Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 653/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 653/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-12-2013 în dosarul nr. 653/2013
DOSAR nr. _ |
(Număr în format vechi_ ) |
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 653
Ședința publică din data de 9 decembrie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C. B. I. T.
GREFIER: I. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror M. C.
Pe rol, se află soluționarea plângerii formulată de petentul I. D. C. împotriva Rezoluției nr. 763/II-2/2013 din data de 15 martie 2013 a Procurorului General al de pe lângă Curtea de Apel București.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul lipsă fiind intimatele părți vătămate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Conform art. 304 pct. 1 Cod procedură penală, instanța a procedat la înregistrarea desfășurării ședinței de judecată cu mijloace tehnice, stocarea realizându-se pe serverul dedicat acestei operațiuni.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Părțile, întrebate fiind de către instanță, declară că nu au alte cereri de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Petentul, având cuvântul, susține oral motivele scrise ale plângerii, motive aflate la dosar (fila 4).
Arată că reiterează solicitările formulate în scris în dosar.
Subliniază că atât în cursul cercetării penale cât și anterior cercetării penale nu s-a dovedit decât că în sistemul judecătoresc român sunt persoane „criminale nativ” care încalcă drepturile omului, drepturi garantate de Constituția României cu referire la legislația universală și europeană.
Petentul arată că este un om persecutat, ale cărui drepturi au fost încălcate, faptele sesizate nefiind verificate și nici cercetate de intimații investiți în acest sens.
Solicită să se constate că la dosarul cauzei, în mod nelegal, au fost primite și atașate în dosar documente anonime.
Pune concluzii de admitere a plângerii sale, desființare a rezoluțiilor atacate și pe fond, de trimitere a dosarului la P. de pe lângă Curtea de Apel București, pentru începerea urmăririi penale față de intimații făptuitori nominalizați.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că din actele premergătoare efectuate în cauză nu a rezultat niciun indiciu cu privire la săvârșirea vreunei fapte penale de către vreunul dintre intimați.
Consideră că intimații făptuitori și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu conform normelor în vigoare.
Pune concluzii de respingere a plângerii ca fiind nefondată.
CURTEA ,
Deliberând asupra cauzei penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
La data de 20 mai 2013, a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția I-a Penală, sub nr._, plângerea formulată de petentul I. D. C., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr.1911/P/2012 din data de 8 ianuarie 2013 emisă de P. de pe lângă Curtea de Apel București în privința intimaților: magistratul L. A., președinte al Tribunalului București, numiții R. P. și R. G. - șefi ai Biroului Plângeri din cadrul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, și numita C. S. – șeful Serviciului comunicare și relații cu presa din cadrul Ministerului Justiției.
În prealabil, Curtea arată următoarele:
Potrivit art.2781 Cod procedură penală, după respingerea plângerii făcute de art.275-278 Cod procedură penală, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, persoana vătămată poate face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
În aplicarea acestor dispoziții legale, persoana vătămată I. D. C. a formulat plângere, în termenul legal, aceasta fiind înregistrată la data de 20 mai 2013, la Curtea de Apel București.
Cauza a fost amânată la primul termen de judecată, pentru lipsa de procedură cu intimații (termenul de la 17.VI.2013), la termenul din 16.IX.2013, pentru ca reprezentantul Parchetului să ia cunoștință de conținutul înscrisului depus de către petent, iar la termenele din 14.X.2013, respectiv 11.XI.2013, pentru lipsa de procedură cu intimații.
Curtea constată că în procedura de soluționare a plângerii (art.2781 Cod procedură penală), conform dispozițiilor legale, instanța urmează să verifice rezoluția atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei întocmit de Ministerul Public, și a altor înscrisuri noi prezentate.
Plângerea, astfel formulată, a fost întemeiată pe dispozițiile art. 2781 alin.1 Cod procedură penală.
În motivarea acestei plângeri, petentul a arătat că soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimați este eronată, nelegală și netemeinică, solicitând desființarea rezoluției dispusă în dosarul nr.1911/P/2012 și trimiterea dosarului la procuror pentru începerea urmăririi penale față de intimați.
La solicitarea petentului, în conformitate cu prevederile art. 2781 alin. 7 Cod procedură penală, Curtea a încuviințat administrarea în cauză a probei cu înscrisuri, în cadrul acestei probe fiind depuse la dosar copii ale plângerilor adresate procurorului și un înscris intitulat „Analiza critică a litigiului/critici/precizări”.
Pentru o mai bună administrare a justiției, Curtea a dispus atașarea dosarului nr.1911/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, precum și a dosarului nr.763/II/2/2013 al aceleiași unități de P..
Analizând actele și lucrările dosarului în conformitate cu prevederile art. 2781 alin. 7 Cod procedură penală, Curtea reține următoarele:
Prin rezoluția din 08.01.2013, adoptată în dosarul nr. 1911/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, s-a dispus, în baza art.10 lit.a Cpp, neînceperea urmăririi penale față de magistratul judecător L. A. din cadrul Tribunalului București, precum și față de R. P., RÂZVAN GHEATĂ și C. S., sub aspectul infr. prev. de art. 246 Cp și art.248 Cp.
Din actele premergătoare efectuate de procurorul de caz, s-a reținut că dosarul nr._/3/2010, aflat pe rolul Tribunalului București, are ca obiect „pretenții Legea nr.221/2009", părți fiind numitul I. D. C. - reclamant, și Statul Român prin Președintele României, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Camera Deputaților prin președinte, Senatul prin președinte, Guvernul României prin prim-ministru, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Public, Prefectura Municipiului București, Consiliul General al Municipiului București, Primăria Municipiului București, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - în calitate de pârâți.
Potrivit verificărilor efectuate de conducerea Secției a V-a Civilă a Tribunalului București, la data de 15.02.2012, numitul D. D. a formulat o cerere prin care a solicitat fotocopierea încheierii de ședință pronunțată în dosarul menționat, la data de 26.01.2012. Cererea formulată de numitul D. D. a fost aprobată de către grefierul arhivar coordonator al Secției a V-a Civilă, apreciindu-se că este o persoană care a justificat un interes legitim, având în vedere că domiciliul acestuia este la adresa unde urma să se efectueze o expertiză tehnică dispusă în cauză, precum și unde se află imobilul ce face obiectul cererii de chemare în judecată. Astfel cum a rezultat din verificări, datele cu caracter personal au fost cenzurate, în fapt, persoana căreia i s-a comunicat fotocopia încheierii de ședință cunoscând numele reclamantului anterior, astfel cum rezulta din înscrisul aflat la dosar reprezentând rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din data de 23.11.2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
Aspectele menționate au fost comunicate numitului I. D. C. cu adresele nr.896/BIRP/2012 din 06.06.2012, nr.lll4/BIRP/3023, 1228/BIRP/2012 din 13.07.2012 și nr.l655/BIRP/2012 din 27.09.2012, emise de Tribunalul București la data de 06.06.2012, adrese semnate de președintele L. A..
Petentul I. D. C. a formulat sesizări și la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ce a formulat răspunsuri către acesta, prin numita R. P. și numitul R. G. - șefi ai Biroului Plângeri, în sensul că eliberarea de copii de pe încheierile de ședință se poate face de către grefă, la cerere, persoanelor interesate, potrivit art.148 din Codul de procedură civilă, excepție făcând dezbaterile ce s-au ținut în ședință secretă.
La rândul său, Ministerul Justiției a formulat către petentul I. D. C. răspunsurile nr._/03.07.2011, nr._/08.06.2012, nr._/16.06.2012 și nr._/20.09.2012, prin șeful Serviciului comunicare și relații cu presa - C. S., fie în sensul că sesizarea sa a fost transmisă către Inspecția Judiciară, în vederea verificării prealabile a aspectelor reclamate, fie că sesizările nu sunt de competența Ministerului Justiției, fiind trimise spre verificare la Tribunalul București.
Analizând plângerea formulată de numitul I. D. C. și actele dosarului, procurorul de caz a constatat că nu sunt indicii cu privire la săvârșirea vreunei fapte cu caracter penal.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.148 din Codul de procedură civilă, la cerere, grefa va elibera copii de pe încheierea de ședință, de pe hotărâre sau dispozitiv sau de pe celelalte înscrisuri aflate la dosar (alin.l), cu excepția cazului când dezbaterile s-au urmat în ședință secretă, când alte persoane decât părțile nu pot dobândi copii de pe încheieri, expertize sau declarații de martori decât cu încuviințarea președintelui (alin.3).
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.92 alin.2 din Hotărârea nr. 387 din 22 septembrie 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, dosarele și evidențele instanței privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de persoanele care justifică un interes legitim, cu respectarea ordinii de solicitare și a măsurilor de asigurare a integrității documentelor.
Cererea cu datele de identificare ale solicitantului se aprobă de persoana care coordonează activitatea compartimentului arhivă. Potrivit alin.4 al aceluiași articol, accesul la dosar și la evidențele instanței este permis cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.
În speță, astfel cum a rezultat din verificările efectuate de conducerea Secției a V-a Civilă a Tribunalului București, numitul D. D. a justificat un interes legitim, având în vedere că domiciliul acestuia este la adresa unde urma să se efectueze o expertiză tehnică dispusă în cauză, precum și unde se află imobilul ce face obiectul cererii de chemare în judecată. Astfel cum a rezultat din verificări, datele cu caracter personal au fost cenzurate, în fapt, persoana căreia i s-a comunicat fotocopia încheierii de ședință cunoscând numele reclamantului anterior, astfel cum rezulta din înscrisul aflat la dosar reprezentând rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din data de 23.11.2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
În ceea ce privește pe reprezentantul Tribunalului București - președinte L. A., reprezentanții Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - numiții R. P. și R. GHEATĂ, șefi ai Biroului Plângeri, și respectiv Ministerului Justiției, șeful Serviciului comunicare și relații cu presa – C. S., s-a constatat că aceștia au formulat răspunsuri la sesizările numitului I. D. C., potrivit propriilor competențe și a dispozițiilor legale aplicabile în materie, astfel că nu au rezultat indicii cu privire la existența infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.246 Cp., sau abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art.2481 Cp.
Această rezoluție a fost confirmată de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, prin rezoluția nr.723/II/2/2013 din data de 15 martie 2013, fiind respinsă plângerea petentului I. D. C..
Curtea constată că în procedura de soluționare a plângerii (art.2781 Cod procedură penală), conform dispozițiilor legale, instanța urmează să verifice rezoluția atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei întocmit de Ministerul Public, și a altor înscrisuri noi prezentate.
Petentul I. D. C. nu a învederat alte împrejurări ori mijloace de probă în susținerea plângerii, ci a reluat aceleași motive din plângerea inițială, invocând faptul că intimații se fac vinovați de comiterea infracțiunilor reclamate.
Pe cale de consecință, Curtea va analiza probatoriul administrat în cursul cercetării efectuate de P. de pe lângă Curtea de Apel București.
Potrivit art.228 Cod procedură penală, organul de urmărire penală sesizat în unul dintre modurile prevăzute de art.228 Cod procedură penală dispune începerea urmăririi penale când din cuprinsul actelor de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul dintre cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art.10 Cod procedură penală.
În mod corect P. a analizat existența infracțiunilor cu care a fost sesizat, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev.de art.246 Cod penal și abuz în serviciu în formă calificată, prev.de art.2481 Cod penal, în vederea identificării existenței unei cauze de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art.10 Cod procedură penală.
În fapt, acuzațiile formulate de către petent decurg din aceea că are pe rolul Tribunalului București un dosar în soluționare și este nemulțumit de anumite proceduri dispuse în acesta.
Însă datele cu caracter personal au fost cenzurate, în fapt, persoana căreia i s-a comunicat fotocopia încheierii de ședință cunoscând numele reclamantului anterior, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la dosar, reprezentând rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din data de 23.11.2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
În raport cu probele administrate, soluția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București apare ca temeinică și legală, în cauză, nefiind probată latura subiectivă a infracțiunilor reclamate.
Totodată, Curtea arată că actele Ministerului Public, rezoluția din prezenta cauza, spre deosebire de hotărârile instanței, nu se bucură de autoritate de lucru judecat, astfel că, în măsura în care petentul va identifica alte probe, poate formula în interiorul termenului de prescripție a răspunderii penale, o altă plângere, fără ca să i se poată opune soluția anterioară a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Față de toate aceste argumente, Curtea constată că plângerea petentului apare ca nefondată, urmând a fi respinsă ca atare, conform dispozițiilor art.2781 al.(8), lit.a Cod procedură penală.
Constatând culpa procesuală a petentului, Curtea, în baza dispozițiilor art.192 alin.2 Cod procedură penală, îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.278/1, alin.8, litera a, Cod procedură penală, respinge, ca neîntemeiată, plângerea împotriva Rezoluției din data de 08 ianuarie 2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din Dosarul nr.1911/P/2012 și a Rezoluției din data de 15 martie 2013 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din Dosarul nr.763/II-2/2013, formulată de petentul - persoană vătămată I. D. C..
În temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, obligă pe petentul - persoană vătămată la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 9 decembrie 2013.
PREȘEDINTE,
C.-B. I.-T.
GREFIER,
I. P.
red.C.B.I.T.
dact.L.G.
ex.2
| ← Traficul de influenţă. Art.257 C.p.. Decizia nr. 360/2013.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 388/2014. Curtea de... → |
|---|
