Revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei. Art.583 NCPP. Decizia nr. 200/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 200/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 200/2015
Dosar nr._
(Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.200/C
Ședința publică din data de 16.04.2015
Curtea compusă din:
Președinte: C. M. M.
Grefier: O. C. B.
MINISTERUL PUBLIC - P. de pe Curtea de Apel București a fost reprezentat prin procuror M. N..
Pe rol, pronunțare asupra contestației formulată de către condamnatul P. C. M. împotriva sentinței penale nr.296/F/19.02.2015, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 10 aprilie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, instanța stabilind data pronunțării la 16 aprilie 2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:
Prin sp. nr. 296/19.02.2015 a Tribunalului București – Secția I penală pronunțată în dosarul penal nr._ s-a dispus în temeiul dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1969 revocarea suspendării executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 177/F din 18.02.2009, dosar nr._/3/2008 al Tribunalului București, Secția a II-a Penală, definitivă la data de 03.03.2009 prin neapelare, privind pe condamnatul P. C. M. (fiul lui D. M. și F., născut la data de 21.09.1986, CNP._) și executarea acesteia în regim de detenție.
În temeiul dispozițiilor art. 97 alin. 1 Noul Cod Penal, s-a dispus anularea suspendării executării pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 2094/F/05.08.2014, dosar nr._/3/2014 al Tribunalului București, Secția I Penală, definitivă la data de 02.09.2014 prin neapelare, privind pe condamnatul P. C. M. și executarea acesteia în regim de detenție.
În temeiul dispozițiilor art. 43 alin. 1 Noul Cod Penal, s-a dispus executarea pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 2094/F/05.08.2014, dosar nr._/3/2014 al Tribunalului București, definitivă la data de 02.09.2014 prin neapelare în ceea ce îl privește pe condamnatul P. C. M., alături de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 177/F/18.02.2009, dosar nr._/3/2008 al Tribunalului București, Secția a II-a Penală, definitivă prin neapelare la data de 03.03.2009 privind pe același condamnat, urmând ca în final, condamnatul P. C. M. să execute pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare, în regim de detenție.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București –Secția I-a Penală la data de 04.12.2014, sub nr._, Direcția Națională de Probațiune, Serviciul de Probațiune I., a înștiințat instanța cu privire la condamnările suferite de condamnatul P. C. M..
S-a arătat în motivarea cererii că numitul P. C. M. a fost condamnat în dosarul penal nr._/2008 prin sentința penală nr.177/18.02.2009, definitivă la data de 03.03.2009, pronunțată de Tribunalul București-Secția a II-a Penală, la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani (termen calculat de la data de 03.03.2009 la 02.03.2015).
Prin sentința penală nr.2094/05.08.2014, pronunțată în dosarul penal nr._/3/2014, definitivă la data de 02.09.2014, pronunțată de Tribunalul București-Secția I-a Penală, numitul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an si 2 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 3 ani - termen calculat de la data de 02.09.2014 la data de 01.09.2017 pentru fapte comise în perioada octombrie 2013-mai 2014 (în cursul termenului de încercare al suspendării dispuse în dosarul penal menționat mai sus).
Analizând situația juridică a condamnatului, prima instanță a reținut că dispozițiile art. 83 alin.1 C.p. din anul 1969 prevăd că în situația în care în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din noua o infracțiune pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată dispunând executarea în întregime a pedepsei care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
Prin sentința penală nr. 177/18.02.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, condamnatul a primit o pedeapsă de trei ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani, care expiră la data de 02.03.2015.
In cuprinsul acestui termen de încercare, respectiv în perioada octombrie 2013-mai 2014, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a săvârșit alte infracțiuni, de același gen cu cele pentru care a primit prima condamnare, sentința de condamnare nr. 2094/F/5.08.2014, definitivă prin neapelare la data de 02.09.2014, fiind pronunțată ca și unele infracțiuni săvârșite, după . NCp.
Dacă pentru prima condamnare aplicată înainte de a intra în vigoare NCp sunt aplicabile prevederile art. 83 alin.1 C.p. din anul 1969 privind revocarea executării pedepsei pentru cea de a doua condamnare aplicată după . NCp., sunt aplicabile prevederile art. 97 alin. 1 NCp referitoare la anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Acestea sunt în sensul că se va anula suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, aplicându-se, după caz, dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni, recidivă sau pluralitate intermediară, dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârșise o infracțiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen.
In considerarea acestor dispoziții ale codurilor penale menționate, ambele condamnări suportate de P. C. M. prin cele două sentințe, în urma revocării și respectiv a anulării suspendării executării pedepselor aplicate prin sentințele la care s-a făcut referire, se vor executa în regim de detenție, aplicându-se și disp. art. 43 alin.1 din NCp. referitoare la pedeapsa în caz de recidivă. Acestea prevăd că, în situația în care, înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată, ori la restul rămas neexecutat din aceasta.
Ca atare, în temeiul disp. art. 83 alin.1 C.p. din 1969 instanța a dispus revocarea suspendării executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 177/F din 18.02.2009, dosar nr._/3/2008 al Tribunalului București, Secția a II-a Penală, definitivă la data de 03.03.2009 prin neapelare, privind pe condamnatul P. C. M. și a dispus executarea acesteia în regim de detenție.
În temeiul dispozițiilor art. 97 alin. 1 Noul Cod Penal, a dispus anularea suspendării executării pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 2094/F/05.08.2014, dosar nr._/3/2014 al Tribunalului București, Secția I Penală, definitivă la data de 02.09.2014 prin neapelare, privind pe condamnatul P. C. M. și a dispus executarea acesteia în regim de detenție.
În temeiul dispozițiilor art. 43 alin. 1 Noul Cod Penal, a dispus executarea pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 2094/F/05.08.2014, dosar nr._/3/2014 al Tribunalului București, definitivă la data de 02.09.2014 prin neapelare în ceea ce îl privește pe condamnatul P. C. M., alături de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 177/F/18.02.2009, dosar nr._/3/2008 al Tribunalului București, Secția a II-a Penală, definitivă prin neapelare la data de 03.03.2009 privind pe același condamnat, urmând ca în final, condamnatul P. C. M. să execute pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare, în regim de detenție.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. 3 Cod Cpp a fost obligat condamnatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație persoana condamnată, calea de atac nefiind motivată în scris.
Analizând sentința contestată, Curtea reține următoarele:
În mod corect prima instanță a stabilit relația dintre faptele și, respectiv, hotărârile de condamnare pronunțate cu privire la numitul P. C. M.. Astfel, inițial acesta a fost condamnat prin sp. nr. 177/2009, def. la data de 03.03.2009 prin neapelare, o altă condamnare fiind dispusă prin sp. nr. 2094/2014 a Tribunalului București, pentru fapte săvârșite în intervalul oct. 2013-mai 2014. Prin această ultimă sentință s-a dispus în conformitate cu dispozițiile art. 91 NCP suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani.
În prezent, înainte de împlinirea acestui termen, s-a descoperit că aceeași persoană a mai săvârșit și alte infracțiuni (respectiv cele pentru care s-a dispus condamnarea prin sp. nr. 177/2009), pentru care s-a aplicat pedeapsa închisorii, devenind astfel aplicabile prevederile art. 97 al. 1 NCP în conformitate cu care, într-o astfel de situație, suspendarea se anulează aplicându-se dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.
De asemenea, în mod corect a reținut prima instanță că raportul dintre cele două condamnări succesive este recidiva. Astfel, se constată astfel că noile infracțiuni, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, au fost săvârșite după ce aceeași persoană a fost condamnată definitiv la o pedeapsă mai mare de 1 an închisoare, fiind astfel îndeplinite condițiile pentru existența stării de recidivă, atât conform Codului penal din 1969 cât și raportat la Noul Cod penal.
În condițiile în care prin prima sentință s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru o perioadă de 6 ani, termen care a curs de la data rămânerii definitive a hotărârii urmând a se împlini la data de 02.03.2015, în mod corect s-a reținut că noile infracțiuni au fost săvârșite în interiorul termenului de încercare.
Într-o astfel de situație, conform Codului penal din 1969, ar deveni aplicabile dispozițiile art. 864 rap. la art. 83, dispunându-se revocarea suspendării sub supraveghere și executarea alăturată a pedepselor.
În speță însă, Curtea va avea în vedere că momentul soluționării cererii privind revocarea suspendării executării pedepsei este situat după data de 01.02.2014, respectiv . Noului Cod penal, situație în raport de care revocarea trebuie realizată ținând cont de modificările legislative intervenite.
Conform dispozițiilor tranzitorii, respectiv Legea 187/2012, art. 16 al. 1, măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menține și după . Codului penal, până la împlinirea termenului de încercare stabilit prin hotărârea de condamnare. Pe de altă parte, legea nu face referire la regimul revocării sau anulării suspendării sub supraveghere, astfel cum face în ceea ce privește suspendarea condiționată a executării pedepsei, în art. 15 al. 2 din Legea 187/2012.
În raport de acestea, se impune concluzia că în ceea ce privește revocarea suspendării sub supraveghere vor fi aplicabile dispozițiile din Noul Cod penal, respectiv art. 96 al. 4 NCP în conformitate cu care dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârșit o nouă infracțiune, descoperită până la expirarea termenului și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii…instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei, aplicând regulile de la recidivă sau pluralitate intermediară, după caz.
Prin urmare, în opinia Curții, temeiul reținut de prima instanță pentru a dispune revocarea suspendării executării pedepsei, respectiv art. 83 Cod penal din 1969, nu este aplicabil, fiind necesară reținerea dispozițiilor art. 96 al. 4 NCP.
Acest lucru nu duce însă la modificarea celorlalte dispoziții ale sentinței având în vedere că, ținând cont de starea de recidivă, regimul sancționator este același – executarea alăturată a celor două pedepse, conform art. 43 al. 1 NCP la care a făcut referire și prima instanță.
Pe cale de consecință, Curtea va admite contestația condamnatului doar în ceea ce privește temeiul revocării suspendării executării pedepsei aplicate prin sp. nr. 177/2009, respectiv din art. 83 Codul penal din 1969 în art. 96 al. 4 NCP, menținând celelalte dispoziții ale sentinței contestate.
În baza art. 275 al. 3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art. 4251 al. 7 pct. 2 lit. a Cpp admite contestația formulată de contestatorul P. C. M. împotriva sp. nr. 296/19.02.2015 a Tribunalului București – Secția I penală pronunțată în dosarul penal nr._ .
Modifică temeiul revocării suspendării executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicate prin sp. nr. 177/F/18.02.2009 din art. 83 Cod penal din 1969 în art. 96 al. 4 Noul Cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței contestate.
În baza art. 275 alin. 3 Cpp cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.04.2015.
JUDECĂTOR,
C. M. M.
GREFIER,
O. C. B.
Red./Dact. MCM
27.04.15 2 ex.
Jud. fond: Bombos A. O. – Tb. B..
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 71/2015. Curtea de... → |
|---|
