Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1367/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1367/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-07-2013 în dosarul nr. 1367/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALA NR.1367
Ședința publică din data de 23 iulie 2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: G. R.
JUDECĂTOR: M. D. G.
JUDECĂTOR: C. C.
GREFIER: D. T.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror M. M..
Pe rol, se află cauza penală având ca obiect judecarea recursurilor declarate de inculpații R. C. și S. F.împotriva Încheierii de ședință din data de 11.07.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul penal nr._ 13.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat R. C., personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat D. Nuți, în baza delegației nr._ din data de 2.07.2013 și recurentul-inculpat S. F., personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat B. M., în baza delegației nr._/22.07.2013.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind cereri prealabile de formulat, probe de propus sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbatere asupra recursurilor.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat R. C. solicită admiterea recursului, revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea inculpatului în stare de libertate, având în vedere că la acest moment nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, cât și la menținerea acesteia, în speță nu sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cpp, în dosar neexistând probe sau indicii temeinice care să justifice în continuare menținerea acestei măsuri. Totodată, a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, iar de la momentul luării acestei măsuri și până în prezent nu au survenit modificări în sensul că există vreo dovadă certă că ar încerca să se sustragă de la cercetare sau că ar zădărnici aflarea adevărului.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat S. F. în temeiul art.385 ind.15 pct.2 lit.d Cpp solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, și, rejudecând, solicită revocarea măsurii arestării preventive și continuarea judecății cu inculpatul în stare de libertate. De asemenea, în subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Consideră că nu se mai mențin temeiurile avute la luarea măsurii arestării preventive, inculpatul recunoscând fapta comisă. A se avea în vedere că, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de judecată, până la acest moment, nu au reieșit temeiuri sau indicii care să justifice menținerea stării de arest și nici nu există indicii temeinice care poată să conducă instanța la presupunerea rezonabilă că acesta odată lăsat în libertate ar putea influența în mod negativ buna desfășurare a procesului penal, s-ar sustrage de la urmărirea penală sau de la continuarea judecății. Mai arată că inculpatul are în întreținere 4 copii minori.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază soluția instanței de fond, ca fiind legală și temeinică, față de natura și gravitatea faptelor de trafic de droguri de mare risc pentru care sunt cercetați inculpații, având în vedere perseverența infracțională a acestora, respectiv inculpatul S. nefiind la primul conflict cu legea penală, fiind condamnat pentru trafic de droguri și pentru infracțiuni contra patrimoniului și inculpatul R. având condamnări pentru infracțiuni contra patrimoniului (furt și tâlhărie) și infracțiuni contra persoanei (lipsire de libertate). În raport de toate aceste aspecte, având în vedere și amploarea acestui fenomen infracțional, consideră că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, așa cum în mod corect a apreciat instanța de fond. Consideră legală și temeinică menținerea stării de arest a inculpatului S. F., întrucât subzistă temeiurile, astfel încât nu se justifică luarea unei măsuri mai puțin restrictive față de acesta. Astfel că solicită respingerea recursurilor, ca nefondate.
Recurentul-inculpat R. C., personal, având cuvântul, solicită judecarea în stare de libertate.
Recurentul-inculpat S. F., personal, având cuvântul, arată că este de acord cu susținerile apărătorului său din oficiu.
CURTEA
Prin încheierea de ședință de la data de 11.07.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a Penală s-au respins, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara formulate de inculpații S. F., C. E. și N. F..
În baza art. 300/2 rap. la art. 160/b alin. 3 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților S. F., C. E., N. F. și R. C..
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 439/D/P/2013 al Ministerului Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, inculpații S. F., C. E., N. F. și R. C. au fost trimiși în judecată - în stare de arest preventiv - pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal (pentru inculpatul S. F.), cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal (pentru inculpata C. E.), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal (pentru inculpatul N. F.) și cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal (pentru inculpatul R. C.).
În sarcina inculpatului S. F. s-a reținut faptul că la data de 14.03.2013 a vândut colaboratorului „I. I.”- nume de cod pentru suma de 40 lei o doză conținând cantitatea de 0,02 grame heroină; în sarcina inculpatei C. E. s-a reținut faptul că la data de 19.03.2013 a vândut colaboratorului „I. I.”- nume de cod pentru suma de 50 lei o doză conținând cantitatea de 0,07 grame heroină; în sarcina inculpatului N. F. s-a reținut faptul că la data de 02.04.2013 a vândut colaboratorului „I. I.”- nume de cod pentru suma de 60 lei patru comprimate de metadonă, iar la data de 05.04.2013 a vândut colaboratorului „I. I.”- nume de cod pentru suma de 45 lei trei comprimate de metadonă; în sarcina inculpatului R. C. s-a reținut faptul că la data de 21.02.2013 a vândut colaboratorului „I. I.”- nume de cod pentru suma de 50 lei două doze conținând cantitatea de 0,04 grame heroină, iar la data de 28.02.2013 a vândut colaboratorului „I. I.”- nume de cod pentru suma de 50 lei două doze conținând cantitatea de 0,08 grame heroină.
Prin încheierea de ședință - din Camera de Consiliu - din data de 23.05.2013 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, dată în dosarul nr._/3/2013, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților S. F., C. E., N. F. și R. C., pe o perioadă de 29 de zile, de la data de 23.05.2013 până la data de 20.06.2013, inclusiv.
Pentru a se dispune astfel s-a reținut că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 136, art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că, în cauză, există indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Tribunalul a constatat că, în cauză, există probe și indicii temeinice, în sensul precizat de art. 681 Cod procedură penală, care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dacă se ține cont de natura și modalitatea concretă de comitere a faptelor.
De asemenea, Tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, astfel că nu se justifică luarea în considerare a posibilității luării unei măsuri preventive neprivative de libertate, cum ar fi cea prevăzută de art. 145 Cod procedură penală, întrucât o măsură neprivativă nu ar fi aptă să asigure buna desfășurare a procesului penal în acest stadiu.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații R. C. și S. F. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri a stării de arest de către instanța de fond.
În dezvoltarea motivului de recurs invocat, apărarea a solicitat revocarea măsurii arestării preventive a inculpaților R. C. și S. F. întrucât până în prezent au survenit modificări în ceea ce privește temeiul avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că nu există dovezi cu privire la sustragerea de la cercetarea judecătorească sau de zădărnicire a aflării adevărului în cauză.
Inculpatul S. F. prin apărător a solicitat în cazul în care nu se va revoca măsura arestării preventive să se facă aplicarea art. 139 alin1 Cod procedură penală ca urmare a recunoașterii faptei de trafic de droguri de mare risc cât și față de împrejurarea că are 4 copii minori în întreținere.
Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu conform art. 385 6 alin. 3 Cod procedură pena Curtea constată următoarele .
Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 300/ 2 rap. la art. 160/ 2 Cod procedură penală prin menținerea stării de arest a inculpaților R. C. și S. F. .
Potrivit art. 160 / b alin. 2 Cod procedură penală dacă instanța constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată, revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpaților.
Or, apărarea nu a produs dovezi din care să rezulte că temeiul avut în vedere la luarea măsurii, respectiv cel prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală a încetat.
Conform probelor administrate în cauză de către procuror rezultă că inculpații R. C. și S. F., au săvârșit presupusele fapte penale concretizate în traficul de droguri de mare risc în stare de recidivă post executorie.
Curtea europeană în jurisprudența sa a statuat că pentru ca o arestare să fie justificată din punct de vedere al art. 5 paragr. 1 lit. c, trebuie să se bazeze pe motive plauzibile ce constituie un element esențial al protecției oferite împotriva arbitrariului.
De asemenea, având în vedere amploarea pe care a luat-o traficul de droguri ce afectează grav sănătatea populației, cât și perioada de timp de arest preventiv scursă de la 23. 05. 2013, Curtea apreciază că pericolul înscris în art. 148 lit. f Cod procedură penală se menține în continuare și justifică privarea preventivă de libertate a inculpaților R. C. și S. F. .
În aceste condiții, Curtea apreciază că nu se impune luarea unei măsuri alternative a inculpaților R. C. și S. F., nefiind incidente dispozițiile art. 139 alin. 1 Cod procedură penală .
Așa fiind, Curtea în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondate recursurile declarate inculpații R. C. și S. F. de împotriva încheierii de ședință din 11.07.2013 pronunțată de Tribunalul București, Secția I-A Penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. a cod de procedură penală respinge, ca nefondate recursurile formulate de inculpații R. C. și S. F. împotriva încheierii de ședință din data de 11 iulie 2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr._ 13.
În baza art. 192 alin. 2 cod de procedură penală obligă pe recurenții inculpați la câte 300 lei, cheltuieli judiciare către stat din care onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în sumă de câte 100 lei pentru fiecare inculpat se avansează din fondul Ministerului Justiției .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 iulie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G. R. M. D. G. C. C.
GREFIER
D. T.
Red. și trehnored. G.R.
2 ex.
Red. M.V. T. – Tribunalul București – Secția I-a Penală
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1353/2013. Curtea de Apel... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... → |
|---|
