Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 866/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 866/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-06-2015 în dosarul nr. 866/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.866/A
Ședința publică din data de 22 iunie 2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: A. T.
JUDECĂTOR: C. M. M.
GREFIER: O. C. B.
MINISTERUL PUBLIC - P. de pe Curtea de Apel București a fost reprezentat prin procuror I. L..
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul Ș. M. împotriva sentinței penale nr.13 din data de 25 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria V., în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 19 iunie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, instanța stabilind data pronunțării la 22 iunie 2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.13 din data de 25 februarie 2015, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria V. l-a condamnat, în baza art.257 alin.1 și 4 Cod penal cu referire la art.193 alin.2 Cod penal cu aplic.art.396 alin.10 Cod procedură penală, pe inculpatul Ș. M. (fiul lui T. și M., născut la data de 27.06.1985, în municipiul A., județul Teleorman, cu domiciliul în comuna S. M., ., CNP_, cetățenia română, studii 5 clase, necăsătorit, fără antecedente penale), la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.
În baza art.65 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art.66 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit.a și b Cod penal pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei principale.
S-a luat act că persoana vătămată G. M. nu s-a constituit parte civilă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în fapt, că în noaptea de 07/08.06.2014, în jurul orei 02.40 agenții de poliție A. A. și G. M. din cadrul Secției de Poliție Rurală nr.11 Gălăteni au oprit pe drumul public din satul Albeni, . Teleorman, autoturismul marca Dacia cu nr.de înmatriculare_, care se deplasa haotic cu luminile de drum aprinse, iar în momentul opririi, din autoturism, din partea stângă (la volan) a coborât numitul Ș. I. care era într-o stare avansată de ebrietate și care a refuzat să ofere actele agenților de poliție, manifestându-se violent. La un moment dat, Ș. I. l-a prins de mână pe agentul A. A. și i-a cerut socoteală în legătură cu motivul pentru care îl oprise iar persoana vătămată, agentul de poliție G. M. a încercat să îl imobilizeze pe Ș. I., moment în care din autoturism a coborât inculpatul Ș. M., fratele martorului Ș. I., care le-a solicitat polițiștilor să îl lase în pace pe fratele său.
Inculpatul Ș. M., care la rândul său era într-o stare avansată de ebrietate și se manifesta violent, s-a apropiat de cei doi agenți de poliție cu intenția de a-i împiedica pe aceștia să îl imobilizeze pe fratele său, însă persoana vătămată G. M. a reușit să-l îndepărteze, după care inculpatul a mers la un gard din apropiere de unde a rupt o scândură, s-a apropiat de cei doi agenți de poliție și a lovit-o pe persoana vătămată, care a parat lovitura cu antebrațul, însă datorită faptului că scândura s-a rupt în momentul impactului, o bucată l-a lovit în zona capului.
După ce agenții de poliție au reușit să îl imobilizeze pe martorul Ș. I. cu cătușele, persoana vătămată G. M., folosind spray-ul iritant lacrimogen din dotare, a reușit să îl imobilizeze pe inculpat cu cătușele și l-a dus lângă autoturismul din dotare în așteptare de întăriri, dar la scurt timp de locul respectiv s-au apropiat mai mulți membrii ai familiei inculpatului Ș. M. și martorului Ș. I., respectiv martora A. F., Ș. M. - mama celor doi, Ș. T. - tatăl și frații Ș. D. și Ș. V., care au avut o atitudine jignitoare și amenințătoare la adresa polițiștilor, iar martorul Ș. V. s-a apropiat de polițist cu un topor care, ulterior, a fost ridicat de organele de poliție. În continuare, Ș. M. și martorul Ș. I., fiind încătușați au adus injurii la adresa polițiștilor, dar și amenințări, s-au plâns că polițiștii i-au agresat.
La fața locului a sosit o ambulanță, solicitată de către rudele inculpatului, însă potrivit declarației martorului C. D. C., inculpatul Ș. M. și martorul Ș. I. au fost consultați de personalul medical și nu s-au constatat vătămări fizice.
Cu privire la conducerea autoturismului de către martorul Ș. I. sub influența alcoolului a fost întocmit dosarul penal nr.571/P/2014, în care se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului.
Cu privire la declarațiile inculpatului Ș. M. și ale martorului Ș. I. că ar fi fost bătuți de agenții de poliție după ce au fost imobilizați, a fost constituit un alt dosar - nr.621/P/2014 - în care se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă.
Inculpatul Ș. M. a recunoscut că a lovit persoana vătămată cu o scândură pe care o rupsese dintr-un gard din apropiere dar în apărare inculpatul a precizat că a procedat astfel întrucât cei doi polițiști nu-l lăsau în pace.
Instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului nu poate fi justificată prin aceea că cei doi agenți de poliție încercau să-l încătușeze pe martorul Ș. I., agenții de poliție fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu și oprind în trafic autoturismul marca Dacia cu nr.de înmatriculare_ condus de martorul Ș. I. care se afla în stare avansată de ebrietate. Avându-se în vedere că martorul Ș. I. a fost depistat în trafic conducând un autoturism și că existau indicii că acesta săvârșise o infracțiune, agenții de poliție erau îndreptățiți să-l legitimeze pe martor și să-l ducă la sediul poliței, conform reglementărilor în vigoare, iar potrivit constatărilor acestora, martorul Ș. I. a refuzat să se legitimeze și a devenit violent în limbaj, gesticulând cu mâinile. Mai mult, la un moment dat, martorul Ș. I. l-a tras pe agentul de poliție A. A. de mână, cerându-i socoteală.
Cu privire la conduita inculpatului Ș. M. și a martorului Ș. I., s-a constatat că aceștia se aflau în stare de ebrietate și înainte de a pleca cu autoturismul, aflându-se la poarta locuinței, atunci când cei doi polițiști au trecut cu autoturismul din dotare prin fața porții lor, când martorul Ș. I. a început să fluiere în direcția autoturismului de poliție.
Inculpatul Ș. M. a declarat că în momentul în care fratele său a fost oprit de către polițiști, aceștia nu i-au cerut actele ci i-au dat cu spray iritant lacrimogen în ochi, însă afirmația acestuia a fost apreciată ca neverosimilă avându-se în vedere starea avansată de ebrietate a celor doi și atitudinea avută, ulterior, în prezența martorului C. D. C., care a arătat că, ulterior incidentului, martorul Ș. I. i-a spus fratelui său, inculpatul Ș. M. că „din cauza mea acum intri tu la belea” .
Prin urmare, s-a apreciat că activitatea inculpatului Ș. M. a fost una antijuridică, neputând fi reținută ca o cauză justificativă și nici măcar ca o circumstanță atenuantă, întrucât agenții de poliție și-au îndeplinit în mod legal atribuțiile prevăzute de lege.
În fața instanței, inculpatul a recunoscut comiterea faptei și a solicitat să fie judecat potrivit procedurii de recunoaștere a vinovăției prev. de art.374 alin.4 și art.375 Cod procedură penală.
În drept, s-a apreciat că fapta săvârșită de inculpatul Ș. M. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj, prev. de art.257 alin.1 și 4 Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.74 Cod penal, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Instanța a reținut că infracțiunea comisă de inculpat prezintă un pericol social ridicat avându-se în vedere că prin comiterea acesteia au fost lezate atât relațiile sociale referitoare la respectul datorat autorității de stat cât și relațiile sociale referitoare la integritatea corporală și sănătatea persoanei, în concret inculpatul amenințând și lovind un polițist aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Judecătorul cauzei pe fond a mai apreciat că lipsa antecedentelor penale și regretul exprimat formal de inculpat nu sunt de natură a diminua periculozitatea socială ridicată a faptei comise. S-a apreciat astfel că prin condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoare, în regim de detenție, al cărei cuantum să fie ușor majorat față de minimul special ce rezultă din aplicarea dispozițiilor art.396 alin.10 Cod procedură penală se poate atinge scopul și îndeplini funcțiile de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul Ș. M., care a solicitat reducerea pedepsei.
Apelul este nefondat.
Curtea reține că inculpatul a apelat la procedura prescurtată, care presupune recunoașterea faptei așa cum a fost descrisă în rechizitoriu. De altfel, și materialul probator administrat în cursul urmăririi penale confirmă săvârșirea faptei în modalitatea descrisă în actul de sesizare.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei, Curtea are în vedere că violența accentuată de care inculpatul a dat dovadă, atitudinea de vădită sfidare la adresa organelor de ordine, cu nimic remediată prin atitudinea formală de recunoaștere a faptei, dar și caracterul constant al atitudinii violente la adresa organelor de poliție, manifestată în decursul timpului, fapta de față fiind doar una din numeroasele escaladări violente ale relației constante de împotrivire a inculpatului la norme esențiale de conformare, ar fi justificat aplicarea unei pedepse la maximul special posibil, de 11 luni închisoare, condiții în care nu găsește justificat a reduce pedeapsa – clementă – stabilită de prima instanță.
De asemenea, în temeiul art.283 al.4 lit.g Cod pr.penală, președintele de complet va dispune aplicarea unei amenzi judiciare în cuantum maxim numitului Ș. I. – fratele inculpatului, care, prin atitudinea cu caracter evident de amenințare, intimidare, la adresa părții vătămate prezente la momentul dezbaterilor, a lezat de o manieră gravă solemnitatea ședinței de judecată. Regulile de conduită obligatorii ședinței de judecată interzic oricărei persoane să se manifeste de maniera comportamentului avut de această persoană, care s-a ridicat în picioare și prin atitudinea sa vădit intimidantă a urmărit să creeze o stare de temere persoanei vătămate, prezentă pentru a-și exprima punctul de vedere. Întrucât în opinia președintelui de complet o astfel de atitudine reprezintă în același timp și o sfidare vădită la adresa organelor judiciare, apreciază că se impune aplicarea amenzii în cuantum maxim.
Pentru motivele de mai sus,Curtea va respinge în baza art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penală, ca nefondat apelul formulat de inculpatul Ș. M. iar în baza art.275 al.2 Cod pr.penală va fi obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.283 al.4 lit.g Cod pr.penală se va dispune amendarea numitului Ș. I. cu 5.000 de lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penală, respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul Ș. M. împotriva sentinței penale nr.13 din 25.02.2015 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._
În baza art.275 al.2 Cod pr.penală, obligă inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.283 al.4 lit.g Cod pr.penală dispune amendarea numitului Ș. I. cu 5.000 de lei.
Cu contestație în 10 zile de la comunicare în privința amenzii.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 iunie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. T. C. M. M.
GREFIER,
O. C. B.
Red.A.T./Th.red.C.V.M.-ex.5/14.07.2015
Judecătoria V. – judecător I. T.
| ← Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP.... | Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
