Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice. Art.337 NCP. Decizia nr. 1747/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1747/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-12-2015 în dosarul nr. 1747/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1747/A
Ședința publică din data de 17 decembrie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: A. T.
JUDECĂTOR: C. M. M.
GREFIER: O. C. B.
MINISTERUL PUBLIC - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat prin procuror L. P..
Pe rol, pronunțarea asupra apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. V. împotriva sentinței penale nr.110/22.09._, pronunțată de Judecătoria B. V. în dosarul nr._ .
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 04.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, Curtea stabilind pronunțarea la data de 17.12.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.110/22.09._ pronunțată în dosarul nr_ , în baza art.337 Cod penal cu aplic.art.396 al.10 Cod procedură penală și art.375 Cod procedură penală, Judecătoria B. V. l-a condamnat pe inculpatul D. R. M. (fiul lui D. si A., născut la 23.11.1982, în Bucureșți, sector 6, domiciliat în București, ., ..A, apt.7 sector 1, CNP_) la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.
În baza art.83 Cod penal s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani iar conform art.85 alin.1 Cod penal a fost obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta; - să primească vizitele consilierului de probațiune, - să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare ce depășește 5 zile; - să comunice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații ori documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
I s-a atras atenția inculpatului asupra art.88 Cod penal.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță - analizând actele dosarului în baza art.375 rap.la art.377 Cod procedură penală - a constatat următoarele:
La data de 28.09.2013, în jurul orelor 21,30 în timp ce conducea autovehiculul marca Renault Clio cu nr._ pe DN 6 în localitatea Mihailesti, județul G., inculpatul D. R. M. a fost oprit în trafic de către organele de poliție pentru control și în urma testării cu aparatul etilotest a rezultat o valoare de 0,84 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Față de rezultatul menționat, organele de poliție i-au adus la cunoștință inculpatului obligația de a se prezenta la o unitate sanitară în vederea prelevării de probe de sânge pentru stabilirea alcoolemiei.
Inculpatul a fost de acord să însoțească organele de poliție și s-a deplasat împreună cu acestea la centrul de Permanență Buturugeni, unde a refuzat prelevarea de probe motivând că se teme de sânge.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut faptul că a condus pe DN 6 autovehiculul cu nr._ sub influenta băuturilor alcoolice, iar la solicitarea organelor de politie de a i se recolta probe de sânge a refuzat recoltarea întrucât se temea să nu i se facă rău.
Din probele administrate a rezultat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, fapta inculpatului întrunind, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.337 Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare respectiv faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale si a avut o atitudine sinceră recunoscând fapta, are doi copii minori în întreținere, astfel că a aplicat acestuia o pedeapsă cu închisoarea la stabilirea căreia a ținut seama de prevederile art.396 alin.10 Cod procedură penală.
În ceea ce privește modalitatea de executare, instanța a constatat că inculpatul a avut o atitudine sinceră recunoscând și regretând săvârșirea faptei și nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel încât s-a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins și fără privarea sa de libertate dispunându-se în baza art.83-84 Cod penal amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de doi ani cu impunerea anumitor măsuri de supraveghere conform art.85 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria B. V., criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei în sensul că prima instanță nu a valorificat în mod corespunzător aspectele ce reies din dosar, respectiv nu i s-a impus inculpatului obligația de a nu conduce autovehicule pe drumurile publice pe durata termenului de supraveghere (art.85 alin.2 lit.g Cod penal).
Curtea constată că apelul formulat de P. este fondat.
Reține cu titlu prealabil că inculpatul s-a prevalat de procedura prescurtată în fața instanței de fond și nu a contestat situația de fapt reținută nici în apel.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea apreciază, examinând circumstanțele concrete ale faptei, natura infracțiunii comise, valoarea testării cu aparatul alcooltest, din care reiese că existau indicii puternice că inculpatul s-ar fi aflat sub influența băuturilor alcoolice la momentul depistării în trafic, mențiunile din cazierul auto al inculpatului, din care rezultă că acesta a avut un număr semnificativ de abateri la regimul circulației, vizând mai ales depășiri semnificative ale limitei de viteză dar și conduceri sub influența băuturilor alcoolice, că, deși datele personale ale inculpatului – existența unei familii stabile, lipsa antecedentelor penale – justifică concluzia că scopul reeducativ al pedepsei poate fi atins fără executarea pedepsei în regim de detenție, totuși, soluția amânării pedepsei nu apare ca adecvată și suficientă pentru a preveni ca în viitor inculpatul să repete acest gen de conduită infracțională.
Mai mult, sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile, apreciază că în speță, întrucât soluția se îndreaptă spre suspendarea sub supraveghere, iar dispozițiile legii penale vechi sunt mai blânde în ceea ce privește condițiile și conținutul suspendării sub supraveghere, chiar dacă limita minimă specială prevăzută de art. 87 al. 5 din OUG nr. 195/2002 este superioară, având în vedere că în ansamblu regimul juridic al suspendării va fi mai puțin oneros, nefiind prevăzută sub imperiul legii vechi obligativitatea muncii în folosul comunității, iar la împlinirea termenului de supraveghere va interveni reabilitarea de drept, va aplica dispozițiile legii penale vechi ca lege penală mai favorabilă.
Pentru aceste motive, va condamna pe inculpat în temeiul art.87 al.5 din O.U.G. nr.195/2002 la minimul special obținut ca urmare a reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime, respectiv 1 an și 8 luni închisoare, și va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani.
Apreciază de asemenea că în cadrul obligațiilor ce vor fi impuse în cadrul suspendării sub supraveghere, se impune interzicerea dreptului de a conduce vreun autovehicul, această obligație fiind absolut necesară și în folosul și personal al inculpatului, care prezintă o înclinație evidentă spre ignorarea regulilor de circulație rutieră. Curtea considerând că doar prin impunerea acestei obligații i se va asigura inculpatului posibilitatea atingerii efectului reabilitării de drept.
În baza art.275 al.3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate în apel vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
În baza art.421 pct.2 lit.a C.p.p. admite apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria B. V. împotriva sentinței penale nr.110/22.09.2015 pronunțată de Judecătoria B. V. în dosarul nr._ .
Desființează sentința penală atacată și pe fond rejudecând:
În baza art.87 al.5 V.C.p. cu aplic. art.396 al.10 C.p.p. și art.5 C.p. condamnă pe inculpatul D. R. la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.
În baza art.861 V.C.p. suspendă sub supraveghere executarea pedepsei pe un termen de 5 ani.
Pe durata termenului de încercare inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere și obligații:
- se va prezenta la Serviciu de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de consilierul de probațiune,
- va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcere,
- va comunica și justifica schimbarea locului de muncă,
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență,
- nu va conduce nici un autovehicul.
Pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 864 V.C.p.
În baza art.275 al.3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 decembrie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. T. C. M. M.
GREFIER,
O. C. B.
Red./Th.red.A.T. – ex.4/03.02.2016
Judecătoria B. V. - judecător C. B.
| ← Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 1745/2015. Curtea de Apel... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
