Înlocuirea măsurii preventive. Art. 139 C.p.p.. Decizia nr. 1025/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1025/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-05-2012 în dosarul nr. 1025/2012
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II A PENALĂ
DECIZIA PANALĂ NR.1025/R
Ședința publică de la data de 21 mai 2012
Curtea compusă din :
PREȘEDINTE S. E.
JUDECĂTOR L. C.
JUDECĂTOR F. D.
GREFIER M. G.
MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – D.N.A. - reprezentat prin procuror S. C..
Pe rol, soluționarea recursului declarat de către inculpatul S. M. P., împotriva încheierii de ședință din data de 14 mai 2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în dosarul nr._/3/2912.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul inculpat S. M. P. în stare de libertate personal și asistat de avocat D. D. cu împuternicire avocațială seria_/2012 emisă de Baroul București – Cabinet individual depusă la fila 10 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului inculpat solicită a se constata că încheierea recurată este nelegală și netemeinică având în vedere următoarele considerente:
Astfel, instanța de fond a dispus luarea unei măsuri preventive restrictive de drepturi având în vedere două motive, constând în gravitatea faptelor și caracterul transfrontalier al infracțiunilor, considerând că aceste două elemente sunt suficiente și justifică prin ele însele luarea măsurii. Solicită a se avea în vedere faptul că nici gravitatea faptelor rezultate din limitele de pedeapsă și nici din maniera în care a fost descrisă săvârșirea faptelor în actul de sesizare nu este suficientă nefiind prin ea însăși de natură să conducă la luarea unei asemenea măsuri, în sensul că luarea acestei măsuri nu se justifică. Din actele dosarului nu rezultă că inculpatul, chiar în lipsa unei asemenea măsuri, ar încerca că impieteze buna desfășurare a procesului penal sau ar încerca să se sustragă cercetării judecătorești.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, revocarea luării măsurii arestării preventive față de inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public solicită a se avea în vedere că în anul 2010 când a început urmărirea penală prejudiciul era mai mic, și care practic a atras competența Parchetului de pe lângă Tribunalul București, faptul că în permanență efectuându-se cercetări în cauză au fost descoperite noi prejudicii, noi fapte penale, au fost extinderi cu privire la alte fapte, astfel că în anul 2012 s-a ajuns la o faptă care atrage prin valoarea prejudiciului competența Direcției Naționale Anticorupție. Deci, în opinia sa, nu poate fi echivalentă situația din anul 2010 când s-a început urmărirea penală cu situația din anul 2012 când au fost finalizate cercetările penale și a fost luată măsura restrictivă de drepturi față de inculpat. Solicită a se avea în vedere valoarea foarte mare a prejudiciului, împrejurarea că este vorba de foarte multe infracțiuni, înșelăciune și delapidare cu consecințe deosebit de grave, infracțiuni cu caracter transfrontalier.
Pentru motivele arătate, având în vedere și faptul că măsura restrictivă de drepturi este o măsură minimă, deci nu atinge foarte mult libertate de circulație a inculpatului, solicită respingerea recursului inculpatului, ca fiind nefondat și menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat achiesează concluziilor puse de către apărătorul său.
CURTEA,
Cu privire la recursul penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 14.05.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în baza art. 1451 raportat la art. 145 C. proc. pen., a fost luată măsura obligării de a nu părăsi țara (România) față de inculpatul S. M. P..
În baza art. 1451 raportat la art.145 alin. 11 C.proc.pen., s-a stabilit în sarcina inculpatului următoarele obligații:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea – IPJ I. conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În temeiul art. 1451 raportat la art. 145 alin. 12 C.proc.pen., pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, i s-a impus inculpatului să respecte obligația de a nu se apropia de martorii din rechizitoriu și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
În baza art. 1451 raportat la art. 145 alin. 22 C.proc.pen., i s-a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii și a obligațiilor stabilite, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.284/P/2010 din 07.05.2012 al Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul S. M. P., pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani, în formă continuată, înșelăciune, delapidare, complicitate la infracțiunea de delapidare și delapidare, în formă continuată, prevăzute de art. 23 alin.1 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, art. 215 alin. 1, 3 și 5 din Codul penal, art. 2151 alin. 1 și 2 din Codul penal, art. 26 rap. la art. 2151 alin. 1 și 2 din Codul penal și art. 2151 alin. 1 și 2 din Codul penal cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal (2 fapte), totul cu aplic. art. 33 lit. a din Codul penal, în fapt, reținându-se, în esență, că:
- în perioada septembrie 2008 - martie 2009 inculpatul și-a însușit, în mod repetat, suma totală de 1.295.620 euro din conturile S.C. BIGGER CREATIVE SERVICES S.R.L., asupra cărora avea drepturi de administrare, sumă de bani pe care a folosit-o în interes personal;
- la data de 10 martie 2009 inculpatul și-a însușit suma de 230.000 euro din contul bancar al .., asupra căruia avea drepturi de administrare, sumă de bani pe care a folosit-o în interes personal;
- la data de 10 martie 2009, împreună cu Z. L. care avea drepturi de administrare asupra contului bancar al S.C. BIGGER BTL S.R.L., inculpatul și-a însușit suma de 330.000 euro, sumă de bani pe care a folosit-o în interes personal;
- cu prilejul încheierii convenției numită „Tranzactieț din data de 03.02.2009, între S.C. MEDIA DIRECTION S.R.L. și S.C. BIGGER SERVICES S.R.L., semnată „S. M.-P.", prin care acesta din urmă recunoștea datoria de 12.058.710 lei (aprox. 3.000.000 euro) și se obliga să o plătească în opt tranșe, până la data de 30.04.2009, obligație executată parțial, inculpatul i-a indus în eroare pe cocontractanți, intenția sa fiind doar de a amâna executarea silită a creanței și indisponibilizarea conturilor societății, astfel încât să-și însușească veniturile prezente și viitoare ale societății fără achitarea furnizorilor de servicii, operațiune începută înainte de încheierea „tranzacției" (august 2008) și contingată și după încheierea contractului (până în martie 2009), fiind cauzat un prejudiciu de 8.029.615,81 lei,
- în perioada septembrie 2008 - aprilie 2009, inculpatul a efectuat, în mod repetat, operațiuni comerciale cu caracter fictiv, prin care, între altele, a transferat succesiv suma totală de aproximativ 1.800.000 euro, cunoscând că provine din săvârșirea de infracțiuni, din conturile Grupului BIGGER (S.C. BIGGER CREATIVE SERVICES S.R.L., S.C. ȘIGGER BTL S.R.L. și ..) în conturile bancare din Cipru ale societăților tip off-shore ASISTA BUSINESS SOLUTION LTD. și, respectiv, YELLOW LfD., banii fiind ulterior reintroduși în circuitul comercial prin conturile deținute sau controlate de inculpat în România, sau prin plăți efectuate de același inculpat, în favoarea diverșilor comercianți.
Prin Decizia nr.LXXVI 76/2007 (M.Of. nr.545 din 18 iulie 2008) Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 145 și 1451 din Codul de procedură penală, în cazul măsurilor preventive constând în obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara, luate sau prelungite în cursul urmăririi penale, ulterior sesizării instanței și a stabilit că: dispozițiile art. 145 și 1451 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că: Măsurile preventive referitoare la obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara dispuse ori prelungite fie de procuror, fie de judecător, în cursul urmăririi penale, după sesizarea instanței prin rechizitoriu, nu pot fi prelungite sau menținute de către instanța de judecată, urmând a fi discutată luarea acestora, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 alin. 1 din Codul de procedură penală.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că și în faza de judecată se impune luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara față de inculpatul S. M. P., pentru următoarele considerente:
În sarcina inculpaților s-a constatat că sunt întrunite exigențele art. 143 al. 1 C.proc.pen., având în vedere materialul probator administrat în faza urmăririi penale, și în special: sesizările Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor; plângerile penale formulate de partea civilă S.C. Media Direction S.R.L.; tranzacția din 03.02.2009 dintre S.C. Media Direction S.R.L. și S.C. Bigger Creative Services S.R.L.; contractul de servicii media nr. 135 din 28.02.2008, dintre ..R.L. și S.C. Bigger Creative Services S.R.L.; contract de împrumut între S. M. P. și M. M. și documentația aferentă; apostilă și decizie administrator Yellow LTD; extrase de cont înaintate Direcției Naționale Anticorupție de ING Bank, Banca Transilvania, Bank of Cyprus; documentele primite în urma cererilor de asistență juridică internațională în materie penală din Cipru, Republica M.; adresa din partea Inspectoratului General al Poliției Române -Biroul Național Interpol către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Serviciul de Investigare a Fraudelor, cu privire la verificările efectuate în privința firmei YELLOW LTD și numitului A. James; documentele care stau la baza dosarului de insolvență a firmei S.C. BIGGER CREATIVE SERVICES S.R.L., predate către Direcția Națională Anticorupție prin Procesul-verbal din 20.01.2011, încheiat la biroul lichidatorului judiciar C.l.l. IAGAMOS ARITIA; rapoarte ale lichidatorului judiciar C.l.l. IAGAMOS ARITIA privind descrierea modului de îndeplinire a atribuțiilor și justificarea cheltuielilor debitoarei S.C. BIGGER CREATIVE SERVICES S.R.L.; documentele care au stat la baza relațiilor comerciale dintre S.C. MEDIA DIRECTION SRL și . SRL, alte înscrisuri depuse la dosar, declarațiilor martorilor audiați în cauză.
Instanța de fond a mai apreciat că luarea față de inculpați a măsurii obligării de a nu părăsi țara se justifică în continuare, asigurând astfel o bună desfășurare a administrării probelor în cauza penală.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul S. M. P. criticând-o ca fiind netemeinică motivând că măsura privativă dispusă de instanța de fond nu se justifică în cauză, din actele dosarului nu rezultă că vor încerca să împiedice buna desfășurare a procesului penal sau ar încerca să se sustragă cercetării judecătorești și a solicitat revocarea acestei măsuri preventive.
Curtea examinând încheierea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosar în raport de critica formulată dar și din oficiu conform dispozițiilor art.3856 alin.3 Cod procedură penală, constată nefondat recursul.
În cursul urmăririi penale s-a luat față de inculpat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, măsură prelungită de procurorul de caz, iar după sesizarea instanței de fond, prin rechizitoriu, cu soluționarea cauzei penale, în mod legal instanța de fond a pus în discuția părților și a luat aceeași măsură preventivă faă de inculpat, prevăzută de art.1451 Cod procedură penală.
Această măsură se justifică în cauză, avându-se în vedere natura, circumstanțele reale și gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și se impune pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, considerente care nu s-au avut în vedere în cauză și în cursul urmăririi penale și care nu s-au schimbat după trimiterea în judecată a inculpatului.
În cauză, fiind îndeplinite cerințele art.136 alin.1 Cod procedură penală, se constată că nu este întemeiată critica formulată de inculpat, iar încheierea atacată este legală și temeinică, considerente față de care se va respinge ca nefondat recursul în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S. M. P. împotriva încheierii de ședință din data de 14.05.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală în dosarul nr._ 12.
Obligă inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 mai 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
S. E. L. C. F. D.
GREFIER,
M. G.
Red. D:F.
Dact. A.L. 2 ex./15.06.2012
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1/2013.... → |
|---|
