Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 337/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 337/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-06-2013 în dosarul nr. 337/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 337
Ședința publică din data de 27 iunie 2013
Curtea constituită din:
Președinte:A. N.
Grefier;A. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – reprezentat de procuror F. D..
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei penale ce are ca obiect cererea de contestație în anulare formulată de petentul H. A. împotriva sentinței penale. nr. 92/11.03.2011, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I –a Penală, în Dosarul nr._ .
Dezbaterile care au avut loc în ședința publică din data de 23 mai 2013 au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, Curtea, inițial, a amânat pronunțarea la data de 06 iunie 2013 și, ulterior, la datele de 13.06.2013, 20.06.2013, respectiv 27.06.2013, dată la care a pronunțat următoarea sentință penală.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față:
Pe data de 18.I.2011, pe rolul Curții de Apel București a fost înregistrată plângerea împotriva Rezoluției din data de 15.XI.2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din Dosarul nr.841/P/2010, și a Rezoluției din data de 22.XII.2010 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din Dosarul nr.2677/II-2/2010, formulată de petenții-persoane vătămate Z. C., Z. S. și Z. R..
În motivare, petenții-persoane vătămate au arătat că făptuitorul avocat P. M.-Zahara s-a folosit de un mandat fals, pentru a dobândi, în numele lui Harutiun Zilelian, prin Dispoziția nr.6062/19.VI.2006, emisă de Primăria Municipiului București, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, ., Sectorul II, din care s-a solicitat evacuarea acestora, formându-se Dosarul nr._/300/2007 al Judecătoriei Sectorului II, București, în care, prin Încheierea de ședință din data de 3.XII.2007, i s-a pus în vedere făptuitorului P. M.-Zahara să precizeze persoana care i-a dat împuternicirea, întrucât pe delegație era trecută o altă persoană, al cărei nume era greu lizibil, și nu reclamantul, iar în faza recursului a apărut făptuitorul avocat H. A., care a prezentat un contract de asistență juridică încheiat prin e-mail, astfel că, prin Decizia civilă nr.255/R/3.VI.2010, din Dosarul nr._/2/2009, Curtea de Apel București – Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală a admis recursurile pe care le-au declarat și a anulat cererea principală, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitatea de reprezentant al reclamantului, însă, cu toate acestea, procurorul a stabilit că ambii făptuitori au acționat în baza unor contracte de asistență juridică legal încheiate.
În dovedire, au depus, odată cu plângerea, Decizia civilă nr.255/R/3.VI.2010 a Curții de Apel București – Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, din Dosarul nr._/2/2009, în fotocopie.
Au fost atașate dosarele nr.841/P/2010 și nr.2677/II-2/2010 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Analizând actele și lucrările dosarelor, Curtea a reținut că, prin Rezoluția din data de 15.XI.2010, din Dosarul nr.841/P/2010, P. de pe lângă Curtea de Apel București a dispus, în temeiul art.228, alin.1 și alin.4, Cod procedură penală, raportat la art.10, alin.1, litera b, Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii P. M.-Zahara, avocat în cadrul Baroului București, pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.290, Cod penal, de uz de fals, prev. de art.291, Cod penal, și de înșelăciune în convenții, prev. de art.215, alin.1 și alin.3, Cod penal, și H. A., avocat în cadrul Baroului B., pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.290, Cod penal, de uz de fals, prev. de art.291, Cod penal, și de înșelăciune în convenții, prev. de art.215, alin.1 și alin.3, Cod penal, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală, iar, prin Rezoluția din data de 22.XII.2010, din Dosarul nr.2677/II-2/2010, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petenții-persoane vătămate Z. C., Z. S. și Z. R..
Curtea a constatat că, într-adevăr, toată activitatea procurorului s-a restrâns la audierea părților, la strângerea unor înscrisuri, respectiv procura generală din data de 17.I.2008 dată în cartierul Queens, orașul New York, Statele Unite ale Americii, de mandantele Harutiun Zilelian către mandatarul A. Zilelian, soția acestuia, în fotocopie (fila 32, dosar de cercetare penală), contractul de asistență juridică nr.42/24.VIII.2009, încheiat între Harutiun Zilelian și avocatul H. A. (fila 33, dosar de cercetare penală), împreună cu împuternicirea avocațială nr.42/25.IX.2009 (fila 34, dosar de cercetare penală), ambele în fotocopie, Sentința civilă nr.7.257/1.IX.2008 a Judecătoriei Sectorului II, București, din Dosarul nr._/300/2007, cu un extras privind soluția din Dosarul nr._/2/2009 al Curții de Apel București – Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, precum și la întocmirea unui proces-verbal, pe data de 1.VII.2010, potrivit căruia Zilelian Harutiun nu figurează în baza de date a evidenței populației și, de asemenea, nu a intrat și nici nu a ieșit din România începând cu data de 1.I.2005 (fila 21, dosar de cercetare penală).
Potrivit înscrisurilor existente la dosar, acțiunea civilă în evacuare a fost introdusă pe data de 8.X.2007, iar procura generală prezentată de făptuitorul avocat P. M.-Zahara, la al cărui cabinet de avocatură reclamantul-pârât Zilelian Harutiun a ales să fie îndeplinită procedura de citare, după cum se menționează în dispozitivul sentinței civile, a fost încheiată pe data de 17.I.2008, prin urmare după o perioadă de aproximativ trei luni de la declanșarea acțiunii civile, și, oricum, calitatea de mandatar o are Zilelian A., soția mandantelui Zilelian Harutiun, și, nicidecum, făptuitorul avocat P. M.-Zahara, cu toată mențiunea făcută de mandante, prin care recunoaște toate mandatele anterioare date de soția sa către făptuitorul P. M.-Zahara. În aceste condiții, în considerentele Deciziei civile nr.255/R/3.VI.2010 a Curții de Apel București – Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, din Dosarul nr._/2/2009, pe care procurorul ar fi trebuit să o solicite și să o aibă în vedere, se arată că procura generală, aparent autentificată de un notar public din orașul New York, Statele Unite ale Americii, depusă în fotocopie și necertificată la dosarul primei instanțe de judecată, de care făptuitorul P. M.-Zahara s-a prevalat la introducerea cererii de chemare în judecată și pe care, deși i s-a pus în vedere, nu a prezentat-o, nu face dovada calității sale de reprezentant al reclamantului.
În egală măsură, în ceea ce privește pe făptuitorul avocat H. A., care a susținut recursul, Curtea a constatat că la rubrica „client” a contractului de asistență juridică nr.42/24.VIII.2009, este aplicată semnătura, în clar, a lui Harutiun Zilelian, cu toate că, potrivit procesului-verbal din data de 1.VII.2010, întocmit de D.G.P.M.B. – Serviciul de Investigații Criminale, acesta nu a intrat și nu a ieșit niciodată din România începând cu data de 1.V.2005 până la data efectuării verificărilor.
Ca atare, Curtea a constatat că procurorul, în activitatea sa premergătoare, a dat dovadă de superficialitate și de insuficientă voință în vederea aflării adevărului, atâta timp cât, din puținele înscrisuri existente la dosar, rezultă existența unor indicii temeinice cu privire la comiterea unor fapte penale de către fiecare dintre cei doi făptuitori, nefiind suficientă sancțiunea aplicată de instanța civilă, prin anularea cererii de chemare în judecată, după cum acesta a motivat. De aceea, procurorul va trebui, mai întâi, să obțină relații cu privire la existența fizică atât a reclamantului și mandantelui Zilelian Harutiun, cât și a mandatarului Zilelian A., soția acestuia, pe care trebuie să-i audieze, să facă demersurile necesare la notarul public din cartierul Queens, orașul New York, Statele Unite ale Americii, pentru a stabili existența și autenticitatea procurii generale din data de 17.I.2008 a mandantelui Zilelian Harutiun către mandatarul Zilelian A., să cerceteze actele depuse atât în dosarul de revendicare, în baza Legii nr.10/2001, la Primăria Municipiului București, cu privire la imobilul din București, ., Sectorul II, cât și în Dosarul nr._/300/2007 al Judecătoriei Sectorului II, București, privind acțiunea în evacuare, pe care să le atașeze în fotocopii certificate, să dispună efectuarea unei expertize tehnice grafologice cu privire la semnăturile depuse de Zilelian Harutiun atât pe procura generală din data de 17.I.2008, întocmită de notarul public din cartierul Queens, orașul New York, Statele Unite ale Americii, cât și pe contractul de asistență juridică nr.42/24.VIII.2009, încheiat cu făptuitorul avocat H. A., pe care acesta trebuie să-l depună în original, să administreze toate probele necesare, eventual proba testimonială, pentru stabilirea împrejurărilor și modalității în care au fost încheiate aceste dovezi de reprezentare în fața autorităților judiciare române.
Prin sentința penală nr. 92/11.03.2011, Curtea de Apel București – Secția I-a Penală în temeiul art.278/1, alin.8, litera b, Cod procedură penală, a admis plângerea împotriva Rezoluției din data de 15.XI.2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din Dosarul nr.841/P/2010, și a Rezoluției din data de 22.XII.2010 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din Dosarul nr.2677/II-2/2010, formulată de petenții-persoane vătămate Z. C., Z. S. și Z. R..
A desființat, în totalitate, rezoluțiile și a trimis cauza procurorului, în vederea începerii urmăririi penale împotriva făptuitorilor P. M.-Zahara și H. A., fiecare pentru comiterea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.290, Cod penal, de uz de fals, prev. de art.291, Cod penal, și de înșelăciune, prev. de art.215, alin.1, Cod penal, toate cu aplicarea art.33, litera a, Cod penal.
În temeiul art.192, alin.3, Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Prin sentința penală nr. 473/20.11.2012, Curtea de Apel București – Secția I-a Penală, a admis contestația în anulare formulată de contestatorul H. A. împotriva sentinței penale. nr. 92/11.03.2011, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I –a Penală, în Dosarul nr._ .
S-a desființat sentința penală nr.92 din 11.III.2011 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I Penală și s-a fixat termen pentru rejudecarea cauzei la data de 20.XII.2012 ora 9,00.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că prin cererea înregistrată la 04.04.2012 pe rolul acestei Curți, contestatorul Huptopilă A. a formulat contestați în anulare împotriva sentinței penale nr. 92/11.03.2011 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I-a Penală în dosarul nr._, solicitând desființarea acesteia și rejudecarea cauzei.
Motivându-și cererea, contestatorul a învederat că nu a cunoscut despre judecarea cauzei, întrucât nu a fost citat la dresa de domiciliu și nu a primit nici citație la adresa cabinetului de avocat, unde din luna ianuarie 2011 și-a stabilit sediul profesional.
Prin încheierea de ședință din 28.06.2012, Curtea de Apel București – Secția I-a Penală a admis în principiu contestația în anulare și a acordat termen pentru judecarea pe fond a acesteia, reținând incidența cazului de contestație în anulare prev. de art. 386 alin. 1 lit. a Cod procedură penală.
Examinând pe fond contestația în anulare de față, Curtea a constatat următoarele:
Cu ocazia judecării plângerii formulate de petenții Z. C., Z. S. și Z. R. în care s-a pronunțat sentința contestată, contestatorul a fost citat doar la adresa cabinetului de avocatură pe care a indicat-o în cursul urmării penale, respectiv F., .> Din declarația contestatorului dată în fața organelor de urmărire penală, a rezultat că acesta, la acel moment, și-a indicat și adresa de domiciliu, respectiv F., ., județul B..
Instanța a dispus citarea la ultima adresă certă, respectiv la ultimul sediu profesional indicat, citația nefiind restituită într-adevăr cu vreo mențiune, însă citarea trebuia să se efectueze și la adresa de domiciliu care există în dosarul de urmărire penală, deoarece potrivit dispozițiilor art. 2781 alin. 4 Cod procedură penală, persoana față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, se citează, iar potrivit art. 177 alin. 9 cu referire la alin. 1 din Codul de procedură penală, citarea altor persoane decât învinuitul sau inculpatul, respectiv a contestatorului, care era intimat, trebuie să fie făcută la adresa de domiciliu, iar dacă această adresă nu este cunoscută, la adresa locului de muncă.
Indicarea noului sediu profesional nu avea cum să intervină, întrucât comunicările făcute de P. au reprezentat dezinvestirea acestui organ prin pronunțarea unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale, iar faptul că, mai departe, rezoluția a fost atacată cu plângere conform prevederilor art. 2781 Cod procedură penală nu a fost la știința contestatorului, acesta nefiind citat la adresa de domiciliu indicată, ci la adresa profesională, care între timp a fost schimbată.
Față de cele ce preced, Curtea a constatat că în cauză procedura de citare nu a fost îndeplinită conform legii față de contestator, textul prev. de art. 386 alin. 1 lit. a Cod procedură penală fiind pe deplin aplicabil.
De asemenea, deși s-a depășit faza admisibilității în principiu a contestației în anulare, Curtea a apreciat că sentința de față poate fi atacată cu contestație în anulare, având caracterul de hotărâre penală definitivă în accepțiunea prevederilor art. 386 Cod procedură penală și Legii nr. 202/2010, textul nefăcând distincție între caracterul definitiv al unei hotărâri în recurs, ori în condițiile unei legi speciale, fiind discriminatorie o asemenea distincție.
Cu ocazia rejudecării cauzei s-au administrat înscrisuri și s-au atașat dosarele civile la care se face referire în cadrul cauzei.
Verificând plângerea de față în baza actelor și lucrărilor dosarului și a tuturor înscrisurilor administrate pe parcursul soluționării cauzei în fața instanței și conform prevederilor art. 2781 alin. 7 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Prin plângerea formulată la data de 14.05.2010, numiții Z. C., Z. S. și Z. R., cu domiciliul în București, . A, sector 2 au solicitat să se efectueze cercetări față de numiții P. M.-ZAHARA (avocat în cadrul Baroului București) și H. A. (avocat în cadrul Baroului B.), pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cp., uz de fals, prev. de art. 291 Cp. și înșelăciune, prev. de art. 215 al. 1, 3 Cp..
În motivarea plângerii, petenții au arătat că, fără a deține o procură valabilă din partea numitului HARUTIUN ZILELIAN, avocatul P. M.-ZAHARA a solicitat și obținut în numele acestuia, prin dispoziția nr. 6062/19.06.2006 a Primarului Genera! al Municipiului București, restituirea imobilului situat în București, . A, sector 2.
În baza unei procuri nevalabile, avocatul P. M.-ZAHARA a solicitat instanței, ulterior, să dispună evacuarea petenților din imobilul în cauză, cererea sa, înregistrată la Judecătoria Sector 1 București sub nr._/300/2007, fiind admisă prin sentința civilă-nr. 7257/01.09.2008.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești petenții au declarat apel.
În cursul judecării apelului și recursului, pentru numitul HARUTIUN ZILELIAN s-a prezentat în fața instanțelor avocatul H. A., care a i depus la dosar un contract de asistență juridică semnat prin intermediul email-ului, contract apreciat de către petenți ca fiind fals.
Prin rezoluția nr. 841/P/2010 din data de 15.11.2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București s-a dispus, în temeiul prevederilor art. 228 al. 1 și 4 C.p.p. rap. la art. 10 lit. b C.p.p., neînceperea urmăririi penale față de avocații P. M.-ZAHARA și H. A., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 290 Cp., art. 291 Cp. și art. 215 al. 1, 3 Cp., reținându-se că faptele sesizate nu sunt de natură penală.
Soluția respectivă a fost menținută de către procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, prin rezoluția nr. 2677/II-2/2010 din data de 22.12.2010.
Împotriva celor două rezoluții menționate mai sus petenții au formulat plângere, care a fost admisă de Curtea de Apel București - Secția I-a Penală, prin sentința penală nr. 92/11.03.2011.
Instanța a dispus desființarea, în totalitate, a rezoluțiilor respective și restituirea cauzei la procuror, în vederea continuării cercetărilor.
Atât în motivarea sentinței penale nr. 92/11.03.2011 a Curții de Apel București - Secția I-a Penală, cât și în considerentele deciziei civile nr. 255/R/03.06.2010 a Curții de Apel București - Secția a IX-a Civilă și Pentru Cauze privind Proprietatea Intelectuală (pronunțată în procesul de evacuare), s-a arătat că procura generală dată de HARUTIUN ZILELIAN în favoarea soției sale, ZILELIAN A., aparent autentificată de un notar public din orașul New York - Statele Unite ale Americii, depusă în fotocopie la dosarul civil nr._/300/2007 al Judecătoriei Sector 1 București după mai mult de 3 luni de la declanșarea procesului de evacuare și necertificată, procura de care avocatul P. M.-ZAHARA s-a prevalat la introducerea cererii de chemare în judecată, nu face dovada calității sale de reprezentant al numitului HARUTIUN ZILELIAN.
Pe de altă parte, s-a arătat că la rubrica „Client", din contractul de asistență juridică nr. 42/24.08.2009, prezentat instanței de recurs de către avocatul H. A., este aplicată semnătura literală, în clar, a numitului HARUTIUN ZILELIAN - în condițiile în care, în urma verificărilor efectuate de lucrătorii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - Serviciul de Investigații Criminale, s-a constatat că acesta din urmă nu a intrat și nu a ieșit din România începând cu data de 01.05.2005.
Curtea constată că procurorul nu putea să dea o soluție de neîncepere a urmăririi penale, atâta timp cât nu s-au făcut verificări asupra existenței fizice a soților ZILELIAN și a existenței procurii autentificate de notarul din New York la data de 17.01.2008, date de mandantul ZILELIAN HARUTIUN mandatarei ZILELIAN A..
În acest sens, procurorul trebuie să cerceteze actele depuse în dosarul de revendicare pe temeiul Legii nr. 10/2001 la Primăria Municipiului București cu privire la imobilul din București, ., sector 2, cât și în dosarul nr._/300/2007 al Judecătoriei Sectorului 2 București privind acțiunea de evacuare, să dispună expertiza grafologică în privința semnăturii lui ZILELIAN HARUTIUN de pe procura generală emisă la 17.01.2008 și contractul de asistență juridică nr. 42/24.08.2009 încheiat cu avocatul H. A..
Așa fiind, în temeiul aret. 2781 alin. 8 lit. b Cod procedură penală, va admite plângerea de învestire a instanței.
Va desființa rezoluțiile atacate și va trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 290 Cod penal, art. 291 Cod penal și art. 215 alin. 1 Cod penal.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea formulată de petenții Z. S., Z. R. și Z. C., decedat în prezent.
Desființează Rezoluția din 15.XI.2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din Dosarul nr.841/P/2010 și Rezoluția din 22.XII.2010 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, din Dosarul nr.2677/II-2/2010, și trimite cauza procurorului, în vederea începerii urmăririi penale împotriva făptuitorilor P. M.-Zahara și H. A., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. art.290 Cod penal, art.291 Cod penal și art.215, alin.1 Cod penal.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 27.VI.2013.
PREȘEDINTE
A. N.
GREFIER
A. P.
Red. A.N.
Dact.G.P.
2 ex.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 2485/2012. Curtea... | Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... → |
|---|
