Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1330/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1330/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-07-2013 în dosarul nr. 1330/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ nr. 1330/R
Ședința publică din: 16.07.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - C. S.
JUDECĂTOR - I. C.
JUDECĂTOR – V. C.
GREFIER - B. C.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror N. N..
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul C. N. împotriva încheierii de ședință din data de 04.07.2013 pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr._/3/2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat C. N., în stare de arest asistat de apărător din oficiu cu delegația la dosar (fila 18).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat C. N. solicită admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive care nu se mai justifică, temeiurile inițiale nu mai subzistă și nu mai există temeiuri noi.
În ceea ce privește pericolul social concret, arată că față de poziția procesuală a inculpatului, la acest moment procesual nu se mai impune menținerea stării de arest. De asemenea, arată că în cauză, autoarele au fost lăsate în libertate, iar inculpatul care are calitatea de instigator se află în continuare în arest.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că față de modalitatea de săvârșire a faptei de înșelăciune folosind file cec precum și înscrisuri notariale obținute fără respectarea dispozițiilor legale, precum și față de starea de recidivă postcondamnatorie ce denotă o periculozitate sporită se impune menținerea măsurii arestării preventive.
Recurentul inculpat C. N., având ultimul cuvânt, arată că este condamnat definitiv din anul 2012.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din data de 04.07.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a penală, în dosarul nr._/3/2013, în baza art.160 alin.2 cu referire la art.3001 alin.1 și 3 C. pr. pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului C. N..
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.1707/P/2012 din 03.07.2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului C. N., pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la fals privind identitatea prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 293 alin.l C. pen. și instigare la tentativă de participație improprie la fals intelectual prev. de art.25 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 31 alin. 2 C. pen. rap. la art. 289 alin. 1 C. pen., constând în aceea că în cursul anului 2011 a determinat-o cu intenție pe inculpata I. D. G. să se prezinte sub o falsă identitate în fața notarului public D. R. L. (respectiv cu datele de stare civilă ale numitei C. I. M.) și să încerce să îl determine cu intenție pe notarul public D. R. L. să insereze mențiuni necorespunzătoare adevărului în cuprinsul unei procuri prin care inculpatul C. N. urma să fie împuternicit să încheie acte juridice privind imobilul din București, .. 42, ., apt. 20, sector 3, instigare la înșelăciune prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. 1,2,3 și 5 C. pen., constând în aceea că în cursul anului 2011 a determinat-o cu intenție pe numita I. D. G. să o inducă în eroare (prin folosirea de nume, calități mincinoase și a unui titlu de proprietate, pe nedrept), pe partea vătămată B. S. cu prilejul încheierii unui contract de împrumut bănesc și să îi cauzeze în acest mod acestuia un prejudiciu mai mare de 200.000 de lei; complicitate la fals privind identitatea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 293 alin. 1 C. pen., constând în aceea că în cursul lunii august 2011 i-a pus la dispoziție numitei I. D. G. un act de identitate fals pentru a fi folosit de către aceasta în vederea atribuirii unei false identități și înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3 și 4 C. pen., constând în aceea că în cursul lunii martie 2012, în vederea achitării sumelor pe care le datora cu titlu de chirie în baza unui contract de închiriere încheiat în data de 13.08.2011 cu partea vătămată C. I. M., a emis o filă cec în valoare de 4500 de lei (._ din 06.03.2012) deși cunoștea că nu avea în contul său deschis la BCR S.A. disponibilul necesar pentru plată și în acest mod i-a cauzat părții vătămate C. I. - M. un prejudiciu material, fiecare cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.
În cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: autodenunțul formulat de inculpata I. D. G., declarațiile părții vătămate, declarații învinuiți, procese-verbale de recunoaștere din planșe foto, declarații martori, declarații inculpați, contracte de împrumut, procese-verbale de percheziție, rapoarte de constatare tehnico-științifică.
Potrivit art.3001 alin.l C.p.p., după înregistrarea dosarului la instanță, în cazurile în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive, iar conform art. 3001 alin.3 C.p.p., când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.
Față de actele și lucrările cauzei, instanța de fond a constatat că măsura arestării preventive față de inculpați a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, că subzistă temeiurile prevăzute de art. 148 lit. f C.p.p., corespunzând și scopului prev. de art. 136 C.p.p., constând în buna desfășurare a procesului penal în ceea ce îl privește pe inculpatul C. N..
In acest sens, instanța a apreciat că la momentul dispunerii măsurii arestării preventive existau probe și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele deduse judecății, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina lui este mai mare de 4 ani și lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
La o analiză sumară a probelor administrate în cauză pe parcursul urmăririi penale, respectiv: procesul verbal de sesizare din oficiu, rapoarte de constatare tehnico-științifică, declarații martori, declarații inculpați, procese verbale de constatare întocmite de lucrătorii de poliție, planșe foto, procese verbale de percheziții, declarații învinuiți, instanța observă că există indicii temeinice, în sensul art. 143 C.p.p în referire la art. 681 C.p.p. de natură a induce bănuiala legitimă, în sensul art. 5 paragraf 3 din Convenția europeană a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, că inculpatul C. N. a săvârșit faptele reținute în sarcina lui, acestea fiind sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Lăsarea în libertate a inculpatului C. N. prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din analiza coroborată a următoarelor elemente, extrase din mijloacele de probă mai sus expuse: gravitatea deosebită a faptelor bănuit că ar fi fost comise (înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals), modalitatea concretă în care se presupune că a fost desfășurată activitatea infracțională; valorile sociale lezate; recrudescența acestui gen de fapte și impactul negativ indus în comunitatea locală, sentimentul de insecuritate pe care comiterea unor asemenea fapte îl generează în rândul potențialelor persoane vătămate, față de frecvența cu care sunt comise. Totodată, instanța are în vedere și faptul că inculpatul a mai fost cercetat în alte cauze penale pentru infracțiuni de același gen, ceea ce denotă o persistență infracțională a acestuia.
In consecință, instanța, văzând și dispozițiile art. 3001 în referire la art. 160 C.p.p, a constatat legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive a inculpatului C. N..
Pentru aceste motive, constatând ca subzistă temeiurile care impun în continuare privarea de libertate a inculpatului C. N., pentru realizarea scopului avut în vedere la dispunerea măsurii arestării preventive, scop constând în asigurarea bunei desfășurări a procesului penal conform art. 136 C.P.., instanța a apreciat că este justificată menținerea stării de arest a inculpatului C. N., în temeiul art. 3001 alin. 3 C.p.p.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul C. N. pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în cuprinsul motivelor de recurs expuse oral că nu există probe că lăsarea sa în liberate, raportat la circumstanțele sale personale, ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii recurate, atât prin prisma motivelor invocate de recurentul-inculpat cât și din oficiu, sub toate aspectele, potrivit disp. art.3856 alin.3 C.p.p., Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art.3001 C.p.p., după înregistrarea dosarului în instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive. Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.
Curtea constată că la acest moment, în continuare, sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 al.1 C.p.p., rap. la art. 681 C.p.p., avute în vedere și prin încheierea prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului C. N., reținându-se că în cauză există probe temeinice din care rezultă că acesta este prezumtivul autor al infracțiunilor reținute în sarcina sa, constând în aceea că, în cursul anului 2011 a determinat-o cu intenție pe inculpata I. D. G. să se prezinte sub o falsă identitate în fața notarului public D. R. L. (respectiv cu datele de stare civilă ale numitei C. I. M.) și să încerce să îl determine cu intenție pe notarul public să insereze mențiuni necorespunzătoare adevărului în cuprinsul unei procuri prin care inculpatul C. N. urma să fie împuternicit să încheie acte juridice privind imobilul din București, .. 42, ., apt. 20, sector 3, în cursul anului 2011 a determinat-o cu intenție pe numita I. D. G. să o inducă în eroare (prin folosirea de nume, calități mincinoase și a unui titlu de proprietate, pe nedrept), pe partea vătămată B. S. cu prilejul încheierii unui contract de împrumut bănesc și să îi cauzeze în acest mod acestuia un prejudiciu mai mare de 200.000 de lei, iar în cursul lunii martie 2012, în vederea achitării sumelor pe care le datora cu titlu de chirie în baza unui contract de închiriere încheiat în data de 13.08.2011 cu partea vătămată C. I. M., a emis o filă cec în valoare de 4500 de lei (._ din 06.03.2012) deși cunoștea că nu avea în contul său deschis la BCR S.A. disponibilul necesar pentru plată și în acest mod i-a cauzat părții vătămate C. I. - M. un prejudiciu material.
Relevante în dovedirea situației de fapt reținută mai sus sunt următoarele mijloace de probă: autodenunțul formulat de inculpata I. D. G., declarațiile părții vătămate, declarații învinuiți, procese-verbale de recunoaștere din planșe foto, declarații martori, declarații inculpați, contracte de împrumut, procese-verbale de percheziție, rapoarte de constatare tehnico-științifică.
Instanța constată că sunt îndeplinite cumulativ condițiile impuse de art.148 lit. f C.p.p., atât sub aspectul minimului de gravitate prevăzut de lege pentru faptele cu privire la care inculpatul este cercetat (pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare), respectiv instigare la tentativă de participație improprie la fals intelectual prev. de art.25 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 31 alin. 2 C. pen. rap. la art. 289 alin. 1 C. pen., instigare la înșelăciune prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. 1,2,3 și 5 C. pen. și înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3 și 4 C. pen., cât și sub aspectul existenței pericolului concret pentru ordinea publică.
În aprecierea acestei din urmă condiții, Curtea are în vedere natura și modalitatea de săvârșire a faptei pentru care inculpatul este cercetat – în mod organizat, prin folosirea de identitate falsă, de persistența sa infracțională, inculpatul fiind recidivist, cuantumul mare al prejudiciului adus, existând pericolul de a mai săvârși fapte penale.
Ținând seama și de prevederile art.136 C.p.p., rezultă din actele dosarului că există motive temeinice a se crede în necesitatea asigurării bunei desfășurări a procesului penal prin crearea posibilității administrării tuturor probelor în vederea aflării adevărului, fiind îndeplinite și cerințele prevederilor art.5 par.1 lit. c și par.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, raliindu-ne și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor omului, potrivit căreia „prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie” (cazul Letellier v. Franța).
Față de cele reținute, constatând că încheierea recurată este legală și temeinică, în baza art.38515 pct.1 lit. b C.p.p., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat, iar în baza art.192 al.2 C.p.p., va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C. N., împotriva încheierii de ședință din data de 04.07.2013 pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr._/3/2013.
Obligă recurentul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 iulie 2013.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
Simoan CîrnaruIoana ConstantinViorica C.
GREFIER,
B. C.
Red. I.C.
Tehnored. L.A./23.07.2013
| ← Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
