Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 1398/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1398/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-11-2014 în dosarul nr. 1398/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.1398/A

Ședința publică din data de 10 noiembrie 2014

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: G. C. V.

JUDECĂTOR: R. N. O.

GREFIER: S. D.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror M. M..

Pe rol, se află pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI și inculpatul M. M. împotriva Sentinței penale nr.291 din data de 07 mai 2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București - Secția Penală în Dosarul nr._ .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 03 noiembrie 2014 și au fost consemnate în încheierea întocmită la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie penală, iar Curtea, în temeiul dispozițiilor art.391 alin.1 din Codul de procedură penală, a stabilit pronunțarea hotărârii la data de astăzi, 10 noiembrie 2014, când, în aceeași compunere, a decis astfel:

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr.291/07 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr._, Judecătoria Sectorului 6 București a hotărât astfel:

În temeiul art.386 C.proc.pen. coroborat cu art.5 C.pen., a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului M. M., din infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin.1, 3 și 4 C.pen. 1969 cu aplic. art.41 alin.2 C.pen.1969 în infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 244 alin.1și 2 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen.

În baza art.244 alin.1și 2 C.pen., cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen., l-a condamnă pe inculpatul M. M. fiul lui I. și I., născut la data de 10.03.1968, în București, domiciliat în București, ., sector 2, cetățean român, studii medii, necunoscut cu antecedente penale, CNP_, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată.

În baza art.67 C.pen., a aplicat inculpatului M. M. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de alin.1 lit.a – dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, lit.b – dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și lit.g – dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale, al art.66 C.pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art.65 alin.1 C.pen., a aplicat inculpatului M. M. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de alin.1 lit.a, b și și lit.g – dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale, al art.66 C.pen. pe durata și în condițiile art.65 C.pen.

În baza art. 86 ind.1 Cod penal 1969, cu aplic. art. 5 C.pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București pe o perioadă de 4 ani, termen de încercare, stabilit potrivit art. 86 ind.2 Cod penal.

În baza art. 86 ind.3 Cod penal, a pus în vedere inculpatului să se supună măsurilor de supraveghere și obligațiilor prevăzute de art. 86 ind.3 alin. 1 lit. a) – d) Cod penal, respectiv: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza art. 359 Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 ind.4 Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere, atenționare ce va fi comunicată în scris acestuia.

În baza art.112 alin.1 lit.e C.pen., a confiscat de la inculpat suma de 45.299,49 lei.

În baza art. 274 alin.1 C.p.p., l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, ce se vor achita în contul IBAN RO30TREZ7015032XXX005681, cod fiscal_ deschis la Trezoreria Sectorului 1 București – beneficiar Judecătoria Sectorului 6 București.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria a constatat că inculpatul M. M. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr._/P/2008 din data de 12.07.2013 întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București și înregistrat pe rolul instanței sub nr._ din data de 02.08.2013, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma continuata prev. de art.215 alin.1, 3, 4 C.pen., cu aplic. art.41 alin.2 C.pen., reținându-se în esență că: inculpatul M. M., în calitate de administrator al . SRL, în luna noiembrie 2008, în executarea unei rezoluții infracționale unitare, a emis în favoarea . SRL, . SRL și . SRL, filele cec . nr._ pentru suma de 14.529,89 lei, BTRL1BB nr._ pentru suma de 9.734,20 lei, . nr._ pentru suma de 6.368,88 lei, . nr._ pentru suma de 10.958,47 lei, . nr._ pentru suma de 27.744,85 lei și biletul la ordin BTRL3BT nr._ pentru suma de 6.596,17 lei, instrumente ce au fost refuzate la decontare din cauza lipsei de disponibil.

În cursul cercetării judecătorești au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarația inculpatului (f.60 d.i.), declarație reprezentant parte civila (f.59 d.i.), declarație martor S. A. (f.69 d.i.), declarație martor D. S. (f.70 d.i.), declarație martor Saljan C. (f.71 d.i.).

În cursul procesului-penal, în fata instanței de fond au fost depuse cererile . SRL și . SRL, prin care au arătat că renunță la acțiunea civilă întrucât prejudiciul a fost reparat.

. SRL a fost scoasa din cauza întrucât din relațiile de la ONRC, aceasta societate a fost radiată (f.75 d.i.)

La termenul din .30.04.2014 s-au depus la dosarul cauzei, declarațiile notariale din care rezulta că a intervenit împăcarea între inculpat, pe de o parte și părțile civile . SRL și . SRL, pe de alta parte.

Pentru soluționarea antecedenței penale a inculpatului a fost depusă fișa actualizată de cazier judiciar a inculpatului.

Coroborând întregul material probator administrat în ambele faze ale procesului penal, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

BANCA TRANSILVANIA a sesizat organele de cercetare penală despre faptul că . SRL a emis la data de 03.11.2008 fila cec . nr._ în valoare de 14.529,89 lei în favoarea . SRL, filă cec care a fost refuzată la plată din cauza lipsei de disponibil, (f. 7 dup)

BANCA TRANSILVANIA a mai sesizat organele de cercetare penală despre faptul că . SRL a emis la datele de 12.11.2008, respectiv 14.11.2008, filele cec . nr._ în valoare de 9.734,20 lei, respectiv . nr._ în valoare de 6.368,88 lei, în favoarea . SRL, file cec care au fost refuzate la plată din cauza lipsei de disponibil, cecuri emise de un trăgător aflat în interdicție bancară. (f. 68 dup)

Totodată, BANCA TRANSILVANIA a sesizat organele de cercetare penală despre faptul că . SRL a emis la datele de 20.11.2008, respectiv 16.11.2008, filele cec . nr._ în valoare de 27.744,85 lei, respectiv . nr._ în valoare de 10.958,47 lei în favoarea . SRL, file ( care au fost refuzate la plată din cauza lipsei de disponibil, cecuri emise de un trăgător aflat în interdicție bancară; cecuri ce aparțin unui set de instrumente care a fost retras din circulație (f. 148,156 dup)

Din cercetările efectuate de organele de cercetare penala au reieșit următoarele:

Prin contractul de cesiune din 22.07.2008, inculpatul M. M. și numitul N. M. au preluat părțile sociale ale . SRL. În urma cesiunii, M. M. a fost numit în funcția de administrator cu puteri depline, pe perioadă nelimitată, (f. 116-117 dup)

În faza de urmărire penala a fost audiat reprezentantul legal al . SRL - C. C., ocazie cu care acesta a declarat că relațiile comerciale dintre . SRL și . SRL s-au desfășurat pe bază de facturi fiscale emise de cea dintâi și acceptate la plată de către cea de-a doua. C. C. a precizat că societatea pe care o reprezintă a emis către . SRL facturile fiscale nr._/08.10.2008 în valoare de 17.529,89 lei, respectiv nr._/16.10.2008 în valoare de 5.428,19 lei. A menționat că pentru prima factură, . SRL a achitat un avans în sumă de 3.000 lei, iar pentru achitarea diferenței, la data de 03.11.2008, . SRL a emis fila cec . nr._. Pentru achitarea celei de-a doua facturi, . SRL ar fi primit de la inculpatul M. M. un bilet la ordin (f. 24-27, f. 31-32 dup).

Prin contractul de furnizare produse nr. AB881/07.10.2008, . SRL se angaja să cumpere produse de la . SRL. (f. 85-87 dup). În virtutea contractului, . SRL a achiziționat produse de la . SRL, aceasta din urmă emițând mai multe facturi fiscale în valoare totală de 24.544,46. (f. 80-84 dup) Pentru plata contravalorii produselor cumpărate, . SRL a emis în favoarea . SRL filele cec . nr._ și . nr._, precum și biletul la ordin BTRL3BT9178649. Cele trei instrumente au fost refuzate la plată din cauza lipsei de disponibil, (f. 78-79, f. 102-103 dup)

. SRL a comunicat organelor de cercetare penală că a desfășurat raporturi comerciale cu . SRL, începând cu data de 07.10.2008; relațiile comerciale s-au desfășurat în baza contractului nr. AB881/07.10.2008 și au constat în furnizarea de produse și materiale electrice de către cea dintâi în favoarea celei de-a doua; . SRL urma să achite contravaloarea produselor achiziționate prin instrumente de plată (cecuri sau bilete la ordin). . SRL a precizat că filele cec . nr._ în valoare de 9.734,20 lei, respectiv . nr._ în valoare de 6.368,88 lei pe care le-a primit de la reprezentanții cumpărătorului nu au putut fi decontate la plată (f. 77, 88-89 dup).

Între . SRL și . SRL s-au desfășurat relații comerciale în sensul că cea dintâi a achiziționat produse electrice de la cea de-a doua în valoare de 45.299,49 lei. Relațiile s-au desfășurat în luna octombrie 2010 pe baza facturilor fiscale emise de . SRL și acceptate la plată de . SRL. Pentru plata produselor achiziționate, . SRL a emis în favoarea . SRL filele cec . nr._ în valoare de 10.958,47 lei, respectiv fila cec . nr._ în valoare de 27.744,85 lei, dar și biletul la ordin BTRL3BT_ în valoare de 6.596,17 lei; odată introduse la plată, instrumentele au fost refuzate din cauza lipsei de disponibil, (f. 204-206, f.171-173 dup)

Reprezentantul legal al . SRL - B. R. L. - a declarat că a stabilit cu inculpatul M. M. să livreze în favoarea societății pe care acesta din urmă o reprezenta materiale electrice, astfel că au fost emise facturile fiscale . nr. 88/06.10.2008 în valoare de 10.958,47 lei, respectiv . nr. 103/10.10.2008 în valoare de 27.744,85 lei; pentru achitarea celor două facturi, inculpatul M. M. a emis filele cec . nr._ în valoare de 10.958,47 lei, respectiv fila cec . nr._ în valoare de 27.744,85 lei, dar și biletul la ordin BTRL3BT_ în valoare de 6.596,17 lei; odată introduse la plată, instrumentele au fost refuzate din cauza lipsei de disponibil. Reprezentantul . SRL a precizat că nu a fost înștiințat de către inculpatul M. M. despre faptul că, în contul emitentului, nu ar exista disponibilul necesar decontării filelor cec (f. 181-182 dup).

Prin raportul de constatare tehnico-științifică grafoscopică nr._/19.11.2009, efectuat în cursul urmăririi penale, s-a stabilit că semnăturile depuse la rubricile „semnătura trăgătorului” de pe filele cec cu . și nr._,_,_ emise de BANCA TRANSILVANIA, precum și scrisul ce completează rubricile acelorași file cec au fost executate de M. M. (f. 163-170 dup).

Prin raportul de constatare tehnico-științifică grafoscopică nr._/13.09.2011, specialistul criminalist a stabilit că semnăturile depuse la rubricile „semnătura emitentului", ..semnătura emitentului la vedere" și „semnătura avalistului, de pe biletul la ordin cu . emis la data de 16.10.2008, au fost executate de M. M.; scrisul ce completează rubricile biletului la ordin cu . emis la data de 16.10.2008 a fost executat de M. M., (f. 49-55 dup)

Prin raportul de constatare tehnico-științifică grafoscopică nr._/15.10.2012, specialistul criminalist a stabilit că semnăturile depuse la rubricile „semnătura trăgător" de pe filele cec cu . nr._ și nr._ au fost executate de M. M.; scrisul ce completează rubricile filelor cec . nr._ și nr._ a fost executat de M. M., (f. 290-296 dup)

BNR, prin adresa nr. II/4/9346/07.01.2009, a comunicat organelor de cercetare penală că . SRL s-a aflat în interdicție bancară de a emite cecuri în perioada 11.11._09 (f. 33 dup).

BANCA TRANSILVANIA a comunicat organelor de cercetare penală fișa cu specimenele de semnături pentru contul . SRL deschis la această societate bancară. Potrivit fișei cu specimenele de semnături, împuternicit pe contul bancar al societății deschis la BANCA TRANSILVANIA a fost exclusiv învinuitul M. M. (f 40-41 dup).

Inculpatul a prezentat organelor de cercetare penală mai multe facturi emise de . SRL în favoarea altor societăți comerciale, facturi ce atestă că . SRL avea de încasat creanțe. Organele de cercetare penală au procedat la verificarea societăților în favoarea cărora au fost emise facturile: . SRL, . SRL și . SRL ocazie cu care s-a constatat că aceste societăți își au sediul la o aceeași adresă. Organele de cercetare penală au mai constatat că adresa din București, ., sector 5 nu există, întrucât .-7, sector 5 sunt alocate unor imobile de tip . apartamente, (f. 240 dup) De asemenea, au fost audiați S. A. și D. S., persoane care figurează ca asociați/administratori în cadrul . SRL, . SRL și . SRL. Aceștia au declarat că societățile lor nu au desfășurat relații comerciale cu . SRL. (f. 259-262 dup)

Din adresa nr._/24.09.2012 a Băncii Transilvania, rezultă că filele cec care formează obiect al cauzei au fost ridicate din bancă de către inculpatul M. M., (f. 298 dup)

Din extrasul de cont al . SRL pus la dispoziție de către BANCA TRANSILVANIA, rezultă că, în perioada când inculpatul a emis instrumentele de plată ce formează obiect al cauzei, în contul bancar al societății nu au existat disponibilități bănești (f. 299-357 dup).

Audiat de organele de urmărire penala în legătură cu cele ce i se impută, inculpatul M. M. a recunoscut că a emis în numele . SRL instrumentele de plată ce formează obiect al cauzei, însă a arătat că nu a avut intenția de a induce în eroare partenerii comerciali, (f. 15-16 dup).

În fata instanței, inculpatul a arătat ca, întrucât nu a încasat sumele de bani reprezentând contravaloarea mărfii vândute nu a fost în măsura sa depună banii în banca pentru a acoperi disponibilul necesar. A mai arătat inculpatul în fata instanței ca instrumentele de plata nu erau emise cu titlu de garanție dar ca nu știa întotdeauna, la data emiterii acestor instrumente dacă exista sau nu disponibilul necesar. (f.60 d.i.)

Reprezentantul părții civile, C. C., și-a menținut în fata instanței, declarațiile date în fata organelor de urmărire penala. Astfel, acesta a arătat că înainte de a introduce la plata cele două instrumente bancare primite de la inculpat, l-a sunat și l-a întrebat daca este vreo problema cu plata acestora iar acesta i-a spus ca nu este nicio problema și ca exista bani în cont. Ulterior, după ce a primit refuzul băncii, a în cercat sa ia legătura inculpatul însă nu a reușit. Telefonul inculpatului era dezactivat iar sediul firmei era închis.

De asemenea, în fata instanței, martorul D. S. și-a menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale, arătând ca nu a avut relații comerciale cu . și nici cu inculpatul M. M..

Martorul Salajan C. a declarat în cursul judecații ca firma la care era asociat a primit de la inculpat o fila cec care a fost refuzata la banca pe motiv de lipsa de disponibil. A mai arătat că din câte își aduce aminte, fila cec nu a fost emisa cu titlu de garanție.

Având în vedere probatoriul administrat în ambele faze ale procesului-penal, instanța de fond a constatat că situația de fapt reținută în rechizitoriu, în sarcina inculpatului, este probata.

Cu privire la încadrarea juridică Judecătoria a reținut că, în ceea ce privește legea aplicabilă în cauză, prin Legea nr. 286/2009 a fost adoptat Noul Cod penal, care, potrivit dispozițiilor art. 246 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Noului Cod penal, a intrat în vigoare la data de 01.02.2014.

Potrivit dispozițiilor art. 5 din Noul Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. Astfel, având în vedere că fapta a fost comisă la data de 05.02.2010, sub imperiul Codului penal de la 1969, se impune analiza aplicării legii penale mai favorabile.

În ceea ce privește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 C.pen. din 1969, s-a apreciat că acestea nu au suferit modificări prin . art. 244 alin. 1 C.pen., care reglementează aceeași infracțiune. Astfel, ambele dispoziții legale se referă la inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și daca s-a pricinuit o paguba. A..3 și 4 al art.215, privind înșelăciunea în convenții nu mai apar ca o variante asimilate, distincte ale acestei infracțiuni.

În ceea ce privește regimul sancționator, Judecătoria a reținut că art. 215 alin. 1 C.pen. din 1969 prevede pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 12 ani, pe când art.244 alin.1C.pen. prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni 3 ani. La art. 215 alin.2 C.pen.1969 pedeapsa este de la 3 la 15 ani pe când la art.244 alin.2 C.pen. pedeapsa este de la 1 la 5 ani.

Pe cale de consecință, instanța de fond a apreciat ca fiind mai favorabile dispozițiile art. 244 alin.1 și 2 date fiind limitele de pedeapsa mai reduse, motiv pentru care a dispus în temeiul art.386 C.proc.pen. coroborat cu art.5 C.pen., schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului M. M., din infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin.1, 3 și 4 C.pen. 1969 cu aplic. art.41 alin.2 C.pen.1969 în infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 244 alin.1și 2 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen.

De asemenea, instanța de fond a apreciat că se impune a se ține seama și înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv declarații autentificate la notar din care rezulta ca inculpatul s-a împăcat cu părțile civile . SRL și . SRL.

Prima instanță a constatat astfel că, procesul penal încetează în ceea ce privește actele materiale de înșelăciune împotriva acestor două părți civile cu care inculpatul s-a împăcat, urmând să continue doar în ceea ce privește actele materiale continuate de înșelăciune împotriva . SRL.

În drept, instanța de fond a reținut că faptele inculpatului M. M., care în calitate de administrator al . SRL, în luna noiembrie 2008, în executarea unei rezoluții infracționale unitare, a emis în favoarea . SRL, filele cec . nr._ pentru suma de 10.958,47 lei, . nr._ pentru suma de 27.744,85 lei și biletul la ordin BTRL3BT nr._ pentru suma de 6.596,17 lei, instrumente ce au fost refuzate la decontare din cauza lipsei de disponibil, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în forma continuata prev. de art. 244 alin.1 și 2 C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen.

Apreciind ca fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 C.pr.pen., în sensul că instanța de fond a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, în cauză urmează să opereze răspunderea penală a inculpatului pentru infracțiunea comisă.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art.74 C.pen., respectiv circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului, și anume, faptul că acesta avea 40 de ani la data săvârșirii infracțiunii și nu este cunoscut cu antecedente penale. Pe de altă parte, s-a avut în vedere la individualizarea pedepsei și împrejurarea potrivit căreia acesta s-a împăcat cu părțile civile . SRL și . SRL inculpatul recunoscând implicit săvârșirea faptelor prin achitarea prejudiciului cauzat acestor două societăți comerciale.

Întrucât inculpatul a fost trimis în judecata pentru o singura infracțiune în forma continuata ce cuprinde în conținutul sau mai multe acte materiale iar pentru unele dintre acestea procesul penal a încetat prin împăcarea părților, instanța de fond a avut în vedere la individualizarea pedepsei, doar actele materiale de înșelăciune săvârșite în ceea ce o privește . SRL.

Față de cele reținute, în baza art.244 alin.1și 2 C.pen., cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen., l-a condamnat pe inculpatul M. M. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată.

Apreciind că scopul pedepsei și reinserția socială pot fi atinse fără privarea de libertate a inculpatului, pronunțarea condamnării constituind un avertisment ce îl va determina să nu mai săvârșească infracțiuni, în baza art. 86 ind.1 Cod penal 1969, cu aplic. art. 5 C.pen., instanța de fond a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București pe o perioadă de 4 ani, termen de încercare, stabilit potrivit art. 86 ind.2 Cod penal.

Astfel, în aplicarea art.5 C.pen., instanța apreciază ca aceasta forma de individualizare a executării pedepsei prevăzută de Codul penal din 1969 este mai favorabila inculpatului data fiind sfera obligațiilor impuse acestuia pe perioada supravegherii.

Împotriva sentinței penale anterior menționate, au declarat apel în termenul legal, la data de 16 mai 2014 inculpatul M. M., iar la data de 09.05.2014 P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București.

Cererile de apel au fost înaintată de Judecătorie și înregistrate pe rolul acestei Curți la data de 17 iulie 2014.

Prin motivele de apel depuse la data de 16.06.2014, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București a criticat sentința penală apelată invocând greșita schimbare a încadrării juridice, omisiunea instanței de a obliga părțile civile la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat și omisiunii instanței de a da o rezolvare a acțiunilor civile ale părților civile S.C. N. L. SYSTEM S.R.L. și S.C. E. V. LIGHTING S.R.L.

În dezvoltarea primului motiv de apel P. a invocat că în mod corect prima instanță a reținut noua reglementare ca fiind mai favorabilă, având în vedere limitele pedeapsă semnificativ reduse, precum și posibilitatea împăcării prevăzute de această reglementare, însă față de decizia nr.265/2014 a Curții Constituționale și decizia nr.5/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, instanța trebuia mai întâi să dispună schimbarea încadrării juridice a faptelor în trei infracțiuni de înșelăciune săvârșite în concurs real, dintre care două în formă continuată, iar ulterior acestei schimbări de încadrare să dispună o soluție de încetare a procesului penal pentru infracțiunile săvârșite față de ele 2 părți civile care și-au manifestat intenția de a se împăca. Cu privire la cel doilea motiv de apel, P. a precizat că deși instanța a luat act de împăcarea inculpatului cu cele două părți civile, a omis să le oblige pe acestea la plata cheltuielilor judiciare conform art.275 alin.1 pct.2 lit.d cod proc.pen. Ultimul motiv de apel l-a constituit omisiunea instanței de a soluționa acțiunea civilă, deoarece prin împăcarea părților, trebuia să fie lăsate nesoluționate acțiunile civile ale părților civile.

Prin motivele de apel depuse la data de 06.10.2014, inculpatul apelant a criticat sentința apelată solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei în trei infracțiuni de înșelăciune, în formă continuată, săvârșite în concurs real, constatarea încetării procesului penal pentru faptele imputate cu privire la părțile civile S.C. N. L. SYSTEM S.R.L. și S.C. E. V. LIGHTING S.R.L. ca urmare a împăcării părților, iar cu privire la cea de-a treia faptă în principal achitarea în temeiul art.16 alin.1 lit.b cod proc.pen. deoarece fapta nu este săvârșită cu vinovăția cerută de lege, iar în subsidiar reindividualizarea judiciară a pedepsei în modalitatea renunțării la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei.

În dezvoltarea motivelor de apel, inculpatul a arătat că se impunea aplicarea legii penale mai favorabile în mod global, iar în raport de prevederile deciziei nr.265/2014 a Curții Constituționale și a deciziei nr.5/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prima instanță trebuia mai întâi să dispună schimbarea încadrării juridice a faptelor în trei infracțiuni de înșelăciune săvârșite în concurs real, iar cu privire la cele două fapte imputate cu privire la părțile civile S.C. N. L. SYSTEM S.R.L. și S.C. E. V. LIGHTING S.R.L. să dispună încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părților. Apelantul a mai invocat că în mod greșit s-a reținut varianta agravantă de înșelăciune prevăzută de art.244 alin.2 cod penal deoarece nu se poate reține că în cauză s-au folosit nume mincinoase, adică nume reale sau imaginare care nu aparțin inculpatului, sau calități pe care acestea nu le posedă, ori vreun alt mijloc fraudulos, în acest sens din considerentele sentinței penale reținându-se că prin rapoartele de constatare tehnico-științifice efectuate în cursul urmăririi penale s-a stabilit că atât semnăturile, cât și scrisul ce completează rubricile din cuprinsul filelor CEC și biletelor la ordin au fost executate de inculpat în calitate de administrator al S.S MIRO MOBILE ACTIV S.R.L.

Cu privire la fapta de inducere în eroare a . SRL, apelantul a solicitat achitarea precizând că lipsește forma de vinovăție cerută de lege sub aspectul laturii subiective, deoarece prin emiterea de către acesta în calitate de administrator al . SRL a filelor CEC . nr._ pentru suma de 10.958,47 lei, . nr._ pentru suma de 27.744,85 lei și biletul la ordin BTRL3BT nr._ pentru suma de 6.596,17 lei, instrumente ce au fost refuzate la decontare din cauza lipsei de disponibil, apelantul nu a urmărit inducerea în eroare a societății și nici obținerea unui folos material injust, din contră acesta având convingerea că în perioada următoare emiterii instrumentelor de plată indicate, urma să fie alimentat contul, în vederea achitării contravalorii facturii emise de . SRL. A mai precizat apelantul că din punctul său de vedere emiterea filelor CEC și a biletului la ordin a reprezentat un mijloc de garanție că plata se va efectua, iar nu un mijloc de plată a mărfurilor. Nu în ultimul rând, apelantul a invocat că neplata sumelor de bani s-a datorat dificultăților economice specifice anului 2009 cu care s-au confruntat toți comercianți, iar în cauză nu există probe de natură să dovedească folosirea vreunui mijloc fraudulos cu intenția de a păgubi partea civilă.

Referitor la solicitarea de reindividualizare a pedepsei, în aplicarea globală a legii penale mai favorabile, apelantul a apreciat că față de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea consecințelor infracțiunii, împrejurările legate de faptă, care diminuează în mod semnificativ gravitatea acesteia precum și profilul moral al acestuia (vârsta, lipsa antecedentelor penale, statutul social) s-ar impune fie renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, fie reducerea pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art.75 alin.2 lit.a și lit.b cod penal în condițiile art.76 cod penal.

La termenul de judecată de astăzi, inculpatul apelant, fiind în mod expres întrebat, a precizat că dorește să dea o nouă declarație, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Cu ocazia judecării apelului, nu au fost solicitate și administrate probe noi.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele anterior menționate, precum și din oficiu, potrivit art.417 alin.2 NCPP, sub toate celelalte aspecte de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată că apelurile cu care judecarea cărora a fost învestită sunt fondate, în limitele și pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:

Curtea apreciază că se impune analizarea cu prioritate a încadrării juridice a faptelor reținute prin actul de sesizare

Cu privire la situația de fapt, Curtea constată că prin actul sesizarea P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București a sesizat instanța de fond cu privire la săvârșirea de către inculpatul M. M. a unei infracțiunii de înșelăciune în forma continuata prev. de art.215 alin.1, 3, 4 C.pen., cu aplic. art.41 alin.2 C.pen., reținându-se în esență că: inculpatul M. M., în calitate de administrator al . SRL, în luna noiembrie 2008, în executarea unei rezoluții infracționale unitare, a emis în favoarea . SRL, . SRL și . SRL, filele cec . nr._ pentru suma de 14.529,89 lei, BTRL1BB nr._ pentru suma de 9.734,20 lei, . nr._ pentru suma de 6.368,88 lei, . nr._ pentru suma de 10.958,47 lei, . nr._ pentru suma de 27.744,85 lei și biletul la ordin BTRL3BT nr._ pentru suma de 6.596,17 lei, instrumente ce au fost refuzate la decontare din cauza lipsei de disponibil.

O dată cu . noului cod penal, începând cu 01.02.2014, faptele reținute în sarcina inculpatului ar fi constituit trei infracțiuni de înșelăciune în formă continuată prevăzute de art.244 cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal, având în vedere că respectivele instrumente de plată au fost emise în raporturile comerciale purtate cu trei persoane juridice diferite, respectiv . SRL, . SRL și . SRL.

Curtea constată că prin cererea depusă la termenul din 10.02.2014 în fața instanței de fond, partea civilă . SRL a solicitat instanței să se ia act de renunțarea la acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal împotriva inculpatului M. M. deoarece acesta a reparat integral prejudiciul cauzat, pentru ca prin acordul de împăcare autentificat sub nr.681/29.04.2014 de SPN Notas depus la termenul din 30.04.2014 în fața instanței de fond, între inculpat și partea civilă . SRL să intervină împăcarea părților. De asemenea, prin declarația autentificată sub nr.649/29.04.2014 de BNP S. A., inculpatul M. M. și partea civilă . SRL au înțeles să se împace, partea civilă declarând în mod expres că nu mai are nicio pretenție civilă sau penală, de nicio natură față de inculpat.

Conform art.244 alin.3 cod penal, împăcarea părților înlătură răspunderea penală, astfel încât cele două fapte privind părțile civile . SRL și . SRL nu mai puteau fi supuse analizei instanței de judecată, iar față de acestea instanța de fond ar fi trebuit să pronunțe o soluție de încetare a procesului penal conform art.396 alin.6 cod proc.pen. raportat la art.16 alin.1 lit.g cod proc.pen.

În ceea ce privește cea de-a treia faptă, Curtea reține ca situație de fapt că inculpatului M. M., în calitate de administrator al . SRL, în luna noiembrie 2008, în executarea unei rezoluții infracționale unitare, a emis în favoarea . SRL, filele cec . nr._ pentru suma de 10.958,47 lei, . nr._ pentru suma de 27.744,85 lei și biletul la ordin BTRL3BT nr._ pentru suma de 6.596,17 lei, instrumente ce au fost refuzate la decontare din cauza lipsei de disponibil.

Această situație de fapt nu a fost contestată de inculpat, fiind confirmată de probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești din fața primei instanțe, inculpatul recunoscând emiterea acestor instrumente de plată, însă negând că ar fi avut sub aspect subiectiv intenția de a induce în eroare această parte vătămate cu privire la lipsa disponibilului în cont.

Curtea apreciază că în cauză, inducerea în eroare a persoanei vătămate cu privire la lipsa disponibilului în cont necesar pentru acceptarea la plată a instrumentelor de plată folosite de acesta pentru achitarea bunurilor achiziționate de la partea vătămată . SRL rezultă fără nici un dubiu atât din declarațiile reprezentantului părții vătămate, cât și din declarațiile inculpatului. Astfel, Curtea are în vedere că audiat fiind, reprezentantul legal al . SRL - B. R. L. - a declarat că a stabilit cu inculpatul M. M. să livreze în favoarea societății pe care acesta din urmă o reprezenta materiale electrice, astfel că au fost emise facturile fiscale . nr. 88/06.10.2008 în valoare de 10.958,47 lei, respectiv . nr. 103/10.10.2008 în valoare de 27.744,85 lei; pentru achitarea celor două facturi, inculpatul M. M. a emis filele cec . nr._ în valoare de 10.958,47 lei, respectiv fila cec . nr._ în valoare de 27.744,85 lei, dar și biletul la ordin BTRL3BT_ în valoare de 6.596,17 lei; odată introduse la plată, instrumentele au fost refuzate din cauza lipsei de disponibil. Reprezentantul . SRL a precizat că nu a fost înștiințat de către inculpatul M. M. despre faptul că, în contul emitentului, nu ar exista disponibilul necesar decontării filelor cec.

Totodată, inculpatul audiat atât în fața primei instanțe, cât și în fața instanței de apel a precizat că nu a urmărit inducerea în eroare a societății și nici obținerea unui folos material injust, din contră acesta având convingerea că în perioada următoare emiterii instrumentelor de plată indicate, urma să fie alimentat contul, în vederea achitării contravalorii facturii emise de . SRL prin încasarea unor sume de bani în urma unor relații comerciale desfășurate de terțe persoane. Cu toate acestea, deși inculpat a prezentat inițial organelor de urmărire penală mai multe facturi emise de . SRL în favoarea altor societăți comerciale, facturi ce atestă că . SRL avea de încasat creanțe reprezentând contravaloarea materialelor electrice vândute, totuși susținerile acestuia sunt infirmate pe de o pare prin procesele verbale întocmit de organele de urmărire penală care au procedat la verificarea societăților în favoarea cărora au fost emise facturile: . SRL, . SRL și . SRL ocazie cu care s-a constatat că aceste societăți își au sediul la o aceeași adresă. Pe de altă parte, fiind audiați atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața primei instanțe martorii S. A. și D. S., persoane care figurează ca asociați/administratori în cadrul . SRL, . SRL și . SRL au declarat că societățile lor nu au desfășurat relații comerciale cu . SRL.

Curtea mai reține că inculpatul a recunoscut că nu a adus la cunoștința reprezentantului părții vătămate că nu are în cont disponibilul necesar a acoperi valoarea creanței datorate. De asemenea, susținerea inculpatului că respectivele instrumente emise nu aveau valoare de instrumente de plată, ci doar de garanței nu sunt confirmate de alte mijloace de probă administrate în cauză, reprezentantul părții civile având reprezentația faptului că acele instrumente au fost emise pentru plata contravalorii materialelor electrice vândute către inculpat.

Toate aceste mijloace de probă sus-menționate formează convingerea Curții că inculpatul în momentul perfectării relațiilor comerciale dintre . SRL (al cărei reprezentant era) și . SRL a indus în eroare reprezentantul acestei din urmă societăți comerciale cu privire la existența în conturile societății a sumelor de bani necesare acoperirii cuantumului creanței, producând un prejudiciu acesteia în cuantum de 45.299 lei.

Cu privire încadrarea juridică a faptei, Curtea apreciază că legea penală mai favorabilă care se impune a fi reținută este codul penal intrat în vigoare la data de 01.02.2014 în raport de limitele de pedeapsă mai reduse prevăzute pentru infracțiunea de înșelăciune.

Se cuvine precizat, cu referire la aplicarea disp. art. 5 NCP, că potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014, publicată în Monitorul Oficial nr.372/20.05.2014, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație si Justiție - Secția penală în Dosarul nr. 5._ si s-a constatat ca dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile, incidența acestui text de lege trebuie să se facă global și nu pe instituții autonome.

Astfel, infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.1, 3 și 4 cod penal de la 1969 cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal de la 1969, reținută în sarcina inculpatului prin actul de inculpare, este pedepsită cu închisoare de la 3 la 15 ani, în timp ce în raport de prevederile art.244 alin.1 și 2 cod penal și art.35 alin.1 cod penal, faptele descrise în rechizitoriu ar întruni elementele constitutive a trei infracțiuni de înșelăciune în formă continuată (existând trei subiecți pasivi diferiți), dintre care pentru două din infracțiuni care privesc părțile civile . SRL și . a intervenit împăcarea părților, rămânând a fi supusă judecății doar infracțiunea de înșelăciune privind persoana vătămată . SRL, infracțiune prevăzută de art.244 alin.1 și 2 cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal, pentru care noul cod penal prevede o pedeapsă cu închisoare de la 1 an la 5 ani închisoare.

Deși în mod corect instanța de fond a apreciat că se impunea reținea dispozițiilor legii noi mai favorabile, totuși modalitatea în care s-a realizat schimbarea încadrării juridice prin reținerea unei singure infracțiuni de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art.244 alin.1 și alin.2 cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 și art.5 cod penal este netemeinică în condițiile în care actele de inducere în eroare reținute prin rechizitoriu priveau trei persoane vătămate diferite, împrejurare ce ar fi trebuit să conducă la existența a trei infracțiuni de înșelăciune diferite

D. urmare, Curtea, în temeiul art.386 alin.1 cod proc.pen. va schimba încadrarea juridică a faptei din o infracțiune de înșelăciune prevăzută de art.244 alin.1 și 2 cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal în trei infracțiuni de înșelăciune prevăzute de art.244 alin.1 și 2 cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal. Se impune a fi reținută forma continuată prevăzută de art.235 alin.1 cod penal pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni deoarece în relațiile desfășurate cu fiecare dintre părțile civile . SRL, . SRL și . SRL, a emis în mod repetat instrumente de plată pentru care nu avea disponibilul necesar în cont, respectiv fila CEC . nr._ pentru suma de 14.529,89 lei și biletul la ordin . nr._ pentru suma de 5428,69 lei în relația cu . SRL, filele CEC . nr._ pentru suma de 9.734,20 lei, . nr._ pentru suma de 6.368,88 lei în relația cu . SRL și filele CEC . nr._ pentru suma de 10.958,47 lei, . nr._ pentru suma de 27.744,85 lei și biletul la ordin BTRL3BT nr._ pentru suma de 6.596,17 lei în relația cu . SRL, instrumente ce au fost refuzate la decontare din cauza lipsei de disponibil.

Totodată, se impun a fi reținute și dispozițiile art.244 alin.2 cod penal privind săvârșirea actelor de inducere în eroare prin folosirea unor mijloace frauduloase în condițiile în care pentru a putea obține livrarea produselor achiziționate de la cele trei societăți comerciale inculpatul a indus în eroare părțile vătămate privind existența în cont a disponibilului necesar achitării acestor bunuri, emițând în mod fraudulos instrumentele de plată în baza cărora inculpatul se obliga să asigure existența unor sume de bani în conturile societății deschise la Banca Transilvania în momentul în care acele instrumente de plată erau introduse spre decontare. Curtea apreciază în contra susținerilor inculpatului prin motivele de apel depuse că instrumentele de plată emise de inculpat reprezintă mijloacele frauduloase folosite de acesta la inducerea în eroare a părților vătămate, întărind convingerea acestora că societatea cumpărătoare avea suficient disponibil în conturi pentru a efectua plata bunurilor achiziționate.

Având în vedere că pentru faptele care privesc relațiile cu părțile civile . SRL și . SRL a intervenit împăcarea părților, Curtea apreciază ca fiind întemeiate motivele de apel invocate de reprezentantul Ministerului Public și de inculpatul apelant în sensul în care instanța de fond trebuia să constate intervenită încetarea procesului penal

Prin urmare, sentința penală apelată va fi desființată cu privire la acest aspect și în rejudecare Curtea va dispune în temeiul art.396 alin.6 cod proc.pen. raportat la art.16 alin.1 lit.g cod proc.pen. cu aplicarea art.244 alin.3 cod penal încetarea procesului penal cu privire la două infracțiuni de înșelăciune prevăzute de art.244 alin.1 și 2 cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal și art.5 cod penal (părți civile S.C. N. L. SYSTEM S.R.L. și S.C. E. V. LIGHTING S.R.L.) ca urmare a împăcării părților.

Referitor la cea de-a treia infracțiune privind persoana vătămată . SRL, față de cele sus-arătate Curtea apreciază că fapta întrunește atât sub aspect subiectiv, cât și sub aspect obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, motiv pentru care solicitarea de achitare formulată de inculpat în temeiul art.16 alin.1 lit.b teza a doua deoarece fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege urmează a fi respinsă ca nefondată.

La individualizarea pedepsei principale privind infracțiunea de inducere în eroare a persoanei vătămate . SRL (având limitele speciale cuprinse între 1 an și 5 ani închisoare), Curtea va avea în vedere, potrivit criteriilor prevăzute de art.74 alin.1 NCP, gravitatea infracțiunii (printr-o contribuție de autor a inculpatului apelant), împrejurările și modalitățile de comitere (în mod premeditat, prin emiterea în mod repetat a unor instrumente de plată cunoscând că nu are disponibilul necesar acceptării lor la plată), consecințele produse (prejudiciu în cuantum total de 45.299 lei, nerecuperat nici măcar parțial de partea civilă, care între timp a fost și radiată din cauza dificultăților economice), antecedența penală a inculpatului apelant (care, a fost sancționat anterior cu două amenzi administrative pentru săvârșirea unor infracțiuni intenționate la regimul circulației pe drumurile publice, respectiv conducere cu permisul suspendat - art.86 alin.2 din OUG 195/2002), conduita procesuală (caracterizată prin neasumare a actelor de inducere în eroare, recunoscând doar emiterea instrumentelor de plată, precum și datele personale (inculpatul apelant este absolvent de studii liceale, căsătorit).

D. urmare, Curtea, procedând la rejudecarea cauzei, în sensul celor anterior menționate, îl va condamna pe inculpatul apelant la o pedeapsă principală de 1 an și 6 luni închisoare. Nu vor fi reținute circumstanțe atenuante judiciare prevăzute de art.75 alin.2 lit.b NCP, întrucât, în speță, nu se identifică împrejurări legate de infracțiunea comisă, care să diminueze gravitatea acesteia sau periculozitatea autorului său, ci, dimpotrivă, aspectele deja evidențiate relevă că infracțiunea respectivă a fost suficient de gravă, a fost săvârșită în mod repetat, iar prejudiciul a fost produs într-un cuantum suficient de ridicat nu a fost nici măcar în parte reparat. Nu vor fi reținute nici circumstanțele atenuante judiciare prevăzute art.75 alin.2 lit.a NCP în condițiile în care în raport de această faptă dedusă judecății nu au fost identificate eforturi depuse de inculpat să acopere prejudiciul cauzat, acesta invocând că societatea păgubită a fost radiată, omițând însă din vedere faptul că ar fi putut plăti prejudiciul cauza persoanelor cărora după radiere le-ar fi revenit întreg patrimoniul societății, în cauză foștii asociați.

Curtea va menține pedepsele accesorii și complementare aplicate prin sentința penală apelată.

Cererea inculpatului apelant, de schimbare a modalității de executare a pedepsei prin aplicarea noilor dispoziții procesual penale privind amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei nu vor fi avute în vedere de prezenta instanță, în condițiile în care față de cuantumul ridicat al prejudiciului, față de caracterul continuat al faptei, de existența în antecedența penală a două amenzi administrative pentru săvârșirea unor fapte de conducere cu permisul suspendat, singura modalitate de sancționare a apelantului o reprezintă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, Curtea apreciind în acord cu prima instanță că în raport de persoana apelantului (căsătorit, familie stabilă), de lipsa unor antecedente penale ulterior săvârșirii faptelor din prezenta cauză, de posibilitățile acestuia de reintegrare socială, aplicarea pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare este suficientă chiar și fără executarea acesteia, fiind necesară supravegherea conduitei sale o perioadă determinată.

Cu toate acestea, având în vedere propria cale de atac formulată de inculpatul apelant, și față de împrejurarea că apelul declarat de P. este în favoarea acestuia, Curtea nu poate agrava situația inculpatului apelant în această cale de atac și prin urmare nu va putea înlătura aplicarea dispozițiilor art.86¹ și următoarele din codul penal anterior în baza cărora instanța de fond a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale. Astfel, chiar dacă prin potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014, publicată în Monitorul Oficial nr.372/20.05.2014 dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile, incidența acestui text de lege trebuie să se facă global și nu pe instituții autonome, iar în cauza de față instanța de fond a combinat dispozițiile noului cod penal privind reținerea infracțiunii de înșelăciune și dispozițiile codului penal anterior privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate, în lipsa unei căi de atac formulate în defavoarea inculpatului apelant, Curtea apreciază că efectele suspendării sub supraveghere aplicate acestuia în baza art.86¹ și următoarele din vechiul cod penal sunt mai favorabile decât efectele suspendării conform art.91 și următoarele din noul cod penal, în condițiile în care conform art.86⁶ cod penal de la 1969 dacă la expirarea termenului de supraveghere condamnatul a respectat măsurile de supraveghere și obligațiile impuse și nu a mai săvârșit noi infracțiuni, acesta este reabilitat de drept, o astfel de prevedere nemaifiind preluată în codul penal actual, la expirarea termenului de supraveghere, pedeapsa fiind doar considerată executată conform art.98 cod penal.

Față de cele sus-expuse, Curtea va menține suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale conform art.86¹ și urm. cod penal 1969 pe un termen de încercare de 4 ani.

Pentru aceleași motive, Curtea apreciază că se impune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata aceluiași termen de încercare, dispoziție obligatorie conform art.71 alin.5 cod penal de la 1969 și de asemenea executarea pedepsei complementare pe o perioadă de 2 ani începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Sub aspectul laturii civile, Curtea apreciază ca fiind întemeiat motivul de apel formulat de reprezentantul Ministerului Public privind greșita modalitate de rezolvare a acțiunii civile. Va constata că părțile civile S.C. N. L. SYSTEM S.R.L. și S.C. E. V. LIGHTING S.R.L. au renunțat la pretențiile civile formulate în cauză în condițiile în care printr-o cerere expres formulată în fața instanței de fond S.C. N. L. SYSTEM S.R.L. a înțeles să renunțe anterior împăcării cu inculpatul la orice pretenție civilă în cadrul procesului penal, în timp ce S.C. E. V. LIGHTING S.R.L. prin declarația de împăcare a renunțat de asemenea la pretențiile pe care le avea față de inculpat.

Cu privire la cuantumul cheltuielilor judiciare stabilite în fond de prima instanță, Curtea constată că prin pronunțarea unei soluții de încetare a procesului penal ca urmare a împăcării inculpatului cu părțile civile S.C. N. L. SYSTEM S.R.L. și S.C. E. V. LIGHTING S.R.L., cheltuielile judiciare înaintate pentru desfășurarea procesului penal trebuiau să fie suportate atât de inculpat cât și de aceste două părți, conform art.275 alin.1 pct.2 lit.d cod proc.pen.

Prin urmare, în temeiul art.274 alin.1 și art.275 alin.1 pct.2 lit.d cod proc.pen. va obliga inculpatul la plata sumei de 700 de lei și părțile civile S.C. N. L. SYSTEM S.R.L. și S.C. E. V. LIGHTING S.R.L. la plata sumei de câte 100 de lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare aferente fazei de urmărire penală și primului ciclu procesual.

Față de toate considerentele anterior expuse, Curtea, în temeiul art.421 pct.2 lit.a NCPP, va admite apelul declarat de apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București și inculpatul M. M. împotriva sentinței penale nr.291/07.05.2014 a Judecătoriei Sectorului 6 București., va desființa, în parte, sentința penală atacată, numai în limitele deja precizate și, procedând la rejudecarea cauzei în fond, va hotărî în sensul celor anterior menționate.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, care nu au fost criticate și în privința cărora nu se constată, nici din oficiu, motive de desființare.

În temeiul art.275 alin.3 cod proc.pen., cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea căii de atac admise vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

În temeiul art.421 alin.1 pct.2 lit.a cod proc.pen. admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București și inculpatul M. M. împotriva sentinței penale nr.291/07.05.2014 a Judecătoriei Sectorului 6 București.

Desființează în parte sentința penală apelată și rejudecând în fond:

În temeiul art.386 alin.1 cod proc.pen. schimbă încadrarea juridică din o infracțiune de înșelăciune prevăzută de art.244 alin.1 și 2 cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal în trei infracțiuni de înșelăciune prevăzute de art.244 alin.1 și 2 cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal.

În temeiul art.396 alin.6 cod proc.pen. raportat la art.16 alin.1 lit.g cod proc.pen. cu aplicarea art.244 alin.3 cod penal încetează procesul penal cu privire la două infracțiuni de înșelăciune prevăzute de art.244 alin.1 și 2 cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal și art.5 cod penal (părți civile S.C. N. L. SYSTEM S.R.L. și S.C. E. V. LIGHTING S.R.L.) ca urmare a împăcării părților.

În temeiul art.244 alin.1 și 2 cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 cod penal și art.5 cod penal condamnă pe inculpatul M. M. la pedeapsa principală de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (parte vătămată S.C. E. E. INVEST S.R.L.).

Menține suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale conform art.86¹ și urm. cod penal 1969 pe un termen de încercare de 4 ani.

Menține pedepsele accesorii și complementare aplicate prin sentința penală apelată și dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata aceluiași termen de încercare și respectiv executarea pedepsei complementare pe o perioadă de 2 ani începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Constată că părțile civile S.C. N. L. SYSTEM S.R.L. și S.C. E. V. LIGHTING S.R.L. au renunțat la pretențiile civile formulate în cauză.

În temeiul art.274 alin.1 și art.275 alin.1 pct.2 lit.d cod proc.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 700 de lei și părțile civile S.C. N. L. SYSTEM S.R.L. și S.C. E. V. LIGHTING S.R.L. la plata sumei de câte 100 de lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare aferente fazei de urmărire penală și primului ciclu procesual.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În temeiul art.275 alin.3 cod proc.pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10.11.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

G. C. VERONICARICHIȚEANU – N. O.

GREFIER,

D. S.

Red. jud.R.N.O.

Ex.2 / 25 noiembrie 2014

O.G. - J.S.6.B.

← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1378/2014....		Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p..... →

Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 1398/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 1398/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI