968 privind Codul penal (vechiul Cod penal) – prima instanță a creat o „lex tertia”, prin combinarea unor dispoziții legale din cele două legi succesive, procedeu interzis în mod expres prin decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale.

Din acest punct de vedere, Curtea constată, în raport de situația juridică particulară a apelanților-inculpați B. V. și S. A., că niciuna dintre cele două legi succesive nu ar putea fi considerată mai favorabilă în ansamblul său, fără a se crea o “lex tertia” și fără a li se putea aplica apelanților-inculpați - de către instanța de control judiciar - o pedeapsă mai mare decât cea aplicată de către prima instanță, deoarece în cauză a fost exercitată calea de atac a apelului exclusiv de către inculpați.

Astfel, la momentul procesual actual, al soluționării apelului declarat exclusiv de către inculpați, Curtea constată că Legea nr. 15/1968 privind Codul penal nu poate fi considerată mai favorabilă în raport de noul Cod penal, deoarece, deși nu prevede condiția restrictivă a identității de subiect pasiv pentru existența formei continuate a infracțiunii, limitele minime și maxime de pedeapsă pentru infracțiunea de înșelăciune în formă calificată sunt superioare limitelor minime și maxime de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal pentru această infracțiune.

Totodată, nici Legea nr. 286/2009 privind Codul penal nu poate fi considerată mai favorabilă în raport de vechiul Cod penal, deoarece, deși prevede limite minime și maxime de pedeapsă reduse față de limitele minime și maxime prevăzute de vechiul Cod penal pentru infracțiunea de înșelăciune în formă calificată, având în vedere că în cauză nu este îndeplinită condiția identității de subiect pasiv în privința formei continuate a infracțiunii, ar trebui reținută forma concursului real de infracțiuni care are un regim sancționator mai sever în raport de reglementarea similară din vechiul Cod penal.

Referitor la situația juridică particulară a apelantul-inculpat L. I., Curtea constată că nici în cazul acestui inculpat nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina sa - având în vedere că acesta a comis un singur act material, în dauna unei singure părți civile, C. I. – în vederea respectării deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale - deoarece schimbarea încadrării juridice nu ar produce niciun efect cu privire la situația juridică a acestui inculpat, întrucât pedeapsa aplicată de către prima instanță este legală, fiind, așadar, cuprinsă între limitele de pedeapsă - minime și maxime - prevăzute atât de vechiul Cod penal, cât și de noul Cod penal.

Prin urmare, o eventuală schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina apelantului-inculpat L. I. ar fi pur formală.

În acest context, având în vedere că în prezenta cauză a fost declarată calea de atac a apelului exclusiv de către apelanții-inculpați, Curtea constată că nu poate proceda la schimbarea, din nou, a încadrării juridice a faptelor reținute în rechizitoriu, deoarece, dacă s-ar proceda în acest fel, s-ar încălca principiul „Non reformatio in pejus” prevăzut de art. 418 alin. 1 C.pr.pen.

Așadar, pentru motivele anterior prezentate, Curtea apreciază, având în vedere principiul „Non reformatio in pejus” prevăzut de art. 418 alin. 1 C.pr.pen., aplicabil întrucât inculpații sunt singurii care au declarat apel împotriva sentinței penale de condamnare, că în cauză, în situația în care, urmare a schimbării, din nou, a încadrării juridice a faptelor reținute în rechizitoriu, s-ar proceda la aplicarea exclusiv a dispozițiilor din noul Cod penal, în modalitatea mai-sus prezentată, s-ar ajunge la posibilitatea aplicării unei pedepse principale într-un cuantum superior celui stabilit de instanța de fond, cu încălcarea, așadar, a principiului neagravării situației juridice pentru cel care este singurul care a declarat calea de atac.

Pentru toate aceste motive, Curtea apreciază, strict din punctul de vedere al incidenței în cauză a dispozițiilor art. 418 alin. 1 C.pr.pen., că soluția pronunțată de către Judecătorie este legală și temeinică.

Soluția ce va fi pronunțată de către instanța de control judiciar

În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge, ca nefondate, apelurile formulate de apelanții – inculpați B. V., S. A. și L. I. împotriva sentinței penale nr. 72/14.05.2014, pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul nr._ .

În temeiul art.275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării apelului formulat în numele apelantului – inculpat M. S. vor rămâne în sarcina statului, din care suma de 200 de lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

În temeiul art.275 alin. 2 și 4 C.pr.pen., va obliga pe apelanții – inculpați B. V. și S. A. la plata sumei de câte 200 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciarecătre stat; va obliga pe apelantul – inculpat L. I. la plata sumei de 500 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 de lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art. 421 pct. 1 lit. a teza a II-a C.pr.pen., respinge, ca inadmisibil, apelul formulat în numele apelantului – inculpat M. S. împotriva sentinței penale nr. 72/14.05.2014, pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul nr._ .

În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge, ca nefondate, apelurile formulate de apelanții – inculpați B. V., S. A. și L. I. împotriva sentinței penale nr. 72/14.05.2014, pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul nr._ .

În temeiul art.275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării apelului formulat în numele apelantului – inculpat M. S. rămân în sarcina statului, din care suma de 200 de lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

În temeiul art.275 alin. 2 și 4 C.pr.pen., obligă pe apelanții – inculpați B. V. și S. A. la plata sumei de câte 200 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciarecătre stat; obligă pe apelantul – inculpat L. I. la plata sumei de 500 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 de lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțatăînședințăpublică, astăzi, 02.10.2014.

Președinte, Judecător,

C. B. I. C.

Grefier,

R. S.

Red. Jud. C.B.

Tehnored. Jud. C.B. / Gref. R.S.

07.10.2014 / 2 ex.

Judecătoria T. M.

Dosar nr._

Judecător Fond: I. V.

← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP....		Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 746/2014.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1203/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 1211/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 1214/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 1159/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 746/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr. 1152/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 769/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1149/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI