Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 1153/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 1153/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-09-2015 în dosarul nr. 1153/2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ

Dosar nr._

(_ )

Decizia penală nr. 1153/A

Ședința publică din data de 18 septembrie 2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: C. C. D.

JUDECĂTOR: I. T.

GREFIER: VICTORIȚA S.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București– a fost reprezentat de procuror E.-Eliana B..

Pe rol, pronunțarea cauzei având ca obiect apelul formulat de inculpatul C. A. N., împotriva sentinței penale nr.1535 din 18.06.2015, pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosar nr._ .

Dezbaterile și susținerile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 21 august 2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 04 septembrie 2015, apoi la 18.09.2015,când a decis următoarele:

CURTEA,

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr.1535 din 18.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în baza art. 233 C.pen. cu aplic. art. 77 lit.d C.pen. și art. 41 alin.1 noul C.pen.și art.396 alin. 1 și 10 din C. proc.pen. a fost condamnat inculpatul C. A. N., la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (faptă comisă la 01.09.2014).

În baza art. 65 alin. 1 noul C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din noul Cod penal, de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 66 alin. 1 noul C. pen. s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din noul Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 48 C.pen. rap. la art. 32 C.pen. rap. la art. 233 C.pen. cu aplic. art. 77 lit.d C.pen. și art. 41 alin.1 noul C.pen.și art.396 alin. 1 și 10 din C. proc.pen. a fost condamnat inculpatul C. A. N. la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie (faptă comisă la 12.04.2015).

În baza art. 65 alin. 1 noul C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din noul Cod penal, de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 66 alin. 1 noul C. pen. s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din noul Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 38 alin.1, 39 alin.1 lit. b noul C.pen a fost contopită pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare în pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare la care adaugă un spor obligatoriu de 6 luni, pedeapsa finală fiind de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 96 alin.4 noul C.pen. a fost revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1237/18.07.2013 a Judecătoriei sector 3 București, definitivă prin nerecurare la 20.08.2013.

În temeiul art.96 alin.4 noul C.pen. rap. la art. 43 alin. 2 noul C. pen cu referire la art. 10 din Legea nr. 187/2012 s-a dispus executarea în întregime a pedepsei de 4 ani închisoare alături de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 7 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. 1 noul C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din noul Cod penal, de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 66 alin. 1 noul C. pen. s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din noul Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 399 alin.1 C. pr. pen. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 40 alin.3 C.pen. s-a dedus din pedeapsa stabilită perioada executată de inculpat de la 23.05._13 .

În baza art. 72 C.pen. s-a dedus din pedeapsa stabilită perioada reținerii și arestării preventive de la data de 16.04.2015 la zi.

A fost menținută măsura de siguranță a confiscării speciale a sumei de 1000 lei de la inculpat, măsură dispusă prin sentința penală nr. 1237/18.07.2013 a Judecătoriei sector 3 București, definitivă prin nerecurare la 20.08.2013.

În baza art. 25 și 397 Cod procedură penală cu referire la art. 1 357 C.civ. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă R. C. și a fost obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 800 lei cu titlu de daune materiale.

S-a luat act că persoana vătămată V. M., nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul C. A. N. să plătească în favoarea statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr._/P/2015 din 06.05.2015 al Parchetului de pe Judecătoria Sectorului 4 București, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului C. A. N. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie și complicitate la tentativă la tâlhărie prev. de art. 233 cu aplic. art. 77 lit.d C.pen. și respectiv art. 48 alin.1 C.pen. rap. la art. 32 alin.1 C.pen. rap. la art. 233 C.pen. cu aplic. 77 lit.d C.pen., fiecare cu aplic. art. 41 alin.1 C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin.1 C.pen.

În actul de sesizare s-a constatat că la data de 01.09.2014, în jurul orei 11.30, în timp ce se afla împreună cu minorul P. F. pe . 4, inculpatul a smuls din mâna persoanei vătămate R. C. un plic în care se afla o sumă de bani, după care a fugit împreună cu minorul care-l însoțea. La data de 12.04.2015, în jurul orei 18.00, cunoscând intenția autorului P. F. de a sustrage, prin smulgere, lănțișorul de la gâtul persoanei vătămate V. M., l-a sprijinit moral pe acesta în rezoluția infracțională, prin prezența sa, insuflându-i încredere, în timp ce se aflau pe .. 1, sector 4 București, iar după ce autorul a rupt lănțișorul persoanei vătămate, prin smulgere, fără a și-l însuși, a fugit împreună cu acesta pentru a nu fi prinși de martorii aflați în zonă.

Pentru dovedirea situației de fapt reținută prin rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declarațiile persoanelor vătămate, declarațiile inculpatului în care a recunoscut săvârșirea faptelor, procesele-verbale de cercetare la fața locului, procesele-verbale de investigații, planșe foto, procesele-verbale de vizionare imagini video, declarațiile minorului P. F., declarațiile martorilor și H. Lamya D. și H. A..

Sub aspectul laturii civile, persoana vătămată R. C. a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 800 lei reprezentând daune materiale.

Prin încheierea din data de 28.05.2015, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 4 București, în baza art. 346 alin. 2 C. pr. pen., a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr._/P/2015 din 06.05.2015 al Parchetului de pe Judecătoria Sectorului 4 București, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății privind pe C. A. N., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie și complicitate la tentativă la tâlhărie prev. de art. 233 cu aplic. art. 77 lit.d C.pen. și respectiv art. 48 alin.1 C.pen. rap. la art. 32 alin.1 C.pen. rap. la art. 233 C.pen. cu aplic. 77 lit.d C.pen., fiecare cu aplic. art. 41 alin.1 C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin.1 C.pen.

La termenul din data de 11.06.2015, instanța a dispus citirea rechizitoriului, iar inculpatul a arătat că recunoaște în totalitate faptele reținute în rechizitoriu, învederând că dorește ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală, înțelegând astfel să beneficieze de dispozițiile art. 396 alin. 10 din Cpp, privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii. Astfel, inculpatul a fost audiat, declarația acestuia de recunoaștere fiind consemnată și atașată la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că la data de 01.09.2014, în jurul orei 11.30, în timp ce se afla împreună cu minorul P. F. pe . 4, inculpatul a smuls din mâna persoanei vătămate R. C. un plic în care se afla o sumă de bani, după care a fugit împreună cu minorul care-l însoțea. La data de 12.04.2015, în jurul orei 18.00, cunoscând intenția autorului P. F. de a sustrage, prin smulgere, lănțișorul de la gâtul persoanei vătămate V. M., l-a sprijinit moral pe acesta în rezoluția infracțională, prin prezența sa, insuflându-i încredere, în timp ce se aflau pe .. 1, sector 4 București, iar după ce autorul a rupt lănțișorul persoanei vătămate, prin smulgere, fără a și-l însuși, a fugit împreună cu acesta pentru a nu fi prinși de martorii aflați în zonă.

Această stare de fapt a rezultat din probele administrate în cauză. Astfel, declarația inculpatului de recunoaștere a faptelor, date în fața instanței s-a coroborat cu declarațiile persoanei vătămate V. M. și ale părții civile R. C., precum și declarațiile martorilor P. F., H. A., H. Lamya D.. Totodată, situația de fapt menționată rezultă și din procese verbale de cercetare la fața locului, procese- verbale de investigații, planșe foto, procese-verbale de vizionare imagini video.

Instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului C. A. N. care la data de 01.09.2014, în jurul orei 11.30, în timp ce se afla împreună cu minorul P. F. pe . 4 a smuls din mâna persoanei vătămate R. C. un plic în care se afla o sumă de bani, după care a fugit împreună cu minorul care-l însoțea întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 233 cu aplic. art. 77 lit.d C.pen.

Elementul material al laturii obiective se prezintă sub forma acțiunii de smulgere a bunului (plicul cu bani) din posesia persoanei vătămate, fără consimțământul acesteia. Urmarea imediată a acestei fapte a fost constituită de prejudiciul cauzat persoanei vătămate echivalent cu valoarea sumei sustrase, iar legătura de cauzalitate este implicită, rezultând din fapta inculpatului. Sub aspectul laturii subiective, acțiunea a fost realizată de inculpat cu vinovăție sub forma intenției directe, calificate prin scop, acesta prevăzând și urmărind diminuarea patrimoniului persoanei vătămate.

S-a mai reținut că, în drept, fapta inculpatului C. A. N. care data de 12.04.2015, în jurul orei 18.00, cunoscând intenția autorului P. F. de a sustrage, prin smulgere, lănțișorul de la gâtul persoanei vătămate V. M., l-a sprijinit moral pe acesta în rezoluția infracțională, prin prezența sa, insuflându-i încredere, în timp ce se aflau pe .. 1, sector 4 București, iar după ce autorul a rupt lănțișorul persoanei vătămate, prin smulgere, fără a și-l însuși, a fugit împreună cu acesta pentru a nu fi prinși de martorii aflați în zonă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie prev. de art. 48 alin.1 C.pen. rap. la art. 32 alin.1 C.pen. rap. la art. 233 C.pen. cu aplic. 77 lit.d C.pen.

Elementul material al laturii obiective se prezintă sub forma acțiunii de ajutor dat autorului care a smuls bunul (lănțișor) din posesia persoanei vătămate, fără consimțământul acesteia. Urmarea imediată a acestei fapte a fost constituită de prejudiciul cauzat persoanei vătămate echivalent cu valoarea bunului sustras, iar legătura de cauzalitate este implicită, rezultând din fapta inculpatului. Sub aspectul laturii subiective, acțiunea a fost realizată de inculpat cu vinovăție sub forma intenției directe, calificate prin scop, acesta prevăzând și urmărind diminuarea patrimoniului persoanei vătămate.

Față de toate aceste împrejurări, instanța a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie și complicitate la tentativă la tâlhărie deduse judecății. Pentru a stabili în concret pedeapsa, instanța a avut în vedere că pedeapsa este o măsura de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de asemenea, instanța a ținut cont și de faptul că prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, fără însă ca executarea pedepsei să cauzeze suferințe fizice si nici sa înjosească persoana condamnatului.

În același sens, art. 74 C.pen. prevede că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; modul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Prin urmare, pentru stabilirea și aplicarea pedepsei, instanța, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, a avut în vedere toate circumstanțele reale și personale în care a fost săvârșită fapta.

Astfel, în privința împrejurărilor comiterii infracțiunilor, instanța a reținut că este evident gradul de pericol social ridicat al inculpatului care a săvârșit infracțiunile în locuri publice, la ore din miezul zilei fără niciun fel de reținere sau teamă că ar putea fi surprins. În ceea ce privește persoanele vătămate, acestea sunt persoane în vârstă, cu posibilități minime de apărare și care nu ar fi putut opune prea mare rezistență, împrejurare din care rezultă cu atât mai mult gravitatea faptelor săvârșite. În plus, inculpatul a săvârșit faptele împreună cu un minor, stimulându-l și pe acesta pe drumul infracțional.

Mai mult, circumstanțele personale ale inculpatului au susținut existența unui grad ridicat de pericol social al acestuia întrucât nu este la prima confruntare cu rigorile legii penale. Inculpatul este recidivist în raport de condamnarea la pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1237/2013 a Judecătoriei Sectorului 2 București, aflându-se în termenul de supraveghere de 6 ani fixat de instanță. Totodată, a mai fost sancționat administrativ pentru fapte similare. Prin urmare, sancțiunile aplicate anterior nu par sa-si fi atins scopul educativ de vreme ce in prezent este trimis in judecata pentru comiterea unor noi infracțiuni. În plus, instanța a reținut că inculpatul nu are ocupație și loc de muncă și este consumator de droguri.

S-a mai reținut de instanța de fond că gravitatea urmărilor produse este destul de redusă, având în vedere natura bunurilor sustrase, precum și valoarea scăzută a prejudiciului. În plus, instanța a ținut seama că inculpatul a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptelor comise pe tot parcursul urmăririi penale, precum și în faza de judecată.

Față de toate considerente, instanța de fond a aplicat inculpatului pedepse cu închisoarea către minim, prin privare de libertate, în vederea realizării scopului pedepsei, acela de formare a unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

Instanța a avut în vedere că infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite la data de 01.09.2014 și respectiv 12.04.2015, momente la care erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 286/2009 privind noul Codul penal. Potrivit art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă. Prin urmare, instanța a constatat că tratamentul sancționator în prezenta cauză nu se va realiza potrivit legii penale mai favorabile, ci potrivit legii noi, fiind incidente dispozițiile legale.

Astfel, instanța a constatat că infracțiunile pentru care s-au aplicat pedepsele de 2 ani și 6 luni închisoare și 1 an și 6 luni închisoare sunt concurente, motiv pentru care în temeiul art. 38 alin.1, 39 alin.1 lit. b noul C.pen a dispus contopirea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare în pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare la care va adăuga un spor obligatoriu de 6 luni, pedeapsa finală fiind de 3 ani închisoare.

Conform fișei de cazier judiciar, s-a reținut că prin sentința penală nr. 1237/18.07.2013 a Judecătoriei sector 3 București, definitivă prin nerecurare la 20.08.2013, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani.

Instanța a constatat că infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite în cursul termenului de încercare de 6 ani corespunzător pedepsei de 4 ani a cărei executare a fost suspendată, motiv pentru care au fost reținute și dispozițiile privind recidiva postcondamnatorie.

În plus, săvârșirea noilor fapte în interiorul termenului de supraveghere de 6 ani, stabilit prin sentința penală nr. 1237/18.07.2013 a Judecătoriei sector 3 București, definitivă prin nerecurare la 20.08.2013 determină revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere.

Prin urmare, în temeiul art. 96 alin.4 noul C.pen. instanța a revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1237/18.07.2013 a Judecătoriei sector 3 București, definitivă prin nerecurare la 20.08.2013.

A menținută și măsura de siguranță a confiscării speciale a sumei de 1000 lei de la inculpat, măsură dispusă prin sentința penală nr. 1237/18.07.2013 a Judecătoriei sector 3 București, definitivă prin nerecurare la 20.08.2013.

Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a luat act că persoana vătămată R. C. s-a constituit parte civilă în procesul penal pentru suma de 800 lei cu titlu de daune materiale.

Astfel, în temeiul art. 1357 Cod civil, inculpatul este dator să repare prejudiciul cauzat părții civile prin fapta sa, dacă sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția persoanei responsabile de producerea acestui prejudiciu.

Cu privire la prima condiție, instanța a reținut că fapta ilicită a inculpatului constă în smulgerea plicului conținând suma de bani din mâna părții civile. Prejudiciul constă în scoaterea sumei de bani din patrimoniul părții civile ce se află în imposibilitate de a dispune de bunul său. Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu precum și vinovăția au fost analizate cu ocazia încadrării în drept a faptei inculpatului.

Inculpatul a arătat că recunoaște sustragerea plicului cu bani și dorește să acopere prejudiciul părții civile. Având în vedere declarația inculpatului, declarația părții civile și declarațiile martorilor, instanța a reținut că inculpatul a sustras plicul cu suma de bani în cuantumul precizat de partea civilă.

Prin urmare, în baza art. 25 și 397 Cod procedură penală cu referire la art. 1 357 C.civ. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă R. C. și a obligat pe inculpat la plata sumei de 800 lei cu titlu de daune materiale.

Totodată, s-a luat act că persoana vătămată V. M. nu s-a constituit parte civilă.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul C. A. N..

Inculpatul, prin apărător, a criticat hotărârea pentru greșita individualizare a pedepselor aplicate, considerând că pedeapsa este mult prea mare în raport cu săvârșirea faptei și cu prejudiciul de numai 800 lei. A menționat că a recunoscut și regretat comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată, a colaborat cu organele de cercetare penale. Ca circumstanțe personale, a arătat că este grav bolnav și că are o situație familială foarte grea.

Inculpatul a depus la dosarul cauzei înscrisuri în circumstanțiere.

Inculpatul, la termenul din 21.08.2015, a refuzat să dea declarații în fața instanței de apel.

Curtea, analizând hotărârea atacată în cauză în raport de motivele invocate și de art.417 C. pr. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod corect prima instanță a reținut că la data de 01.09.2014, în jurul orei 11.30, în timp ce se afla împreună cu minorul P. F. pe . 4, inculpatul C. A. N. a smuls din mâna persoanei vătămate R. C. un plic în care se afla o sumă de bani, după care a fugit împreună cu minorul care-l însoțea, iar la data de 12.04.2015, în jurul orei 18.00, cunoscând intenția autorului P. F. de a sustrage, prin smulgere, lănțișorul de la gâtul persoanei vătămate V. M., l-a sprijinit moral pe acesta în rezoluția infracțională, prin prezența sa, insuflându-i încredere, în timp ce se aflau pe .. 1, sector 4 București, iar după ce autorul a rupt lănțișorul persoanei vătămate, prin smulgere, fără a și-l însuși, a fugit împreună cu acesta pentru a nu fi prinși de martorii aflați în zonă, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie și complicitate la tentativă la tâlhărie prev. de art. 233 cu aplic. art. 77 lit.d C.pen. și respectiv art. 48 alin.1 C.pen. rap. la art. 32 alin.1 C.pen. rap. la art. 233 C.pen. cu aplic. 77 lit.d C.pen.

Savarsirea faptelor rezulta din declarația de recunoaștere a inculpatului (care a solicitat aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 375 Cpp în fața primei instanțe), declarațiile persoanei vătămate V. M. și ale părții civile R. C., precum și declarațiile martorilor P. F., H. A., H. Lamya D.. Totodată, situația de fapt menționată rezultă și din procese verbale de cercetare la fața locului, procese- verbale de investigații, planșe foto, procese-verbale de vizionare imagini video.

Art. 74 NCp stabilește criteriile generale pe care judecătorul le poate folosi prin aplicarea lor la cazul concret în vederea determinării naturii și cuantumului celei mai potrivite pedepse care să fie în măsură să atingă toate scopurile urmărite: funcția represivă și cea de prevenție generală și specială, astfel încât inculpatul să înțeleagă și să resimtă direct consecințele actului său social și să îl determine ca pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală.

În cauza de față, instanța de fond a indicat criteriile generale, și, raportându-le la circumstanțele speței, a stabilit pentru inculpatul C. o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie și o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru complicitatea la infracțiunea de tâlhărie în formă tentată, puțin peste minimul special prevăzut de lege în urma reducerii limitelor de pedeapsă prin efectul circumstanței atenuante prev. de art. 396 alin. 10 Cpp.

Curtea apreciază că în raport de circumstanțele faptelor: în public (pe o stradă intes circulată in București- . de curaj, în mod repetat, asupra unor persoane de sex feminin cu posibilități reduse de apărare, împreună cu un minor pe care l-a încurajat pe calea infracțională, valoarea mică a prejudiciului care a fost în parte recuperat, dar independent de atitudinea inculpatului și de circumstanțele personale ale inculpatului, care are 6 clase, nu are ocupație și nici loc de muncă, a recunoscut săvârșirea faptelor, dar a fost condamnat anterior tot petru tâlhărie și a primit sancțiuni administrative pentru furt și tentativă la tâlhărie, dând dovadă că pedepsele aplicate nu și-au atins scopul prevenției speciale, inculpatul făcându-și un obicei din a-și obține mijloacele de trai din săvârșirea acestui tip de fapte, este consumator de droguri, iar o dependență de astfel de substanțe prezintă un risc ca inculpatul să săvârșească noi fapte penale pentru a-și asigura mijloacele financiare necesare procurării drogurilor, pedepsele aplicate sunt de natură să corespundă gravității faptelor și periculozității sociale a inculpatului.

Față de cele reținute, Curtea, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C. pr. pen. va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul C. A. N..

În baza art.422 C. pr. pen. se va deduce prevenția de la 16.04.2015 la zi.

În baza art.275 alin.2 C. pr. pen. inculpatul C. A. N. va fi obligat la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, în cuantum de 260 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C. pr. pen. respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul C. A. N. împotriva sentinței penale nr.1535 din 18.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._ .

În baza art.422 C. pr. pen. deduce prevenția de la 16.04.2015 la zi.

În baza art.275 alin.2 C. pr. pen., obligă apelantul la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare datorate statului.

Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, în cuantum de 260 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 18.09.2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

C. C. D. I. T.

GREFIER,

Victorița S.

Red. I.T./28.09.2015

Dact. A.L. 2 ex.

Jud. Sect. 4 București – jud.: Z. L.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 1153/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI