Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1170/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1170/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-06-2013 în dosarul nr. 1170/2013
DOSAR NR._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1170
Ședința publică din data de 18 iunie 2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: P. V. A.
JUDECĂTOR: C. E. R.
JUDECĂTOR: N. A.
GREFIER: R. D. C.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală este reprezentat de procuror C. C..
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de inculpații Porumbiță S., M. R., Porumbiță A. și B. P., împotriva încheierii de ședință din data de 07.06.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a penală în dosarul nr._/3/2012.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpații, personal, aflați în stare de arest preventiv, astfel: Porumbiță S., M. R. și Porumbiță A., asistați juridic de apărători din oficiu, iar recurentul-inculpat B. P., asistat juridic de apărătorul ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat Porumbiță S. arată că acesta înțelge să-și retragă recursul formulat.
Recurentul-inculpat Porumbiță S., personal, având cuvântul solicită să se ia act de retragerea recursului său.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se ia act de retragerea recursului declarat de acest recurent-inculpat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de propus, Curtea acordă cuvântul în dezbatere asupra celorlalte trei recursuri.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat Porumbiță A. având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință încheierii de ședință din 07.06.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în dosarul nr._/3/2012, pe care o apreciază ca fiind netemeinică.
Arată că cercetarea judecătorească este în plină desfășurare, inculpatul a recunoscut faptele, astfel ca acesta nu mai poate influenta judecata.
Considera ca daca inculpatul ar fi cercetat in stare de libertate acesta nu ar impieta asupra bunei desfasurari a procesului penal.
Precizează că trebuie să se aibă in vedere ca inculpatul este intretinatorul familiei sale, astfel ca starea de arest preventiv nu apare ca fiind benefica pentru familia inculpatului, având în vedere perioada de timp, de peste un an de zile, de când acesta este arestat.
Solicită admiterea recursului în temeiul prev.art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen, casarea încheierii de ședință 07.06.2013 și pe fond revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat M. R. susține că acesta a recunoscut participarea la 7 din 11 acte materiale, nu are antecedente penale, este căsătorit, are 3 copii în întreținere și avea un loc de muncă la data arestării preventive, respectiv la centrul de colectare a fierului vechi, motive în raport cu care consideră că acesta nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat B. P. susține că, la acest moment procesual, când s-au scurs 13 luni de la momentul arestării preventive, când probatoriul a fost administrat și când toți inculpații au recunoscut faptele de care sunt acuzați, nu se mai impune privarea inculpatului de libertate, prin prisma dispozițiilor art.136 alin.1 din Codul de procedură penală. De asemenea, arată că nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute de art.160b alin.3 din Codul de procedură penală, întrucât temeiurile inițiale nu mai subzistă la acest moment, în condițiile în care inculpatul a conștientizat gravitatea faptelor sale, a colaborat cu organele judiciare și a manifestat o atitudine sinceră, recunoscând și regretând faptele comise. În continuare, arată că nu sunt îndeplinite nici cerințele prevăzute de art.148 alin.1 lit.f din Codul de procedură penală, în sensul că lăsarea acestuia în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Din perspectiva jurisprudenței europene, arată că, în cauză, nu există cele patru riscuri care impun arestarea preventivă a unei persoane, așa cum sunt ele reținute de CEDO. Pe de altă parte, consideră că, chiar dacă la un moment dat ar fi existat acest pericol concret pentru ordinea publică, acesta s-a diminuat după 13 luni de arest preventiv, moment în care se poate vorbi și de atingerea unui termen rezonabil din perspectiva CEDO. În consecință, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, cu toate obligațiile prevăzute de lege.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca nefondate, a recursurilor și menținerea încheierii atacate, ca fiind legală și temeinică, considerând că, în mod corect, Tribunalul a menținut starea de arest preventiv a inculpaților, întrucât temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri se mențin și impun în continuare privarea lor de libertate, existând indicii temeinice că aceștia au săvârșit faptele penale de care sunt acuzați, iar natura și gravitatea acestora, perioada de timp în care au fost comise, modalitatea în care au acționat, fiecare inculpat asumându-și un rol bine determinat pentru atingerea scopului grupului infracțional, precum și prejudiciul considerabil de peste 500.000 lei dovedesc pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea lor în libertate. Arată că circumstanțele personale ale inculpaților și atitudinea sinceră pe care au manifestat-o urmează a fi valorificate pe fondul cauzei. În ceea ce privește depășirea termenului rezonabil al duratei arestului preventiv, invocată de apărare, consideră că, deși s-au scurs 13 luni de la momentul luării măsurii arestării preventive, încă nu s-a depășit termenul rezonabil al duratei acesteia, raportat la complexitatea cauzei, dată de numărul mare de inculpați, gravitatea faptelor, care nu rezultă doar din modalitatea de comitere, ci și din limitele de pedeapsă prevăzută de lege, precum și la comportamentul autorităților, în sensul că nu au manifestat pasivitate în efectuarea urmăririi penale și a cercetării judecătorești.
Recurentul-inculpat Porumbiță A., personal, în ultimul cuvânt, este de acord cu cele susținute de avocatul său, nu poate influenta ancheta, are familie, are 2 copii în întreținere.
Recurentul-inculpat M. R., personal, în ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate, întrucât a recunoscut și regretă foarte mult faptele, iar situația sa familiară, reclamă prezența sa alături de familie.
Recurentul-inculpat B. P. personal, în ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate, întrucât a recunoscut și regretat faptele, nu prezintă pericol public, este arestat de 13 luni de zile, nu mai poate influența soluționarea cauzei,cu atât mai mult cu cât alți inculpați sunt judecați în stare de libertate.
CURTEA,
Prin încheierea de ședință din data de 07.06.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală (dosar nr._/3/2012), în baza art.3002 C.p.p., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților: PORUMBIȚĂ S. zis „P.”; PORUMBIȚĂ A. zis „V.” sau „Murfi”; B. (fost PORUMBIȚĂ) P. zis „P.”; M. R. zis „Ș.”; iar în baza art.160b alin.3 C.p.p. a fost menținută starea de arest preventiv a inculpaților.
Au fost respinse - ca neîntemeiate - cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea/țara, formulate de inculpați.
Au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulate de inculpații Muslem F. și C. D. C..
Pentru a dispune astfel, judecătorul fondului a reținut că din analiza actelor și lucrărilor dosarului, prin raportare la dispozițiile incidente, a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților Porumbiță S. zis „P.”, Porumbiță A. zis „V.” sau „Murfi”, B. (fost Porumbiță) P. zis „P.”, M. R. zis „Ș.”, este temeinică și legală, iar temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, subzistă și justifică în continuare privarea de libertate a acestora.
S-a apreciat de către Tribunal că măsura arestării preventive a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, respectiv art.1491 C.p.p., art. 143 C.p.p., art.148 lit. f C.p.p. și art.151 C.p.p.
Astfel, în cauză, există suficiente indicii temeinice, în sensul art. 143 alin. 1 C.p.p. rap. la art.68¹ C.p.p.
În acest sens, s-a avut în vedere că în cauză există suficiente indicii temeinice, în sensul art.681 rap. la art. 143 alin. 1 Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, relevante în acest sens fiind: (rezultatul supravegherilor operative din datele de 28-29.05.2012, pe raza municipiilor Hunedoara, A. și D., ce au relevat că în intervalul orar 28.05.2012, ora 12:00 - 29.05.2012, ora 08:00, inculpații Porumbiță A., B. P., H. F. și D. N. au urcat în jurul orelor 22:05 în auto marca Audi Allroad, iar inculpatul M. M. G. a urcat în duba Mercedes, în același interval fiind identificat și autoturismul marca Audi A4 cu nr. BG311BW, în care se afla inculpatul Porumbiță S., aceste autoturisme fiind surprinse în timp ce operau pe timp de noapte asupra autocamioanelor care circulau în intervalul orar respectiv pe același sector de drum și sustrăgeau marfa pe care acestea o transportau, sens în care sunt relevante și imaginile de la filele nr. 106 și urm. din vol. 5 d.u.p.; de asemenea, traseul ulterior al inculpaților, stabilit cu ocazia acelorași supravegheri operative, care se înscrie în același tipar infracțional descris de P., în sensul că supravegherea efectuată de organele de poliție a relevat că, după finalizarea activității infracționale, autoturismul marca Audi cu nr. CH8000AK s-a retras la restaurantul McDonalds de pe Calea Zarandului, unde au fost coborâți inculpații B. P. și H. M. F., care au urcat în auto Ford Focus_ de culoare albă, ce a fost identificat în fața imobilului de unde s-a plecat inițial în cursă și în care pasageri au fost inculpații N. F. și C. R., în cursul aceleiași nopți, la imobilul din . inculpații Porumbiță S., Porumbiță A., B. P. și H. M. F., aceștia trei din urmă părăsind ulterior imobilul în jurul orelor 02:23 cu genți de voiaj asupra lor; înregistrările telefonice ale convorbirilor purtate între inculpați, referitoare la faptele săvârșite anterior acestei perioade, convorbiri descrise pe larg și în referatul de propunere a prelungirii duratei arestării preventive a inculpaților, convorbiri din care rezultă că în perioadele relaționate cu datele comiterii furturilor inculpații țineau legătura între ei, discuțiile purtate conținând referiri explicite la supravegherea traficului, urmărirea tirurilor țintă și mai ales valorificarea bunurilor sustrase; rezultatele proceselor-verbale de percheziții domiciliare efectuate la domiciliile inculpaților, ocazii cu care au fost găsite cantități mari de bunuri a căror proveniență nu a putut fi justificată de către inculpați și care coincid cu mărfurile transportate de autocamioanele abordate pe timp de noapte de către inculpați; depistarea de către organele de poliție pe DN1 a inculpatului Muslem Wissam, care se ocupa în principal cu valorificarea bunurilor sustrase în această manieră, deplasându-se din direcția Râmnicu-V. către București, găsindu-se în autoturismul_ 15 baxuri de țigări marca Marlboro Filter Plus, pe baza codurilor imprimate pe pachete stabilindu-se că aceste baxuri fuseseră sustrase în noaptea de 21/22.03.2012 dintr-unul din tirurile abordate de inculpați, ce se deplasa dinspre D. spre Râmnicu-V.; interceptările telefonice ale convorbirilor purtate de inculpatul Muslem Wissam, care relevă că acesta se preocupa cu caracter stabil de valorificarea bunurilor obținute de inculpați astfel, date ce se coroborează și cu rezultatul procesului-verbal de depistare, ce atestă că inculpatul s-a aflat și în posesia articolelor de îmbrăcăminte marca Levis sustrase de ceilalți inculpați dintr-un alt tir, în noaptea de 19/20.03.2012, dar și rezultatul procesului-verbal de percheziție domiciliară la una dintre adresele în care inculpatul Muslem Wissam avea depozitată marfă în vederea comercializării, în cele două spații comerciale pe care le deține în Obor și din care au fost ridicate bunuri, ca de altfel și de la domiciliul acestui inculpat; procesele-verbale de percheziție domiciliară efectuată la locuința inculpatului I. V. I., ocazie cu care au fost găsite bunuri ce fac legătura între acest inculpat și furturile săvârșite de ceilalți inculpați; rezultatul procesului-verbal de depistare din data de 15.05.2012, când au fost depistați inculpatul I. D. și Porumbiță A. cu auto Mercedes S 320 de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_, pe direcția Râmnicu-V. - Pitești, din autoturismul respectiv fiind ridicate 620 de ceasuri de mână pentru care nu au existat documente justificative; rezultatul supravegherii operative din noaptea de 05.05.2012, când inculpații I. D. și M. R. au fost surprinși la imobilul din ., municipiul Hunedoara împreună cu inculpații M. M. A., D. N., Porumbiță A. și B. P., purtând mănuși de culoare închisă, la același imobil și în aceeași noapte, aflându-se și inculpații N. F., C. R. și Porumbiță S.; declarații martori; declarații inculpați; celelalte înscrisuri existente în dosarul de urmărire penală.
Totodată, Tribunalul a reținut incidența dispozițiilor art.148 lit.f Cod procedură penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, dacă se ține cont de natura și modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, de perioada de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, de caracterul organizat, bine pus la punct al activității ilicite, de numărul mare de persoane implicate - grupul infracțional prefigurându-se a fi compus dintr-un număr apreciabil de persoane, toate aceste elemente impregnând faptelor un pericol social concret foarte ridicat.
Tribunalul a considerată că durata arestului preventiv este una rezonabilă și nu se impune revocarea acestei măsuri.
Probele administrate până în prezent fundamentează măsura arestului preventiv, interceptările telefonice coroborându-se cu recunoașterile inculpaților.
De asemenea, Tribunalul a apreciat că faptele pentru care sunt trimiși în judecată inculpații, prin gravitatea deosebită și prin reacția publicului, creează o stare de neliniște capabilă să justifice menținerea măsurii arestării preventive, fiind satisfăcute astfel și prevederile art.5 parag.1 lit c și parag.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
A arătat Tribunalul că susținerile inculpaților - prin apărători, în sensul că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, întrucât au recunoscut faptele așa cum sunt reținute în rechizitoriu, că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, că anterior arestării preventive aveau un loc de muncă - urmează a fi valorificate pe fondul cauzei.
Tribunalul a constatat că nu s-a dovedit, în niciun mod, periculozitatea mai redusă a inculpaților despre care există indicii clare – aceștia recunoscând faptele în procedura prev. de art.320 ind.1 C.p.p. -, că au acționat într-un mod organizat pentru sustragerea de bunuri din TIR-uri în mers element ce denotă o îndrăzneală ieșită din comun.
Recunoașterea necondiționată a faptelor atrage după sine consecința juridică a reducerii limitelor speciale ale pedepselor și nu eliberarea.
Aceste elemente care au determinat inițial arestarea preventivă a inculpaților nu numai că subzistă, dar impun în continuare privarea acestora de libertate, pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, în acord cu dispozițiile art.136 alin. 1 Cod procedură penală.
Tribunalul a apreciat că față de aceste considerente mai sus expuse nu se justifică luarea unor măsuri preventive neprivative de libertate, ca cele prevăzute de art. 145 C.p.p. sau 145 ind. 1 C.p.p. – fiind evident că astfel de măsuri neprivative de libertate nu ar servi la buna desfășurare a procesului penal.
Față de stadiul procesual în care se află cauza și pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art.136 al.1 din Codul de procedură penală, Tribunalul a apreciat că se impune ca cercetarea judecătorească să se desfășoare cu inculpații în stare de arest preventiv.
Pentru considerentele mai sus arătate, Tribunalul a apreciat că până în prezent temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu s-au modificat, timpul scurs de la data luării acestei măsuri, nu poate fi asimilat depășirii termenului rezonabil, așa cum este el interpretat de practica CEDO, iar măsura arestării preventive apare și în prezent ca fiind legală și temeinică, dispozițiile art.139 alin.1 C.p.p. negăsindu-și aplicabilitatea, nu au apărut elemente de noutate apte să ducă schimbarea situației de fapt sau de drept reținute anterior, motiv pentru care, va respinge, ca neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea/țara formulate de inculpații.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații Porumbiță S., M. R., Porumbiță A. și B. P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri a stării de arest.
Examinând încheierea recurată prin raportare la motivele invocate de către apărătorii inculpaților dar și din oficiu, în condițiile art.3856 alin.3 Cod proc. pen., Curtea constată următoarele:
În acord cu prima instanță și Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.3002 din Cod proc. pen., în ceea ce îi privește pe inculpații Porumbiță A., M. R. și B. P., iar menținerea duratei arestării preventive a acestor inculpați se impune, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea inițială se mențin și impun, în continuare, privarea de libertate a acesteia.
Astfel, inculpații au fost trimiși în judecată după cum urmează:
- M. R., sub aspectul comiterii infracțiunilor de „constituire a unui grup infracțional organizat”, prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr. 39/2003, și „furt calificat cu consecințe deosebit de grave”, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i și alin. 4 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., ambele comise în condițiile concursului de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a C.p.
- PORUMBIȚĂ A., zis „V.” sau „Murfi”, sub aspectul comiterii infracțiunilor de „inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat”, prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, și „furt calificat cu consecințe deosebit de grave”, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i și alin. 4 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., ambele comise în condițiile concursului de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a C.p.;
- B. (fost PORUMBIȚĂ) P. zis „P.”, sub aspectul comiterii infracțiunilor de „inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat”, prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 37 lit. b C.p., și „furt calificat cu consecințe deosebit de grave”, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i și alin. 4 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. rap. la art. 37 lit. b C.p., ambele comise în condițiile concursului de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a C.p.;
Analizând actele și lucrările dosarului și Curtea reține că în acest moment procesual, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.136, art. 143 alin.1 și 3 Cod procedură penală raportat la art.148 lit.f Cod procedură penală pentru inculpații Porumbiță A., M. R. și B. P..
În cauză există indicii temeinice care să justifice presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele astfel cum au fost prezentate de către prima instanță și pe care inculpații le-au recunoscut în totalitate, solicitând aplicarea de către prima instanță a dispozițiilor art.3201 Cod proc. pen.
Pe de altă parte, pedeapsa prevăzută de lege pentru respectivele infracțiuni este închisoarea mai mare de 4 ani.
Referitor la cea de-a doua condiție prevăzută în dispozițiile art.148 alin.1 lit.f Cod proc. pen., Curtea constată în acord cu prima instanță, că există probe că lăsarea în libertate a inculpaților Porumbiță A., M. R. și B. P. prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea pericolul pentru ordinea publică, Curtea are în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor pentru care aceștia au fost trimiși în judecată, modalitatea concretă de comitere a acestora, prin constituirea unui grup organizat cu număr mare de participanți, contribuția importantă avută de aceștia la săvârșirea infracțiunilor, perioada de timp în care și-au desfășurat activitatea infracțională, numărul actelor materiale. Toate acestea justifică aprecierea că judecarea inculpaților Porumbiță A., M. R. și B. P. în stare de libertate ar crea un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice, cu urmări nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul social.
În ceea ce privește depășirea termenului rezonabil al duratei arestului preventiv, invocată de apărare, Curtea consideră că, deși s-au scurs 13 luni de la momentul luării măsurii arestării preventive, încă nu s-a depășit termenul rezonabil al duratei acesteia, raportat la complexitatea cauzei, dată de numărul mare de inculpați, gravitatea faptelor, care nu rezultă doar din modalitatea de comitere, ci și din limitele de pedeapsă prevăzută de lege, precum și la comportamentul autorităților, în sensul că nu au manifestat pasivitate în efectuarea urmăririi penale și a cercetării judecătorești, motive pentru care nici din această perspectivă, nu se impune revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea ei cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate.
Referitor la inculpatul Porumbiță S., Curtea constată că la termenul de astăzi, din data de 18.06.2013, acesta și-a retras recursul formulat.
D. urmare, în baza art.3854 al.2 C.p.p. rap. la art. 369 al. 1 C.p.p. Curtea va lua act de retragerea recursului declarat de recurentul-inculpat Porumbiță S., împotriva încheierii de ședință din data de 07.06.2013 a Tribunalului București, Secția I-a Penală.
Față de celelate considerente, Curtea, în temeiul art.38515 pct.1 lit.b Cod proc. pen. va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de către inculpații Porumbiță A., M. R. și B. P. împotriva încheierii din data de 07.06.2013 a Tribunalului București Secția I Penală.
Văzând și disp. art.192 alin.2 și 4 Cod proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art.38515 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții-inculpați M. R., Porumbiță A., B. P., împotriva încheierii de ședință din data de 07.06.2013 a Tribunalului București, Secția I-a Penală.
În baza art.3854 al.2 C.p.p. rap. la art. 369 al. 1 C.p.p. ia act de retragerea recursului declarat de recurentul-inculpat Porumbiță S., împotriva încheierii de ședință din data de 07.06.2013 a Tribunalului București, Secția I-a Penală.
În baza art. 192 al. 2 și 4 C.p.p. obligă fiecare dintre recurenții-inculpați M. R., Porumbiță A., Porumbiță S., la câte 200 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiție, iar pe recurentul-inculpat B. P., la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2013.
Președinte, Judecători,
P. V. A. C. E. R. N. A.
Grefier,
R. D. C.
Red. C.E.R
2 ex./19.06.2013
Dosar nr._/3/2012-Trib. București, Secția I-a Penală
Jud. fond- V. V.
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Înlocuirea măsurii preventive. Art. 139 C.p.p.. Decizia nr.... → |
|---|
