Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 440/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 440/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-04-2014 în dosarul nr. 440/2014
Dosar nr._
(Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 440
Ședința publică din data de 01.04.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: G. D.
JUDECĂTOR: P. DUMITRIȚA
GREFIER: C. G.
Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București, a fost reprezentat de procuror N. A.-M..
Pe rol se află judecarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat P. de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București împotriva sentinței penale nr.1178/17.12.2013, pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul penal nr._, privind pe inculpatul N. G. și persoana vătămată S. A. A..
Dezbaterile au avut loc în ședința din 26.03.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, instanța stabilind data pronunțării la 27.03.2014 și amânând pronunțarea la 01.04.2014, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
CURTEA,
Asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.1178/17.12.2013, pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul nr._ , a fost respinsă, ca neîntemeiată, în baza art.334 Cod pr. penală, cererea de schimbare a încadrării juridice și în baza art.211 alin.1, alin.2 lit.b și c Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a și c Cod penal raportat la art.76 lit.b Cod penal a fost condamnat inculpatul N. G. (fiul lui A. și M., născut la data de 16.06.1986 în București, domiciliat in București, ..113, ., ., sector 4, cu reședința in București, ., ., parter, ., CNP_) la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art.71 alin.2 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit. b din Codul penal, pe durata executării pedepsei.
În baza art.861 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 6 ani, calculat conform art. 862 Cod penal.
În temeiul art.863 din Codul penal, i s-a pus in vedere inculpatului să se supună următoarelor masuri de supraveghere si obligații, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București:
a) sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe langa Tribunalul București
b) sa anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă
d) să comunice informații cu privire la mijloacele sale de existență.
În temeiul art.359 Cod pr. penală raportat la art.864 Cod penal, i s-a atras atenția inculpatului cu privire la revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art.71 alin.5 Cod penal a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
În baza art.14, art.346 Cod pr. penală s-a luat act că persoana vătămată S. A.-A. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 10.03.2012, în jurul orei 01.15 inculpatul N. G. se afla împreună cu martorul C. I. G. în barul Sport Spirit situat pe ..8, sector 1 București. La o altă masă, în bar, se afla și persoana vătămată S. A. A. care era însoțită de martorii L. C., B. M., M. A.-L., M. A. și C. A.. La un moment dat, inculpatul s-a îndreptat spre masa la care se afla persoana vătămată, adresând injurii persoanelor aflate la acea masă. În acest context, persoana vătămată și cele care o însoțeau au achitat consumația făcută și au părăsit barul, fiind insă urmați de către inculpat și martorul C. I.-G..
Inculpatul N. G. l-a lovit pe martorul M. A. L. cu palma peste față, motiv pentru care persoana vătămată a scos telefonul mobil și a apelat numărul unic de urgență 112.
Inculpatul N. G. s-a apropiat de persoana vătămată și i-a luat telefonul din mână. La solicitarea persoanei vătămate de a-i restitui telefonul, inculpatul a negat că i l-a luat.
Ulterior, la locul faptei a sosit un echipaj de poliție care a condus toate persoanele implicate la secția de poliție. Cu ocazia controlului corporal efectuat asupra inculpatului a fost găsit telefonul persoanei vătămate care a fost restituit acesteia.
Situația de fapt a fost reținută de către prima instanță în urma coroborării declarațiilor persoanei vătămate S. A. A. (care a declarat că la data de 10.03.2012, în timp ce se afla în barul Sport Spirit situat pe . împreună cu numiții L. C., B. M., M. A.-L., M. A. și C. A. au venit trei persoane aflate sub influența băuturilor alcoolice care au început să le adreseze injurii și amenințări cu acte de violență fără nici un motiv. La plecarea din bar a persoanei vătămate si a prietenilor săi, cele trei persoane i-au urmat afară, unde inculpatul N. G. l-a lovit cu palma pe martorul M. A.-L.. A mai arătat persoana vătămată că a scos din buzunar telefonul mobil pentru a suna la poliție iar în acel moment inculpatul i-a luat telefonul din mână și l-a băgat în buzunar. După sosirea organelor de poliție și conducerea tuturor la sectia de poliție, telefonul său a fost găsit asupra inculpatului și i-a fost restituit) cu declarațiile martorilor L. C. A. (care a arătat în declarațiile date că se afla împreună cu persoana vătămată și prietenii săi în barul Sport Spirit când de masa lor s-au apropiat trei persoane care le-au spus că vor să consume stupefiante, după care a fost întrebat dacă o cunoaște pe „G.”. Observând că sunt în stare de ebrietate au hotărât să părăsească barul fiind însă urmați de cei trei bărbați. Martorul a mai arătat că a văzut cum martorul M. L. a fost lovit cu palma peste față de către inculpat după care i-a smuls telefonul din mână părții vătămate), B. M. C. (care a declarat că se afla împreună cu prietenii săi în barul Sport Spirit când la masa lor au venit trei indivizi care, fără nici un motiv, le-au adresat cuvinte jignitoare. Martorul a mai arătat că au achitat nota de plată și au părăsit barul fiind însă urmați de cele trei persoane. Martorul l-a văzut pe inculpatul N. G. cum l-a lovit pe martorul M. L. iar pe numitul C. I. cum îl trăgea de geacă pe C. L. și C. A.. În același timp, martorul a observat cum persoana vătămată a scos din buzunar telefonul mobil moment la care inculpatul N. G. i l-a smuls din mână), C. A. (care a declarat că se afla împreună cu persoana vătămată și martorii L. C., B. M., M. A.-L., M. A. la barul Sport Spirit când de masa lor s-au apropiat trei persoane care i-au întrebat dacă doresc să consume substanțe stupefiante. Martorul a mai arătat că au achitat nota de plată și s-au îndreptat spre ieșire fiind urmați de cei trei indivizi. Arată martorul că în momentul în care partea vătămată a încercat să sune la poliție, inculpatul N. G. i-a luat telefonul din mână), M. A. L. (care a declarat că de masa la care stătea împreună cu partea vătămată și ceilalți prieteni s-au apropiat doi indivizi care le-au adresat cuvinte jignitoare. Când s-au indreptat spre ieșirea din bar arată martorul că au fost urmați de cei doi. Arată martorul că partea vătămată i-a spus că inculpatul i-a luat telefonul mobil motiv pentru care martorul i-a cerut inculpatului să il restituie. La acel moment inculpatul N. G. l-a lovit cu palma peste față), C. I.-G. (care a arătat că se afla împreună cu inculpatul în barul Sport Spirit și, în timp ce se afla la toaletă a auzit gălăgie în curtea barului. A mai arătat martorul că l-a văzut pe inculpat ieșind din bar alături de ale 5-6 persoane precum și faptul că l-a auzit pe unul dintre ei spunând că va chema pe cineva. Totodată a văzut cum partea vătămată a scos din buzunar un telefon mobil pe care i l-a luat din mână însă inculpatul, pentru ca la 1-2 minute să ajungă la fața locului și organele de poliție).
Fiind audiat inculpatul N. G. a declarat că la data de 10.03.2012 se afla în barul Sport Spirit împreună cu numitul C. I..-G.. La un moment dat, inculpatul s-a deplasat la toaletă unde a observat un tânăr care își fabrica o țigară apreciind că este cu droguri. Când s-a întors la masa, inculpatul i-a relatat martorului despre cele văzute după care s-a deplasat la masa unde se afla persoana vătămată și prietenii săi cărora le-a solicitat să îi dea țigara fabricată. Persoanele aflate la masă au părăsit barul motiv pentru care i-a urmat. A mai declarat inculpatul că în fața barului i-a solicitat din nou persoanei să îi predea țigara și să îi arate dacă are și alte droguri în buzunare. Întrucât respectiva persoană a început să îl amenințe, inculpatul arată că l-a lovit cu palma peste față. În continuare, inculpatul a arătat că a auzit cum un alt tânăr spunea la telefon „ veniti repede că sunt unii care vor să ne bată și să ne ia drogurile” astfel că i-a smuls acestuia telefonul din mână cu dorința de a-l restitui la sosirea organelor de poliție.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului N. G. care, la data de 10.03.2012, pe timpul nopții și în loc public a deposedat prin îmbrâncire și amenințare partea vătămată S. A. A. de un telefon mobil întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.211 alin.1, alin.2 lit. b și c Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, inculpatul a acționat în scopul însușirii pe nedrept a bunurilor proprietatea părții vătămate, actele comise de acesta intrând în conținutul material al infracțiunii de furt. Instanța nu a reținut apărările inculpatului referitoare la faptul că nu a urmărit să își însușească bunul părții vătămate ci doar să îl împiedice să cheme alte persoane la fața locului având în vedere declarațiile martorilor potrivit cărora persoana vătămată i-a cerut să îi restituie telefonul dar inculpatul a negat posesia acestuia arătându-i doar telefoanele sale. Mai mult, instanța de fond a avut în vedere si mențiunile procesului verbal întocmit de organele de poliție potrivit cărora telefonul părții vătămate a fost găsit asupra inculpatului la controlul corporal efectuat la secția de poliție
În ceea ce privește vinovăția inculpatului, instanța a reținut că acesta a săvârșit fapta cu intenție directă, din declarațiile persoanei vătămate coroborate cu declarațiile inculpatului date în faza urmăririi penale cât și cu celelalte probe administrate în cauză, rezultând că acesta a prevăzut rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea infracțiunii respective.
Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de către inculpat instanța de fond a reținut că în practica judiciară s-a statuat că violențele la care se referă textul de incriminare, ca acțiuni adiacente, nu trebuie să îmbrace, în mod necesar una din formele prevăzute de art.180-181 Cod penal, acestea putând consta și în alte acțiuni agresive cum ar fi smulgerea bunului. Astfel, din declarația martorului B. M.-C. instanța a reținut că „individul în hanorac i-a smuls telefonul din mână și l-a îmbrâncit pe S. A. A.”.
Acțiunea prin care se realizează activitatea secundară a tâlhăriei poate fi îndreptată atât împotriva posesorului bunului cât și împotriva oricărei alte persoane care ar interveni pentru împiedicarea săvârșirii furtului. În acest sens, din declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză precum și din declarația inculpatului prima instanță a reținut că după însușirea telefonului mobil, inculpatul a lovit cu palma pe martorul L. C. A..
Având în vedere toate aceste considerente, instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către inculpat ca neîntemeiată.
Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicată inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal și anume: limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru faptele săvârșite, gradul de pericol social concret al faptei ce rezultă din modul de săvârșire a infracțiunii, urmările produse și atingerea adusă valorilor sociale ocrotite.
În analiza circumstanțelor personale ale inculpatului instanța a avut în vedere faptul ca acesta nu are antecedente penale, a avut o atitudine de recunoaștere și de cooperare pe parcursul procesului penal, precum și actele în circumstanțiere depuse la dosar, potrivit cărora inculpatul este cunoscut în comunitatea în care trăiește ca o persoană muncitoare, serioasă, cu un comportament conform cu normele de conviețuire socială. A mai reținut judecătorul pe fond a cauzei că inculpatul are un loc de muncă stabil unde a dat dovadă de disciplină și organizare .
Acestor împrejurări li s-a dat relevanță din perspectiva art.74 alin.1 lit.a și c Cod penal, fiind privite ca circumstanțe atenuante, instanța apreciind că o pedeapsă orientată sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiune săvârșită este aptă să atingă scopul preventiv și educativ al sancțiunii.
Din punct de vedere al individualizării judiciare a modalității de executare a pedepsei instanța a constatat că pedeapsa își poate atinge scopul și fără executarea în regim de detenție, iar pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpat.
Față de scopul pedepsei, definit în art. 52 din vechiul Cod penal, prin aplicarea și executarea pedepsei urmărindu-se nu numai măsura constrângerii prin privarea de libertate ci mai ales formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, prima instanță a considerat că acesta poate fi atins și fără executarea în regim de detenție.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate inculpatului N. G. dar și a omisiunii aplicării dispozițiilor art.7 din Legea nr.76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de date genetice.
În dezvoltarea primului motiv de apel, Ministerul Public arată că judecătorul pe fond a cauzei a reținut în mod nejustificat in favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev.de art.74 alin.1 lit.a și c Cod penal și a aplicat acestuia o pedeapsă sub minimul special a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere. Se mai arată că pentru a putea fi reținută atenuanta bunei conduite a inculpatului in cauză trebuia să se constate că inculpatul a avut in toate compartimentele vieții sociale și față de membrii societății o asemenea comportare, în speță aceste cerințe nefiind îndeplinite câtă vreme inculpatul a săvârșit diferite încălcări ale regulilor de conviețuire socială nefiind fără importanță împrejurarea că inculpatul nu se află la prima încălcare a rigorilor legii penale acesta fiind anterior sancționat administrativ pentru comiterea unei fapte la Legea nr.143/2000. Apelantul precizează că simpla prezentare a inculpatului în fața organelor judiciare nu atrage incidența circumstanței atenuante prev.de art.74 lit.c Cod penal în condițiile în care acesta pe întreg parcursul procesului nu a recunoscut comiterea faptei ci dimpotrivă a oferit o variantă proprie care nu a fost confirmată de probele administrate în cauză.
Examinând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu cauza, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin.2 Cod pr.penală, Curtea reține următoarele:
În baza propriului examen al actelor și lucrărilor dosarului, instanța de control judiciar apreciază că situația de fapt a fost corect stabilită în primă instanță în urma analizării întregului probatoriul administrat atât în cursul urmăririi penale cât și în faza judecății, condamnarea inculpatului fiind pronunțată pe baza unor probe certe de vinovăție.
În acord cu prima instanță Curtea reține în fapt, în esență, că la data de 10.03.2012, pe timpul nopții și în loc public, inculpatul N. G. a deposedat prin îmbrâncire și amenințare persoana vătămată S. A. A., de un telefon mobil, fapta acestuia întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie.
Deși inculpatul a recunoscut într-un mod nuanțat săvârșirea faptei, din probele administrate, în special declarații persoanei vătămate, care se coroborează cu declarațiile martorilor rezultă săvârșirea infracțiunii de către inculpat în varianta reținute prin actul de sesizare.
Relevante sub acest aspect sunt declarațiilor persoanei vătămate S. A. A., declarațiile martorilor L. C. A., B. M. C., C. A., M. A. L., C. I.-G., probe care au fost coroborate în mod judicios de către instanța de fond.
Având în vedere că la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare noul Cod penal, Curtea va face aprecieri cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.
Astfel, în lumina prevederilor art.5 din noul Cod penal și având în vedere decizia Curții Constituționale din 6 mai 2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.372 din 20 mai 2014 (prin care s-a decis ca in aplicarea legii penale mai favorabile nu se pot combina prevederi din noul si vechiul Cod penal), Curtea constată că dispozițiile cuprinse în art.234 alin.1 lit.d din noul Cod penal sunt mai favorabile pentru inculpat în raport cu cele cuprinse în vechea reglementare – art.211, întrucât se reduce atât minimul, cât și maximul pedepsei aplicabile.
Așa fiind, în temeiul art.386 din noul Cod pr.penală, se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prev.de art.234 alin.1, lit.d din noul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal.
Constatând că circumstanțele atenuante prevăzute în art.74 alin.1 lit.a și c din vechiul Cod penal nu au corespondent în noile reglementări, și cum noul Cod penal a fost identificat ca fiind lege penală mai favorabilă, Curtea va înlătura reținerea acestora.
Procedând la verificarea individualizării pedepsei sub aspectul cuantumului, prin prisma prevederilor art. 74 din noul Cod penal, Curtea apreciază prin raportare la gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului, evaluarea făcându-se în funcție de criteriile generale de individualizare, respectiv: împrejurările și modul de comitere a faptei, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita avută de către inculpat ulterior săvârșirii infracțiunii dar și în cursul procesului penal, datele care circumstanțiază persoana inculpatului: nivel de educație, vârstă, stare de sănătate, situație familială și socială, că pedeapsa de 3 ani închisoare este aptă să asigure atât prevenția, cât și reinserția inculpatului.
Totodată, instanța de control judiciar are în vedere, din perspectiva modalității de executare a pedepsei aplicată inculpatului, dispozițiile cuprinse în art.16 din Legea nr.187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicarea Noului Cod penal, potrivit cărora măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate în baza Codului penal din 1969 se menține și după . Codului penal, până la împlinirea termenului de încercare stabilit prin hotărârea de condamnare.
Referitor la pedeapsa accesorie, instanța de apel are în vedere dispozițiile art.12 din Legea nr.187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicarea Noului Cod penal, potrivit cărora în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
Cum în cazul infracțiunii deduse judecății – tâlhărie – lege penală mai favorabilă a fost identificat noul Cod penal care nu mai preia dispozițiile din vechea reglementare, Curtea va înlătura dispozițiile art.71 din vechiul Cod penal.
Privitor la solicitarea Parchetului de aplicare a art.7 din Legea nr.76/2008, privind organizarea și funcționarea sistemului național de date genetice, Curtea apreciază că aceasta este fondată.
Astfel, se constată că sunt întrunite condițiile cerute de lege pentru a se putea dispune prelevarea probelor biologice la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, respectiv: scopul legii este acela de a asigura creșterea gradului de siguranță a cetățeanului prin crearea condițiilor pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, precum și de a verifica și compara profilele genetice in vederea realizării schimbului internațional de date pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor transfrontaliere; condamnarea inculpatului s-a dispus pentru o infracțiune pentru care Legea 76/2008 prevede expres că se dispune prelevarea de probe biologice iar scopul urmărit este unul legitim măsura fiind necesară și proporțională cu scopul urmărit.
Față de toate aceste considerente și în limitele arătate, Curtea în baza art.421 pct.2, lit.a din noul Cod pr.penală, va admite apelul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București, împotriva sentinței penale nr.1178/17.12.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 București, pe care o va desființa, în parte, și rejudecând în fond:
În baza art.386 alin.1 din noul Cod pr.penală se va schimba încadrarea juridică din art.211 alin.1, alin.2, lit.b și c din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.a și c din vechiul Cod penal rap.la art.76 din vechiul Cod penal în infracțiunea prev.de art.234 alin.1, lit.d din noul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, text de lege în baza căruia, va fi condamnat inculpatul N. G. la 3 ani închisoare, cu aplicarea art.65 din noul Cod penal, cu referire la art.66 lit.a și b din noul Cod penal (pedeapsă accesorie).
În baza art.67 din noul Cod penal, se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev.de art.66 lit.a și b din noul Cod penal pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
Se va înlătura aplicarea dispozițiilor prev. de art.74 lit.a și c din vechiul Cod penal rap. la art.76 lit.b din vechiul Cod penal, art.71 alin.2 din vechiul Cod penal, art.71 alin.5 din vechiul Cod penal.
Se va face aplicarea art.7 din Legea nr.76/2008, privind organizarea și funcționarea sistemului național de date genetice.
Va fi menținută aceeași modalitate de executare, aplicată de instanța fondului.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
În baza art.275 alin.3 din noul Cod de pr.penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.2, lit.a din noul Cod pr.penală admite apelul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București, împotriva sentinței penale nr.1178/17.12.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 București.
Desființează, în parte, sentința penală apelată și rejudecând în fond:
În baza art.386 alin.1 din noul Cod pr.penală schimbă încadrarea juridică din art.211 alin.1, alin.2, lit.b și c din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.a și c din vechiul Cod penal rap.la art.76 din vechiul Cod penal în infracțiunea prev.de art.234 alin.1, lit.d din noul Cod penal, cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, text de lege în baza căruia, îl condamnă pe inculpatul N. G. la 3 ani închisoare, cu aplicarea art.65 din noul Cod penal, cu referire la art.66 lit.a și b din noul Cod penal (pedeapsă accesorie).
În baza art.67 din noul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev.de art.66 lit.a și b din noul Cod penal pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
Înlătură aplicarea dispozițiilor prev. de art.74 lit.a și c din vechiul Cod penal rap. la art.76 lit.b din vechiul Cod penal, art.71 alin.2 din vechiul Cod penal, art.71 alin.5 din vechiul Cod penal.
Face aplicarea art.7 din Legea nr.76/2008, privind organizarea și funcționarea sistemului național de date genetice.
Menține aceeași modalitate de executare, aplicată de instanța fondului.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
În baza art.275 alin.3 din noul Cod pr.penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01.04.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
G. D. P. DUMITRIȚA
Pt. judecător suspendat din activitate semnează
PREȘEDINTELE COMPLETULUI,
GREFIER,
C. G.
Red.D.G./Th.red.C.V.M.
Jud.sect. 1 – jud.E.V.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 407/2014.... → |
|---|
