Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Hotărâre din 19-06-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-06-2014 în dosarul nr. 403/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._
(_ )
Î N C H E I E R E
Ședința publică din data de 11 iunie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: T. G.
GREFIER: S. VICTORIȚA
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial București a fost reprezentat de doamna procuror C. G.
Pe rol se află soluționarea contestației declarate de condamnatul S. V. A. împotriva sentinței penale nr. 164 din 05.03.2014 pronunțată de Tribunalul G., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul – condamnat S. V. A., personal și asistat de apărător din oficiu Chirilov M., în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._/10.06.2014 emisă de Baroul București – Serviciul de Asistență Judiciară, pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea contestației.
Apărătorul din oficiu al contestatorului – condamnat S. V. A., avocat Chirilov M., având cuvântul, solicită admiterea contestației formulată de condamnat, criticând hotărârea instanței de fond întrucât aceasta a considerat inoportun să intre în analiza întregii situații juridice a condamnatului întrucât acesta se află în executarea a trei mandate de executare, considerând că în mod greșit a procedat în acest sens, întrucât era învestită să se pronunțe numai asupra pedepsei dispuse prin sentința penală nr.616/06.08.2010 a Tribunalului București și să fie admisă contestația la executare având în vedere noile limite de pedeapsă, care au fost reduse.
Solicită admiterea contestației și aplicarea legii penale mai favorabile conform noilor legi.
Precizează că în decembrie 2013 s-a dispus contopirea pedepselor, de către Tribunalul Târgoviște.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației, învederând că instanța de fond în mod corect a analizat situația pedepselor aplicate prin sentința penală 616/2010 a Tribunalului București și a apreciat că pedepsele aplicate condamnatului se încadrează în limitele prevăzute de actuala reglementare.
Contestatorul – condamnat S. V. A., având ultimul cuvânt, arată că pedeapsa aplicată este foarte mare, solicitând reducerea acesteia, învederând că are trei copii în întreținere.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art.391 Cod procedură penală,
DISPUNE
Amână pronunțarea la 19 iunie 2014.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 iunie 2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
T. G. S. Victorița
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II A PENALĂ
Dosar nr._
(_ )
Decizia penală nr.403/LPF
Ședința publică din data de 19 iunie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: T. G.
GREFIER: S. VICTORIȚA
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial București a fost reprezentat de doamna procuror C. G.
Pe rol se află soluționarea contestației declarate de condamnatul S. V. A. împotriva sentinței penale nr. 164 din 05.03.2014 pronunțată de Tribunalul G., în dosarul nr._ .
Dezbaterile și susținerile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 11 iunie 2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 19 iunie 2014, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.164 din 5.03.2014 (dosar nr._ ) a Tribunalului G. - Secția penală, în baza art. 255 și următoarele C.p.p., a fost respinsă contestația la executare formulată din oficiu de Comisia de Evaluare constituită în temeiul H.G. nr. 836 /2013 la nivelul P. G., privind pe condamnatul S. V. A., aflat în executarea sentinței penale nr. 616 din 06.08.2010, pronunțată de Tribunalul București - Secția a I-a penală, pentru care a fost emis MEPI nr. 1312 din 21.02.2013. În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului..
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
La data de 17.02.2014 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului sesizarea Comisiei de aplicarea legii penale mai favorabile, constituită în P. G., cu privire la condamnatul S. V. A..
S-au depus în copie la dosar M.E.P.I nr. 1312 din 21.03.2013 emis de Tribunalul București - Secția I penală în baza sentinței penale nr. 616 din 06.08.2010, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 617 din 20.02.2013 a Înaltei Curții de Casație și Justiție și M.E.P.I nr. 1523 din 10.04.2012 emis de Tribunalul București - Secția I penală în baza sentinței penale nr. 772 din 04.10.2011, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1070 din 09.04.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, M.E.P.I nr. 119 din 21.10.2011 emis de Tribunalul București - Secția a II-a penală, în baza sentinței penale nr. 67 din 31.01.2011, rămasă definitivă în baza deciziei penale nr. 3673 din 19.10.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sentința penală nr. 616/2010 as Tribunalului București - Secția I penală, minuta deciziei penale nr. 268 din 18.10.2011 a Curții de Apel București - Secția I penală, minuta deciziei penale nr. 617 din 20.02.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, minuta deciziei penale nr. 67 din 31.01.2011 a Tribunalului București - Secția I penală, decizia penală nr. 183/A din 19.05.2011 a Curții de Apel București - Secția a II-a penală, minuta sentinței penale nr. 772 din 04.10.2011 a Tribunalului București - Secția I penală.
Comisia constituită în cadrul Penitenciarului G. consideră că față de condamnat se pot aplica dispozițiile art. 6 din Codul penal privind aplicarea legii mai favorabile în legătură cu pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 616 /2010 a Tribunalului București - Secția I penală, în baza art. 7 alin. 1 - 3 din Legea nr. 39/2003, care în prezent are corespondent în dispozițiile art. 367 alin. 1 Cod penal, limitele de pedeapsă fiind de la 1 la 5 ani închisoare.
Tribunalul a arătat că în prezent această infracțiune este prevăzută de art. 367 alin. 2 Cod penal (pedeapsă de la 3 la 10 ani închisoare), întrucât infracțiunea ce intră în scopul grupului infracțional este traficul de droguri de mare risc (art. 2 alin. 2 din Legea nr.143/2000), care este pedepsită cu închisoarea mai mare de 10 ani, astfel că pedeapsa aplicată de 6 ani închisoare nu depășește acest maxim.
Instanța a considerat inoportun să intre în analiza întregii situații juridice a condamnatului, întrucât acesta are în prezent trei mandate de executare a mai multor pedepse, nu a solicitata contopirea, din referatul penitenciarului rezultând că pedeapsa expiră la 08.01.2028, dar, verificând pe ansamblu toate pedepsele, nu se poate pune problema aplicării legii penale mai favorabile, întrucât toate aceste pedepse sunt sub limita maximă prevăzută de Codul penal și legile speciale, în plus ar trebui aplicat concursul de infracțiunii potrivit art. 39 alin. 2 lit. b Cod penal, precum și calcul recidivei, potrivit art. 43 alin. 2 Cod penal.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație, în termen legal, condamnatul S. V. A., solicitând, în esență, admiterea contestației, desființarea hotărârii atacate ș, în rejudecare, reducerea pedepsei principale aplicate.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept - Curtea consideră contestația ca fiind nefondată și o va respinge ca atare, pentru următoarele considerente:
Prin sentința penală nr. 616 din 06.08.2010 a Tribunalului București - Secția I penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 617 din 20.02.2013 a Înaltei Curții de Casație și Justiție – Secția Penală, în baza căreia s-a emis M.E.P.I nr. 1312 din 21.02.2013, inculpatul S. V. A. a fost condamnat la următoarele pedepse:
- 5 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art.37 alin. (1) lit. a) Cod penal (1968), art. 320/1 CPP 1968 și art. 19 din Legea nr. 682/2002, 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal (1968) și pedeapsa degradării militare;
- 6 ani și 5 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 14 lit.d) din Legea nr. 143/2000, art.37 alin. (1) lit. a) Cod penal (1968), art. 320/1 CPP 1968 și art. 19 din Legea nr. 682/2002, 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal (1968) și pedeapsa degradării militare;
- 6 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) –(3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art.37 alin. (1) lit. a) Cod penal (1968), art. 320/1 CPP 1968 și art. 19 din Legea nr. 682/2002, și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal (1968) și pedeapsa degradării militare.
În baza art.61 al.1 din Codul penal (1968), s-a revocat liberarea condiționată privind restul de 666 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului S. V. A. prin sentința penală nr.1723/22.12.2005 a T.M.B. – Secția a II-a Penală, definitivă prin Decizia penală nr.2139/3.04.2006 a Î.C.C.J. – Secția Penală, contopindu-se fiecare pedeapsă aplicată cu acest rest, inculpatul urmând să execute de fiecare dată pedeapsa cea mai grea.
Au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului S. V. A. în pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani și 5 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal (1968) și pedeapsa degradării militare.
Prin sentința penală nr. 772 din 04.10.2011 a Tribunalului București - Secția I penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1070 din 09.04.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală, în baza căreia s-a emis M.E.P.I nr. 1523 din 10.04.2012, inculpatul S. V. A. a fost condamnat la următoarea pedeapsă:
- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art.37 alin. (1) lit. a) Cod penal (1968).
În baza art.61 al.1 din Codul penal (1968), s-a revocat liberarea condiționată privind restul de 666 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului S. V. A. prin sentința penală nr.1723/22.12.2005 a T.M.B. – Secția a II-a Penală, definitivă prin Decizia penală nr.2139/3.04.2006 a Î.C.C.J. – Secția Penală, contopindu-se pedeapsa aplicată cu acest rest, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
Prin sentința penală nr. 67 din 31.01.2011 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3673 din 19.10.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală, în baza căreia s-a emis M.E.P.I nr. 119 din 21.10.2011, inculpatul S. V. A. a fost condamnat la următoarea pedeapsă:
- 8 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art.37 alin. (1) lit. a) Cod penal (1968), art. 320/1 CPP 1968, și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal (1968);
În baza art.61 al.1 din Codul penal (1968), s-a revocat liberarea condiționată privind restul de 666 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului S. V. A. prin sentința penală nr.1723/22.12.2005 a T.M.B. – Secția a II-a Penală, definitivă prin Decizia penală nr.2139/3.04.2006 a Î.C.C.J. – Secția Penală, contopindu-se pedeapsa aplicată cu acest rest, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare.
Curtea observă că începând cu 1.02.2014, potrivit Codului penal și legilor speciale menționate:
- infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi;
- infracțiunea de deținere de droguri de mare risc, pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani;
- infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (2) C. pen. (infracțiunea de trafic de droguri de mare risc care a intrat în scopul grupului fiind sancționată de lege cu închisoarea mai mare de 10 ani), se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
De asemenea, art. 104 alin. (2) C. pen. prevede că „dacă după acordarea liberării cel condamnat a săvârșit o nouă infracțiune, care a fost descoperită în termenul de supraveghere și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă liberarea și dispune executarea restului de pedeapsă. Pedeapsa pentru noua infracțiune se stabilește și se execută, după caz, potrivit dispozițiilor de la recidivă sau pluralitate intermediară.”
Potrivit art. 43 alin. (1), „dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta”.
Trebuie avute în vedere, sub acest aspect, și cele statuate de Î.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin Decizia nr.1/14.04.2014 (M. Of. nr.349 din 13 mai 2014), cu privire la mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile în cazul faptelor definitiv judecate, pentru ipoteza unui concurs de infracțiuni:
"În aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei înainte de . noului Cod penal, pentru ipoteza unui concurs de infracțiuni, într-o primă etapă se verifică incidența dispozițiilor art. 6 din Codul penal, cu privire la pedepsele individuale.
În a doua etapă se verifică dacă pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge în baza legii noi, conform art. 39 din Codul penal.
În cazul în care pedeapsa rezultantă, aplicată potrivit legii vechi, depășește maximul la care se poate ajunge în baza art. 39 din Codul penal, pedeapsa rezultantă va fi redusă la acest maxim.
În caz contrar, pedeapsa rezultantă va rămâne astfel cum a fost stabilită potrivit legii vechi."
De asemenea, prin Decizia nr.14/16.06.2014, Î.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a mai stabilit că: în aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei, potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă, nu se va lua în considerare cauza specială de reducere a pedepsei prevăzută de art. 320/1 alin. (7) din Codul de procedură penală anterior, reținută condamnatului și valorificată în pedeapsa concretă. Pentru identitate de rațiune, nu se vor lua în considerare nici dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002.
Față de cele redate anterior, dat fiind că niciuna din pedepsele aplicate contestatorului nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă, Curtea constată în speță lipsa de efect a dispozițiilor art. 6 din Codul penal, în ceea ce privește pedepsele principale la care a fost condamnat contestatorul.
În ceea ce privește pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi, potrivit art. 66 alin. (1) C. pen., aceasta poate fi luată pe o perioadă de la 1 la 5 ani, spre deosebire de reglementarea anterioară (art. 53 pct.2 lit.a) CP 1968), potrivit căreia putea fi luată pe o perioadă de la 1 la 10 ani.
Art. 6 alin. (6) C. pen. prevede că dacă legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepselor complementare sau măsurilor de siguranță, acestea se execută în conținutul și limitele prevăzute de legea nouă.
Față de pedeapsa complementară rezultantă aplicată condamnatului, de 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal (1968), Curtea constată în speță lipsa de efect a dispozițiilor art. 6 din Codul penal și sub acest aspect.
Soluția este aceeași în ce privește pedeapsa complementară a degradării militare, întrucât reglementarea actuală (art. 69 C. pen.) nu este diferită de cea anterioară (art. 67 CP 1968).
În ceea ce privește situația juridică a condamnatului, pe bună dreptate Tribunalul nu a procedat la efectuarea operațiunii de contopire a tuturor pedepselor, față de obiectul sesizării Comisiei de evaluare constituite în temeiul H.G. nr. 836 /2013 la nivelul P. G., aceasta urmând a se face pe cale separată, după cum s-a și întâmplat, prin sentința penală nr. 38 din 21.01.2014 a Tribunalului Dâmbovița (Dosar nr._ ).
În raport de cele ce preced, Curtea, în baza art. 425/1 alin. (7) pct.1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul-condamnat S. V. A., menținând hotărârea atacată, respectiv sentința penală nr.164 din 5.03.2014 (dosar nr._ ) a Tribunalului G. - Secția penală.
Văzând și dispozițiile art.275 alin. (2) și art.274 alin. (1) C.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 425/1 alin. (7) pct.1 lit. b) C. proc. pen., respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul-condamnat S. V. A., menținând hotărârea atacată, respectiv sentința penală nr.164 din 5.03.2014 (dosar nr._ ) a Tribunalului G. - Secția penală.
În baza art.275 alin. (2) C. proc. pen., obligă pe contestatorul-condamnat S. V. A. la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.274 alin. (1) C. proc. pen., onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 100 lei, rămâne în sarcina statului, urmând a fi suportat din fondurile MJ.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.06.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. TUDORVICTORIȚA S.
Pentru grefier aflat în CO,
Semnează grefierul-șef
Red./Thred.G.T./2 ex./14.07.2014
T.G., jud. G.P.
| ← Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 672/2015. Curtea de Apel... | Art. 210 Cod Penal. Decizia nr. 789/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
