Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1516/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1516/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-08-2012 în dosarul nr. 1516/2012
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Decizia penală nr.1516
Ședința publică de la 3 august 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. O.
JUDECĂTOR - A. N.
JUDECĂTOR - M. C.
GREFIER - C. M. S.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat prin procuror L. C..
Pe rol judecarea cauzei penale ce are ca obiect recursurile declarate de recurenții inculpați C. I. și B. S. Craif împotriva Încheierii de ședință din data de 20.07.2012, pronunțată de Tribunalul I., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul inculpat C. I. personal,aflat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu I. L. cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._ depusă la dosar și recurentul inculpat B. S. Craif personal,aflat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu I. L. cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._ depusă la dosar și
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurenții inculpați C. I. și B. S. Craif învederează instanței că își retrag recursurile.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se ia act de manifestarea de voință a recurenților inculpați C. I. și B. S. Craif.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 20.07.2012, Tribunalul I. - Secția Penală a menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpații B. S. C. și C. I., printre alții, reținând că subzistă temeiurile care au determinat luarea și menținerea acesteia până la acest moment.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, fără însă a dezvolta motivele de recurs și în fața Curții, aceștia au arătat că înțeleg să își retragă recursul, față de împrejurarea că un recurs împotriva aceleiași încheieri a fost soluționat de Curtea de Apel București, prin încheierea din data de 30.07.2012, fiind respins, arătând că nu înțeleg să își mai mențină cererea prezentă față de soluționarea deja a căii de atac.
Analizând actele dosarului și încheierea recurată, prin prisma celor învederate, Curtea va lua act de manifestarea de voință a inculpaților în sensul celor invocate, reținând că într-adevăr prin decizia penală nr. 1491/30.07.2012, Curtea de Apel București - Secția I Penală a respins recursurile declarate de cei doi inculpați împotriva încheierii de ședință din data de 20.07.2012 a Tribunalului I..
Potrivit art. 369 din Codul de procedură penală, până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, oricare dintre părți își poate retrage apelul declarat, retragerea trebuind să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către conducerea locului de deținere, desigur aceasta în măsura în care petentul nu se prezintă personal. Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanța de apel.
Curtea reține de asemenea că disp. art. 385 indice 4 alin. 1 prevăd posibilitatea de retragere și a recursului, textul făcând trimitere la art. 369 alin.1 Cod procedură penală, dispozițiile privind retragerea căii de atac fiind aceleași fie că este vorba despre recurs fie că este vorba despre apel.
Consecința retragerii căii de atac este imposibilitatea instanței învestite cu soluționarea căii de atac de a trece la judecarea și examinarea pe fond a cauzei, față de manifestarea explicită de voință a părții în sensul arătat, astfel încât, reținând voința părții, prevalentă față de orice altă dispoziție, instanța nu poate păși la analiza nici a legalității nici a temeiniciei soluției dispuse, singura soluție fiind aceea de a lua act de manifestarea voinței în sensul retragerii căii de atac, astfel încât, trecând chiar peste eventuale nelegalități, nu mai poate interveni asupra hotărârii .
Față de dispozițiile arătate, care prevăd explicit condițiile și termenele exercitării căilor de atac, Curtea constată că inculpații și-au exprimat clar și fără echivoc voința și în raport de aceasta, reținând că nu poate trece la analiza pe fond a recursului, Curtea va lua act de retragerea recursurilor declarate legal și îi va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. 2, 4 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art.385/4 alin.2 rap. la art.369 Cod procedură penală, ia act de retragerea recursurilor declarate de inculpații C. I. și B. S. C. împotriva încheierii de ședință din data de 20.07.2012, pronunțată de Tribunalul I., în dosarul nr._ .
În baza art.192 al.2, 4 Cod procedură penală, obligă fiecare recurent la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 august 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. O. A. N. M. C.
GREFIER,
C. M. S.
red./tehnored.M.C.
ex.2
red.C.G.-Trib.I.
| ← Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 62/2013. Curtea... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
