Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 1461/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1461/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-11-2014 în dosarul nr. 1461/2014
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1461/A
Ședința publică de la 25.11.2014
P. - I. T.
JUDECATOR - D. L.
GREFIER - S. N.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror L. I..
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sector 2 București și de inculpatul I. P. împotriva sentinței penale nr.663/17.09.2014, pronunțate de Judecătoria Sector 2 București, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul inculpat I. P., aflat în stare de arest și asistat de apărător ales R. C., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimata persoană vătămată O. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelantul inculpat I. P. arată că retrage apelul declarat în cauză și nu dorește să dea declarații suplimentare în fața instanței de apel.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune amânării cauzei.
Nefiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului declarat de P..
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea apelului declarat de P., desființarea în parte a hotărârii atacate și deducerea corectă a perioadei în care inculpatul a fost arestat în altă cauză, respectiv de la 25.04.2013 la 10.07.2013. Solicită și prelevarea de probe biologice de la inculpat. Solicită să se ia act de manifestarea de voință a inculpatului de a retrage apelul formulat.
Apărătorul ales al apelantului inculpat I. P. solicită admiterea apelului declarat de P., cu privire la deducerea corectă a perioadei executate și prelevarea de probe biologice.
Apelantul inculpat I. P., având ultimul cuvânt, arată că recunoaște și regretă comiterea faptei.
CURTEA ,
Asupra apelurilor penale de față:
Prin sentința penală nr.663 din 17.09.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în baza art. 234 alin 1 lit. d C. pen. raportat la art. 233 C.pen cu aplicarea art. 41 Cod penal și art. 396 alin. 10 C. pr. pen. a fost condamnat inculpatul I. P. (fiul lui N. și F., născut la data de 20.03.1993, în București, domiciliat în București, ., sector 2, necăsătorit, studii 4 clase, muncitor necalificat, cetățean română, recidivist, C.N.P._), la pedeapsa de doi ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie la data de 31.03.2014.
În temeiul art. 67 alin. 2 raportat la art. 234 Cod penal și cu referire la art. 66 alin. 1 lit. a, b și n Cod penal s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a comunica cu persoana vătămată O. V. pe o perioadă de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b și n Cod penal s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a comunica cu persoana vătămată O. V. de la rămânerea definitivă a sentinței și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 96 alin 4 Cod penal raportat la art. 43 alin. 1 Cod penal a fost revocată suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 674/09.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 București, definitivă prin nerecurare la 23.07.2013, pentru care s-a stabilit un termen de încercare de 5 ani și s-a adăugat pedeapsa aplicată în cauză la pedeapsa anterioară de 3 ani, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 67 alin. 2 raportat la art. 234 Cod penal și cu referire la art. 66 alin. 1 lit. a, b și n Cod penal s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a comunica cu persoana vătămată O. V. pe o perioadă de 2 (doi) ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b și n Cod penal s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a comunica cu persoana vătămată O. V. de la rămânerea definitivă a sentinței și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 72 alin. 1 Cod penal s-a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestării preventive dispuse în prezenta cauză, de la data de 05.05.2014 la zi, precum și perioada de la 25.04.2013 la 20.07.2013, astfel cum a fost dedusă prin sentința penală nr. 674/09.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 București.
În baza art. 399 alin. 1 C. pr. pen. a fost menținută măsura arestării preventive, luată față de inculpat.
În temeiul art. 398 C. pr. pen. raportat la art. 274 alin. 1 C. pr. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 de lei, cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 112 lit. e Cod penal s-a confiscat de la inculpat suma de 150 de lei obținută în urma valorificării telefonului mobil sustras de la persoana vătămată.
Instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 4487/P/2014 din data de 28.05.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 08.04.2014, sub număr de dosar_, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului I. P. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art.234 alin. 1 lit. d C.pen. rap. la art. 233 C.pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.
Instanța de fond a constatat în cuprinsul rechizitoriului că în data de 31.03.2014, în jurul orei 20:25, inculpatul I. P., fiind în trecere pe . 2 București, a smuls din mâna persoanei vătămate O. V. un telefon mobil marca Samsung Galaxy S2. Persoana vătămată a țipat și cu mâna dreaptă l-a prins de bluză pe inculpatul I. P., cerându-i să-i înapoieze telefonul. În acel moment, inculpatul a lovit partea vătămată cu pumnul în obrazul drept, după care s-a smucit și a fugit cu telefonul.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 27.06.2014, definitivă la data de 04.07.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea actelor de urmărire penală și legalitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale.
La termenul de judecată din data de 12.09.2014, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată, instanța a adus la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 374 alin. 4 C.pr.pen. rap. la art. 396 alin. 10 și consecințele urmării acestei proceduri.
Inculpatul a arătat că solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate.
În faza de judecată, ulterior ascultării inculpatului, instanța a încuviințat cererea inculpatului de aplicare a dispozițiilor privitoare la procedura simplificată. Cauza a fost soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, însușite de către inculpat.
Analizând actele și lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut că la data de 31.03.2014, persoana vătămată O. V. a formulat plângere penală, în care a arătat că în aceeași seară, în jurul orei 20:25, a plecat de la Liceul A. Ende, situat pe b.dul F., spre Magazinul B. Obor, deplasându-se pe șoseaua M. B.. Cu aproximativ 15 metri înainte de a ajunge la magazinul Spectrum, situat în imobilul 62 A, șoseaua M. B., persoana vătămată a scos din geantă telefonul mobil marca Samsung Galaxy S2 de culoare neagră în scopul de a trimite un SMS. Când a ajuns în fața magazinului Spectrum un bărbat care se deplasa și el în aceeași direcție, în spatele persoanei vătămate, i-a smuls din mână telefonul mobil. Persoana vătămată a țipat, cerându-i bărbatului să-i înapoieze telefonul și l-a prins cu mâna dreaptă de bluză. În acel moment, bărbatul a lovit partea vătămată cu pumnul în obrazul drept, s-a smucit și a fugit prin spatele blocului situat în stânga magazinului Spectrum. În seara zilei de 31.03.2014, organele de cercetare penală au desfășurat o cercetare la fața locului, ocazie cu care persoana vătămată a indicat locul săvârșirii faptei, după cum reiese și din planșa fotografică anexată. De asemenea, la acel moment s-a prelevat și o urmă biologică de pe obrazul drept al persoanei vătămate. Potrivit celor consemnate în cuprinsul procesului-verbal din data de 31.03.2014, agentul de pază E. G., aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu în seara de 31.03.2014 la parterul complexului comercial Spectrum, a confirmat că în jurul orei 20:25 a auzit un țipăt de femeie, după care, ieșind în stradă, aceasta i-a spus că i s-a furat telefonul.
Din cele declarate în ziua săvârșirii faptei de către persoana vătămată, a rezultat că făptuitorul este un bărbat cu vârsta între 25-30 ani, înălțime 1,65-1,70, ten măsliniu, fața ovală, păr negru, scurt, ochi de culoare închisă, posibil fără doi dinți în partea superioară, constituție atletică și aspect neîngrijit. Ulterior, aceste semnalmente s-au potrivit cu cele ale inculpatului I. P., identificat de către persoana vătămată la data de 05.05.2014.
Cercetările organelor de urmărire penală au relevat că telefonul sustras a fost vândut de către inculpatul I. P. martorului D. G.. Potrivit declarațiilor acestuia din urmă, inculpatul i-a vândut telefonul mobil la data de 02.04.2014, în schimbul sumei de 150 lei.
Instanța de fond a reținut că, în drept, fapta inculpatului care, în seara zilei de 31.03.2014, în jurul orei 20:25, în timp ce se afla pe șoseauna M. B. din București, sector 2, i-a sustras persoanei vătămate O. V. un telefon mobil Samsung Galaxy S2, iar apoi a lovit-o pentru a păstra bunul și a-și asigura scăparea, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 234 alin. 1 lit d) C.pen. rap. la art. 233 C.pen. cu aplicarea art. 41 C. pen.
În privința elementelor constitutive, infracțiunea complexă de tâlhărie se compune dintr-o infracțiune de furt și o infracțiune de amenințare sau altă infracțiune de violență.
Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului I. P. de a deposeda persoana vătămată și de a-și însuși telefonul acesteia - bun mobil, de valoare, reprezintă acțiunea scop de ”luare,” specifică infracțiunii de furt, astfel cum aceasta este reglementată de art. 228 alin.1 C.pen. Rezultatul imediat este reprezentat de diminuarea patrimoniului persoanei vătămate. Această acțiune a fost urmată de lovirea persoanei vătămate cu pumnul în zona obrazului drept - acțiune mijloc ce a produs o suferință fizică persoanei vătămate, îndeplinește condițiile de tipicitate prevăzute de art. 193 alin.1 C.pen. Prin aceasta s-a urmărit reținerea bunului și sustragerea inculpatului, scopuri speciale prevăzute de art. 233 C.pen. Între aceste acțiuni și rezultatele corelative există un raport de cauzalitate directă.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă, prevăzând și urmărind producerea rezultatelor. Dacă în cazul infracțiunii de furt, aceasta transpare cu ușurință prin însăși natura infracțiunii și sustragerea unui bun vizat, în cazul lovirii, intenția directă este reliefată prin zona vizată și obiectul vătămător (pumnul).
Infracțiunea a fost săvârșită în condițiile circumstanței agravante speciale ”în timpul nopții” prevăzută de art. 234 alin. 1 lit. d C.pen., întrucât, în luna martie, în jurul orei 20:25, în mediul natural este întuneric.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile prev. de art.74 C. pen., și anume gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, incidența circumstanțelor atenuante sau agravante, urmând a reține și aplicabilitatea art. 396 alin. 10 C.pr.pen.
În baza art. 10 din Legea nr. 187 din 2012, modificată, constatând că infracțiunea supusă judecății a fost săvârșită sub imperiul Noului Cod penal, tratamentul sancționatoriu aplicabil în cauză este cel al recidivei postcondamnatorii.
Potrivit art. 79 alin.3 C.pen., când în cazul aceleiași infracțiuni există atât cauze de atenuare, cât și cauze de agravare, devin aplicabile întâi efectele cauzelor de atenuare și ulterior, a celor de agravare. Instanța de fond a aplicat dispozițiile art. 396 alin. 10 C.pr.pen., iar apoi pe cele ale art. 41 alin.1 C.pen.
În cauză, inculpatul I. P. a solicitat aplicarea procedurii simplificate prevăzute de art. 375 C.pr.pen. Astfel, în baza art 396 alin. 10 C.pr.pen., limitele speciale ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art.234 alin.1 lit. d) rap. la art. 233 C.pen. se reduc cu o treime, rezultând un minim special de 2 ani și un maxim special de 6 ani și 8 luni închisoare și interzicerea exercitării unor drepturi.
Instanța de fond a constatat că inculpatul I. P. a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie. Aceasta întrucât inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 674 din 09.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 București, definitivă prin nerecurare la 23.07.2013, la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie și a unei infracțiuni de furt, în concurs. Analizând tratamentul sancționatoriu al recidivei postcondamnatorii prevăzut de art. 43 alin. 1 C.pen., instanța de fond a procedat întâi la stabilirea unei pedepse pentru infracțiunea în curs de judecată, iar ulterior a dat efect dispozițiilor referitoare la pluralitatea de infracțiuni.
Astfel, raportat la împrejurările concrete ale faptei, instanța de fond a apreciat că sustragerea bruscă și forțată a unui obiect personal de valoare, urmată de lovirea cu pumnul în zona sensibilă a capului denotă o periculozitate ridicată a faptei. De asemenea, din analiza antecedentelor penale ale inculpatului, se poate aprecia că, prin perseverarea în comiterea de infracțiuni de furt și tâlhărie, acesta pune în pericol ordinea socială. Instanța de fond a mai avut în vedere atitudinea cooperantă a inculpatului, care a recunoscut săvârșirea infracțiunii și și-a manifestat regretul pentru aceasta. De asemenea, raportat la situația educațională precară (4 clase), vârsta de 21 ani, la faptul că inculpatul are un loc de muncă stabil, precum și la faptul că telefonul a fost restituit persoanei vătămate, instanța a apreciat că o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare este suficientă pentru îndreptarea inculpatului.
În baza art. 67 alin. 2 C.pen. rap. la art. 234 alin.1 C.pen., instanța a stabilit inculpatului o pedeapsă complementară dintre cele prevăzute la art. 66 alin.1 C.pen. Prin natura sa, infracțiunea de tâlhărie presupune o desconsiderare a valorilor aparținând semenilor, ceea ce îl face pe autor să decadă din dreptul de a accede la funcții publice, cel puțin pentru un timp. În consecință, instanța a interzis inculpatului I. P. exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit.a) și b), respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. De asemenea, având în vedere că inculpatul I. P. a lovit persoana vătămată într-o zonă vitală pentru a obține un beneficiu material relativ minor, iar aceasta a participat activ la cercetarea penală desfășurată în cauză, instanța a apreciat că este necesară și interzicerea dreptului de a comunica cu persoana vătămată, O. V., pe o durată de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
De asemenea, în baza art. 65 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a), b) și n) C. pen., instanța de fond a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a comunica cu persoana vătămată, O. V.,de la rămânerea definitivă a sentinței și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În continuare, instanța de fond a constatat că infracțiunea supusă judecății a fost săvârșită în termenul de încercare al suspendării executării pedepsei sub supraveghere, dispusă prin sentința penală nr. 674/09.07.2013. Prin această hotărâre s-a dispus condamnarea lui I. P. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin.1, alin. 2 lit. b), c), alin. 21 lit. a) C.pen. din 1968 și 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 rap. la 209 alin. 1 lit. e C.pen. din 1968, urmând să execute 3 ani închisoare în condițiile art. 861 C.pen. din 1968. Deși această hotărâre de condamnare a intervenit pentru săvârșirea unei infracțiuni sub imperiul C.pen.1968, în materia revocării suspendării sub supraveghere, tratamentul sancționatoriu este identic (cumul aritmetic potrivit C.pen. 1968, respectiv tratamentul specific recidivei care prevede la art. 43 alin. 1 C.pen. cumulul aritmetic), fapt pentru care instanța a aplicat dispozițiile relevante din C.pen, în baza principiului activității legii penale.
În consecință, în baza art. 96 alin 4 C. pen. rap. la art. 43 alin. 1 C. pen., instanța de fond a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 674/09.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 București, definitivă prin nerecurare la 23.07.2013, pentru care s-a stabilit un termen de încercare de 5 ani și a adăugat pedeapsa aplicată în prezenta cauză la pedeapsa anterioară de 3 ani, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare. De asemenea, instanța de fond a dispus executarea pedepsei accesorii prev. de art. 71 rap. la art. 64 alin. 1 lit.a,b C.pen. 1968 de la rămânerea definitivă a sentinței, până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.
În baza art. 45 alin.1 C.pen. rap. la art. 67 alin. 2 C.pen. rap. la art. 234 alin.1 C.pen., instanța de fond a stabilit o pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit.a), b) și n) C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, precum și interzicerea dreptului de a comunica cu persoana vătămată, O. V., pe o durată de 2 ani de la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Instanța de fond a mai interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a comunica cu persoana vătămată, O. V., de la rămânerea definitivă a sentinței și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 72 alin. 1 C. pen., instanța de fond a dispus scăderea din pedeapsa aplicată inculpatului a perioadei reținerii și a arestării preventive dispuse în prezenta cauză, de la data de 05.05.2014 la zi, precum și perioada de la 25.04.2013 la 20.07.2013, astfel cum a fost dedusă prin sentința penală nr. 674/09.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 București.
În baza art. 399 alin. 1 C.pr.pen., instanța s-a pronunțat și cu privire la menținerea, revocarea sau încetării de drept a măsurii preventive a arestării preventive dispuse în prezenta cauză și a apreciat că s-au administrat probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul I. P. a săvârșit infracțiunea de tâlhărie, iar măsura arestării preventive este necesară și proporțională, având ca scop asigurarea bunei desfășurări a procesului penal și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. S-a mai apreciat de către instanța de fond că fapta supusă judecății este de o gravitate ridicată, aducând atingere atât integrității corporale a persoanei vătămate, cât și a patrimoniului acesteia. Inculpatul I. P. a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie, fiind condamnat pentru săvârșirea altor infracțiuni contra patrimoniului. A fost menținută măsura preventivă dispusă prin încheierea din data de 06.05.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 București.
Pe latură civilă, s-a reținut că persoana vătămată nu a formulat pretenții civile în cauză.
Din coroborarea declarației inculpatului I. P. cu declarația martorului D. G. a rezultat că inculpatul a dobândit suma de 150 lei prin vânzarea telefonului mobil sustras. Persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză, iar telefonul i-a fost restituit. În considerarea acestor aspecte, în temeiul art. 112 lit e) C. pen., instanța a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 150 de lei, obținută prin valorificarea bunului sustras.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București și inculpatul I. P..
Motivele de apel depuse în scris de către P. vizează:
- greșita deducere a perioadei în care inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în altă cauză;
- neaplicarea dispozițiilor art.7 din Legea nr.76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.
Inculpatul I. P., la termenul din data de 25.11.2014, în temeiul dispozițiilor art.415 C. pr. pen., a declarat că își retrage apelul.
Examinând actele dosarului și sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.417 alin.2 C. pr. pen., Curtea apreciază că apelul P. este fondat pentru motivele arătate în continuare.
Cauza a fost soluționată în procedura simplificată a judecății în cazul recunoașterii vinovăției, fiind respectate condițiile impuse de art.374 alin.4, art.375 și art.396 alin.10 C. pr. pen.
Situația de fapt reținută de către instanța de fond nu a fost criticată în apel, Curtea însăși constatând, în virtutea efectului integral devolutiv al căii de atac exercitate, temeinicia hotărârii din această perspectivă.
Astfel, probatoriul administrat în cauză (respectiv: declarațiile inculpatului I. P.; declarațiile persoanei vătămate O. V.; procesul-verbal de cercetare la fața locului; procesul-verbal de consemnare a declarației verbale a martorului E. G.; declarațiile martorului D. G.; procesul-verbal din data de 24.04.2014 și procesul-verbal de identificare din grup de persoane și planșa foto) confirmă neîndoielnic situația de fapt reținută de instanța de fond constând, în esență, în aceea că în seara zilei de 31.03.2014, inculpatul I. P., în jurul orei 20:25, în timp ce se afla pe șoseauna M. B. din București, sector 2, i-a sustras persoanei vătămate O. V. un telefon mobil Samsung Galaxy S2, iar apoi a lovit-o pentru a păstra bunul și a-și asigura scăparea.
Vinovăția inculpatului fiind pe deplin dovedită, în mod legal și temeinic a dispus instanța de fond condamnarea acestuia la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, la stabilirea căreia s-a avut în vedere starea de recidivă a inculpatului, precum și celelalte criterii de individualizare a pedepsei prevăzute de art.74 C. pen. și menționate în concret în sentința apelată.
Pedeapsa astfel stabilită este just proporționalizată, având aptitudinea să realizeze scopurile prevenției speciale și ale celei generale.
De asemenea, se mai constată că instanța de fond a procedat corect, în ceea ce privește aplicarea pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, precum și referitor la revocarea suspendării executării și sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr.674/2013 a Judecătoriei sectorului 1 și adăugării acestei pedepse la cea stabilită în prezenta cauză.
Referitor la deducerea prevenției și a perioadei executate, Curtea constată că este fondat apelul Parchetului, în condițiile în care din actele dosarului rezultă că inculpatul a executat din pedeapsa anterioară perioada de la 25.04.2013 la 10.07.2013, iar în prezenta cauză a fost reținut și arestat preventiv de la 05.05.2014 la zi.
Tot astfel, se constată că instanța de fond nu a aplicat dispozițiile art.7 din Legea nr.76/2008, în sensul dispunerii prelevării de probe biologice de la inculpat.
Celelalte aspecte ale cauzei au primit o rezolvare legală și temeinică, nefiind identificate alte motive de desființare ale hotărârii, care să fie invocate din oficiu.
Pentru considerațiile ce preced, în baza art.415 C. pr. pen., Curtea va lua act de retragerea apelului declarat de inculpatul I. P..
În baza art.421 pct.2 lit.a C. pr. pen., va fi admis apelul declarat de P., se va desființa, în parte, sentința penală apelată și rejudecând, se va computa din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 05.05.2014 la zi și perioada executată din pedeapsa stabilită prin sentința penală nr.674/2013 a Judecătoriei sectorului 1 București de la 25.04.2013 la 10.07.2013.
Se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen. va fi obligat apelantul inculpat I. P. la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea apelului declarat de către inculpatul I. P..
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria sectorului 2 București.
Desființează, în parte, sentința penală nr.663/17.09.2014 a Judecătoriei sectorului 2 București și rejudecând în fond:
Compută din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 05.05.2014 la zi și perioada executată din pedeapsa stabilită prin sentința penală nr.674/2013 a Judecătoriei sectorului 1 București de la 25.04.2013 la 10.07.2013.
Dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.11.2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
I. T. D. L.
GREFIER,
S. N.
Red. D.L.
Dact. A.L. 2 ex./18.12.2014
Jud. Sect. 2 București – jud.: R. F
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 871/2014.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1481/2014. Curtea... → |
|---|
