Uz de fals. Art. 291 C.p.. Decizia nr. 106/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 106/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 106/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 106/A
Ședința publică de la data de 18 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - L. C. C.
JUDECĂTOR – V. C.
GREFIER – M. G.
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat prin procuror E. ELIANA B..
Pe rol, pronunțarea apelului declarat de A. DGPF TELEORMAN, împotriva sentinței penale nr. 214 din 06.11.2013, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în dosarul nr._ .
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 februarie 2014 ce face parte integrantă din prezenta decizie penală.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18 februarie 2014 când, în aceeași compunere a hotărât următoarele:
CURTEA ,
Asupra cauzei penale de față, deliberând constată următoarele:
Prin sentința penală nr.214 din 06.11.2013 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede s-a dispus în baza art.2151 alin.1 C. pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C. pen. și art.3201 alin.7 C. pr. pen. condamnarea inculpatului M. Ș. la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art.289 alin.1 C. pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C. pen. și art.3201 alin.7 C. pr. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 luni închisoare.
În baza art.291 C. pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C. pen. și art.3201 alin.7 C. pr. pen. a mai fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza prevederilor art.33 lit.a și art.34 lit.b C. pen. s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa de 8 luni închisoare.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b C. pen., în condițiile art.71 C. pen.
În baza art.81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare pe un termen de încercare de 2 ani și 8 luni, stabilit conform prevederilor art.82 C. pen.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 C. pen.
S-a făcut aplicarea prevederilor art.71 alin.5 C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Inculpatul a fost obligat la plata către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.), prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman, a sumei de 103.337,4 lei reprezentând prejudiciu nerecuperat.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, pe baza probatoriilor administrate, inclusiv a recunoașterilor constante ale inculpatului, următoarea situație de fapt:
Inculpatul M. Ș. îndeplinea, în cursul anului 2006, funcția de agent fiscal în cadrul Administrației Finanțelor publice Roșiorii de Vede, având printre atribuțiile de serviciu încasarea taxelor și impozitelor de la agenți economici și alți plătitori de pe raza localităților Scrioaștea, Măldăieni și Steparu din județul Teleorman.
Pe baza aceleiași rezoluții infracționale, în mai multe rânduri, inculpatul a întocmit în fals o . chitanțe, în sensul că pe original, care rămânea la contribuabil, trecea suma real încasată, iar pe copia din chitanțier o sumă mai mică, însușindu-și diferențele astfel create.
S-a stabilit că în acest mod inculpatul a delapidat suma totală de 135.000 lei acoperind, pe parcursul cercetărilor, doar în parte prejudiciul.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman s-a constituit parte civilă pentru suma de 103.337,4 lei reprezentând prejudiciu neacoperit.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, la data de 22.11.2013 partea civilă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman.
Recurenta a formulat două critici la adresa sentinței, în sensul că:
- în mod greșit instanța de fond nu l-a obligat pe inculpat și la plata majorărilor de întârziere, până la data plății efective a debitului de 103.337,4 lei;
- a fost omisă luarea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului, care este obligatorie potrivit legii.
Pe parcursul soluționării căii de atac nu s-au depus la dosarul cauzei alte înscrisuri.
În ședința publică de la 12 februarie 2014, Curtea a constatat că potrivit dispozițiilor cu caracter tranzitoriu ale art.10 din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a noului C. pr. pen., prezenta cale de atac este apelul, iar nu recursul, urmând a fi soluționat ca atare.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a făcut o analiză corectă și completă a materialului probator administrat, stabilind situația de fapt astfel cum ea rezultă din dovezi și dând activității infracționale a inculpatului încadrarea juridică legală.
Rezolvarea laturii civile a cauzei este însă criticabilă în sensul dezvoltărilor ce succed.
Instanța de fond a obligat în mod corect pe inculpat la plata unor despăgubiri de 103.337,4 lei, reprezentând prejudiciu neacoperit, însă a omis să facă mențiunea că această sumă este purtătoarea dobânzii legale de referință a BNR, de la data producerii prejudiciului și până la achitarea integrală a debitului.
În acest mod au fost încălcate prevederile art.120 alin.1 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
Pe de altă parte, instanța de fond nu a avut în vedere prevederile art.353 alin.1 C. pr. pen. în vigoare la momentul judecării cauzei, potrivit cu care „instanța, când admite acțiunea civilă, examinează potrivit art.163 și urm. necesitatea luării măsurii asigurătorii privind reparațiile civile”.
Dispoziții legale privind măsurile asigurătorii sunt cuprinse în art.249 și urm. din noul C. pr. pen., fiind practic similare cu cele anterioare.
Așa fiind, Curtea apreciază că instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor intimatului inculpat este justificată și necesară, până la concurența sumei de 103.337,4 lei, pentru „a garanta repararea pagubei produse prin infracțiuni” (art.249 alin.1 din noul C. pr. pen., similar cu art.163 din Codul anterior).
În consecință, potrivit prevederilor art.421 pct.2 lit.a din noul C. pr. pen. va fi admis apelul, se va desființa în parte sentința atacată și, în rejudecare:
- inculpatul va fi obligat către partea civilă și la dobânda legală de referință a BNR, de la data producerii prejudiciului la achitarea integrală a debitului, aferentă sumei de 103.337,4 lei;
- se va institui măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului până la concurența sumei menționate.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Văzând și dispozițiile art.272 și urm. din noul C. pr. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman împotriva sentinței penale nr. 214/06.11.2013 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede.
Desființează în parte sentința atacată și rejudecând:
Obligă pe inculpatul M. Ș. la plata către partea civilă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman a sumei de 103.337,4 lei cu titlu de daune materiale, la care se adaugă dobânda legală de referință a BNR, de la data producerii prejudiciului și până la achitarea integrală a debitului.
Instituie măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului M. Ș., până la concurența sumei de 103.337,4 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare, în apel, avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
L. C. ConstantinescuViorica C.
GREFIER,
M. G.
Red.C.V.
Dact. A.L. 2 ex./03.04.2014
Jud. Roșiorii de Vede – jud.: I. D.V.
| ← Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 119/2014.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
