Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 655/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 655/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-12-2015 în dosarul nr. 655/2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._ (_ )

Decizia penală nr. 655/CO

Ședința publică din data de 23 decembrie 2015

Curtea constituită din:

Președinte: G. C.

Grefier: R. S.

* * * * * * * * *

Ministerul Public – P. de pe Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de procuror D. B..

Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația declarată de inculpatul C. V. - S. împotriva încheierii de ședință din data de 15 decembrie 2015, a Tribunalului București - Secția I penală, pronunțată în dosarul nr._ 15.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul-inculpat C. V.-S., personal și asistat de apărător ales-avocat M. S., conform împuternicirii avocațiale nr.19/22.12.2015.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apărătorul ales al contestatorului-inculpat C. V.-S. depune la dosarul cauzei un memoriu.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al contestatorului-inculpat C. V.-S., având cuvântul, solicită, in baza art. 215 alin.2 lit. e Cpp, admiterea contestației, casarea încheierii atacate și rejudecând să fi revocată măsura controlului judiciar, iar in subsidiar, înlăturarea măsurii obligării de a nu-și exercita funcția de Președinte al Consiliului Județean, apreciind că in cauză este încălcat principiul proporționalității, precum și dreptul de muncă.

In ceea ce privește motivarea instanței de fond apreciază că aceasta echivalează cu o antepronunțare, in acest sens urmând a se avea in vedere paragraful 2 de la pagina 15 si paragraful ultim de la pagina 15 din încheierea instanței de fond. Instanța de fond a apreciat atitudinea inculpatului ca fiind sfidătoare, când in realitate în cauză a existat o problemă administrativă.

Totodată, apreciază că in cauză ar fi trebuit să existe o analiză a măsurii controlului judiciar luată inițial de către judecătorul de drepturi si libertăți al Curții de Apel București.

De asemenea, apreciază că soluția pronunțată de către instanța de fond nu este susținută de probe.

La data de 16.04.2015 Judecătorul de drepturi si libertăți a considerat măsura controlului judiciar ca fiind suficientă, iar ulterior, P. a mai venit cu o nouă infracțiune fiind dispusă și măsura obligării inculpatului de a nu își exercita funcția de Președinte al Consiliului Județean.

Totodată, solicită a se avea in vedere prevederile fila 546, alin.2 din rechizitoriu.

În ceea ce o privește pe inculpata T. arată că inculpatul nu a urmărit să o ajute pe aceasta.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației, ca neîntemeiată, apreciind hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală în ceea ce privește menținerea obligației de a nu-și exercita funcția de Președinte al Consiliului Județean, măsură pe care o apreciază proporțională și necesară în raport cu gravitatea faptelor de care inculpatul este acuzat, precum și faptul că acestea au fost săvârșite prin folosirea acestei funcții.

De asemenea, arată că in cauză au fost formulate mai multe cereri similare, cereri ce au fost respinse.

In cauză in mod greșit se susține faptul că se aduce atingere demnității inculpatului, întrucât există suspiciunea săvârșirii faptelor pentru care inculpatul este trimis in judecată.

De la momentul trimiterii in judecată au trecut câteva luni și nu 5 ani astfel cum se susține.

In situația in care ar fi înlăturată această măsură obligația impusă inculpatului ar fi golită de conținut, scopul acesteia fiind de a se asigura buna desfășurare a procesului penal.

Totodată, arată că instanța de fond a avut in vedere persoana inculpatului, precum și relațiile influente ale acestuia.

Contestatorul-inculpat C. V. S., personal, în ultimul cuvânt, arată că este acuzat desăvârșirea a 8 fapte de corupție. De asemenea, arată că în cauză se solicită anularea unor înscrisuri la a căror întocmire nu a participat.

Totodată, solicită a se avea in vedere faptul că locuiește într-un apartament, iar Consiliul Județean nu s-a constituit parte civilă in cauză.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 15.12.2015 pronunțată de Tribunalul București-Secția I Penală în baza art. 362 alin. 2 C.proc.pen. raportat la art. 208 alin. 5 C.proc.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispus asupra inculpatului C. V. S. prin încheierea Curții de Apel București – Secția I penală nr. 462/16.04.2015, astfel cum a fost modificat prin ordonanța D. – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție din data de 19.05.2015, și a fost menținută măsura controlului judiciar a acestuia.

În baza art. 362 alin. 2 C.proc.pen. raportat la art. 208 alin. 5 C.proc.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispus asupra inculpatului V. C. G. prin încheierea Curții de Apel București – Secția I penală nr. 462/16.04.2015, și s-a menținut măsura controlului judiciar a acestuia.

În baza art. 362 alin. 2 C.proc.pen. raportat la art. 208 alin. 5 C.proc.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispus asupra inculpatului M. L. G. prin ordonanța D. – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție din data de 10.02.2015, și s-a menținut măsura controlului judiciar a acestuia.

În baza art. 362 alin. 2 C.proc.pen. raportat la art. 208 alin. 5 C.proc.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispus asupra inculpatei V. M. prin ordonanța D. – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție din data de 10.02.2015, și s-a menținut măsura controlului judiciar a acesteia.

În baza art. 362 alin. 2 C.proc.pen. raportat la art. 208 alin. 5 C.proc.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispus asupra inculpatului C. M.-D. prin ordonanța D. – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție din data de 10.02.2015 și modificat prin ordonanța D. – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție din data de 22.06.2015, și s-a menținut măsura controlului judiciar a acestuia.

În baza art. 362 alin. 2 C.proc.pen. raportat la art. 208 alin. 5 C.proc.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispus asupra inculpatei T. E. C. prin ordonanța D. – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție din data de 10.02.2015 și modificat prin ordonanța D. – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție din data de 22.06.2015, și s-a menținut măsura controlului judiciar a acestuia.

Măsurile au fost comunicate în conformitate cu art. 215 alin. 5 C.proc.pen.

Au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile formulate de inculpați de revocare a măsurii controlului judiciar.

S-a respins ca neîntemeiată, cererea formulată de inculpatul C. V. S. de înlăturare a obligației prev. de art. 215 alin. 2 lit. e) C.pr.pen., de a nu desfășura activitatea în baza funcției de Președinte al Consiliului Județean Ialomița, în exercitarea căreia ar fi săvârșit faptele reținute în sarcina sa.

Pentru a dispune astfel, judecătorul a reținut că :

Prin rechizitoriul nr.799/P/2014 din data de 30.06.2015, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților I. M. I. - pentru săvârșirea infracțiunilor de: abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție prev. de art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea 78/2000, neîndeplinirea cu rea-credință a obligației de a înștiința organul de urmărire penală sau organul de constatare a săvârșirii infracțiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezultă indicii că s-a efectuat o operațiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală potrivit Legii nr.78/2000, prev. de art.25 alin. 4 cu referire la art.23 din Legea nr.78/2000, fals intelectual, prev. de art.321 C.pen., toate aplicarea art.38 alin.1 C.pen., N. M. - pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art. 297 alin1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000, D. M. - pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000, R. N. C. - pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000, A. C. - pentru săvârșirea infracțiunilor de: fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. 1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. ( 2 infracțiuni), complicitate la folosirea și prezentarea, cu rea-credință documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținându-se pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei, prev. de art.48 C.pen. rap. la art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen., toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen., G. EUGENIU - pentru săvârșirea infracțiunilor de: fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. 1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen., complicitate la folosirea și prezentarea, cu rea-credință documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținându-se pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei, prev. de art.48 C.pen. rap. la art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen., toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen., S. D. - pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000, C. V. - pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art.290 alin 1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 și .- pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.322 alin. 1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen., folosirea și prezentarea, cu rea-credință documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținând pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei, prev. de art. 181 alin.1 din Legea 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen., toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen. și sub control judiciar a inculpaților C. V. S. – pentru săvârșirea infracțiunilor de: folosirea influenței și autorității conferite de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul a un folos necuvenit, prev. de art.13 din Legea nr.78/2000, instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art.47 C.pen. rap. la art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000, instigare la fals intelectual prev. de art.47 C.pen. rap. la art. 321 C.pen., instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art.47 C.pen. rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000, complicitate la folosirea și prezentarea, cu rea-credință documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținându-se pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei, prev. de art. 48 C.pen. rap. la art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen., abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție prev. de art.297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea 78/2000, folosirea influenței și autorității conferite de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul a un folos necuvenit, prev. de art.13 din Legea nr.78/2000, luare de mită prev. de art.289 alin 1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen., V. C. G. - pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000, C. M.-D. - pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art.47 C.pen. rap. la art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000, T. E. C. - pentru săvârșirea infracțiunilor de: instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.47 C.pen. rap la art.322 alin. 1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen., instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.47 C.pen. rap la art.322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen., folosirea și prezentarea, cu rea-credință documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținându-se pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei, prev. de art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen., instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art.47 C.pen. rap. la art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000, toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen., M. L. G. - pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000 și V. M. - pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000.

În fapt, s-au reținut, în ceea ce îi privește pe inculpații aflați sub puterea măsurii preventive a controlului judiciar, următoarele:

În ceea ce îl privește pe inculpatul C. V. S., acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- folosirea influenței și autorității conferite de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul a un folos necuvenit, prev. de art.13 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că, în luna ianuarie 2014, și-a folosit influența și autoritatea conferită de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul a unui folos necuvenit, respectiv asigurarea postului de manager interimar al Spitalului Județean de Urgență Slobozia, pentru B. A.;

- instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție prev. de art.47 C.pen. rap. la art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că, în perioada martie-aprilie 2014, după efectuarea controlului de către Corpul de Control al Ministerului Sănătății, l-a determinat pe un consilier al acestuia, I. M. I., să-și exercite atribuțiile de serviciu în mod defectuos, prin întocmirea raportului de control neconform realității, în sensul eliminării din cuprinsul acestuia a unor dispoziții și a unor pasaje ce ar fi dus la sesizarea organelor de urmărire penală, aducând-se atingere activității de control al Ministerului Sănătății și încrederii publice în realizarea unui astfel de control de către o instituție centrală a statului, obținând un folos necuvenit pentru sine și pentru B. A. prin înlăturarea riscului de a face obiectul unor cercetări penale;

- instigare la fals intelectual prev. de art.47 C.pen. rap. la art. 321 C.pen., constând în aceea că, în perioada martie-aprilie 2014, l-a determinat pe I. M. I., consilierul corpului de control al Ministrului Sănătății, să întocmească în fals raportul de control, prin omisiunea, cu știință, de a însera anumite împrejurări care ar fi putut duce la tragerea la răspundere penală, disciplinară sau administrativă a celor supuși controlului, printre care și B. A.;

- instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție prev. de art.47 C.pen. rap. la art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000 și art.35 alin.1 C.pen., constând în aceea că, în perioada decembrie 2013-iulie 2014, i-a determinat pe numiții: M. L. G., președinte al A.D.R. Sud Muntenia, V. M., director adjunct în cadrul aceleiași instituții și pe S. D., expert în cadrul Biroului Județean Ialomița al aceleiași agenții, să-și îndeplinească defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul amânării nejustificate, a vizitelor de monitorizare și a constatării neconcordanțelor în vederea remedierii lor, cu scopul sprijinirii intereselor numitei T. E. C., beneficiar și/sau consultant în cadrul unor proiecte cu finanțare europeană derulate de S.C. CONSULT INVEST S.R.L. și ., proiecte depuse la A.D.R. SUD MUNTENIA, pentru ca beneficiarii acestor proiecte să nu suporte corecții financiare, asigurându-i astfel un folos necuvenit;

- complicitate la folosirea și prezentarea, cu rea-credință, de documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținându-se pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei, prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen., constând în aceea că, în perioada decembrie 2013-iulie 2014, a acordat sprijin inculpatei T. E. C., prin obținerea amânărilor nejustificate a vizitelor de monitorizare, urmare a intervențiilor sale realizate la nivelul ADR SUD MUNTENIA, pentru ca beneficiarul proiectului ” Pensiunea Amara” să întocmească în timp util documente false justificative (proces-verbal de custodie materiale) astfel încât acesta să nu suporte corecții financiare în sumă de 33.739,41 lei, din fondurile obținute pe nedrept;

- abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție prev. de art.297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea 78/2000, constând în aceea că în perioada aprilie-mai 2014, abuzând de prerogativele funcției sale, având un ascendent asupra subordonaților săi, i-a determinat pe membrii Comisiei de licitație din cadrul C.J. Ialomița, aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu, să-și îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul atribuirii în mod nelegal a contractului de concesiune unei societăți . (ofertant clasat pe locul 2), și a încheiat cu această societate contractul de concesiune, producând astfel o prejudiciu bugetului C.J. Ialomița de aproximativ-5.947.899,6 lei ( pe toată durata contractului de 30 de ani), asigurând astfel un folos necuvenit pentru societatea cu care a încheiat contractul de concesiune;

- folosirea influenței și autorității conferite de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul a un folos necuvenit, prev. de art.13 din legea nr.78/2000, constând în aceea că în perioada 2010-2014, și-a folosit influența și autoritatea conferite de funcția de președinte al Consiliului Județean Ialomița și de funcția de președinte al P.S.D. filiala Ialomița, în scopul obținerii pentru ., reprezentată de T. C. E., de contracte de consultanță și servicii de proiectare oneroase cu Primăriile comunale de pe raza județului Ialomița, contracte încheiate cu încălcarea dispozițiilor O.U.G. nr.34/2006;

- luare de mită prev. de art.289 alin.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că în perioada aprilie-mai 2014, împreună cu V. C. G., președinte al Direcției Achiziții și Patrimoniu, abuzând de funcția deținută de Președinte al C.J. Ialomița, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a pretins suma de 5.000 de lei și a primit suma de 3.000 de lei de la C. V., în schimbul prelungirii termenului contractului de concesiune pe care acesta din urmă îl avea încheiat cu Consiliul Județean Ialomița, cu titlu de sponsorizare a Muzeului Județean Ialomița, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Ialomița,

toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen.

În ceea ce îl privește pe inculpatul V. C. G., acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție prev. de art.297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea 78/2000, constând în aceea că, în calitate de director executiv al Direcției de Achiziții și Patrimoniu și de Președinte al Comisiei de licitație, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu și cu știință, și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu care îi reveneau, în sensul atribuirii în mod nelegal a contractului de concesiune unei societăți . (ofertant clasat pe locul 2), fără a avea un fundament legal, în sensul unor dispoziții legale sau a unor dispoziții din hotărârea consiliului județean, documentația de atribuire sau din caietul de sarcini, producând astfel o prejudiciu bugetului C.J. Ialomița de 5.947.899,6 lei ( pe toată durata contractului de 30 de ani) și asigurând un folos necuvenit pentru societatea cu care s-a încheiat contractul de concesiune.

În ceea ce îl privește pe inculpatul C. M.-D., acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art.47 C.pen. rap. la art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că, în perioada aprilie-mai 2014, i-a determinat pe membrii comisiei de licitație ai Consiliului Județean Ialomița, să-și îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu care le reveneau, în sensul atribuirii în mod nelegal a contractului de concesiune unei societăți . (ofertant clasat pe locul 2), producând astfel o prejudiciu bugetului C.J. Ialomița de 5.947.899,6 lei ( pe toată durata contractului de 30 de ani) și asigurând un folos necuvenit pentru societatea cu care s-a încheiat contractul de concesiune.

În ceea ce o privește pe inculpata T. E. C., aceasta a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.47 C.pen. rap la art.322 alin. 1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen., constând în aceea că, în calitate de angajat în cadrul . și administrator în fapt al acestei societăți, în octombrie 2012, i-a determinat pe U. M., manager de proiect, și D. D. M. (fostă B.), responsabil cu achizițiile din proiect, să redacteze și să semneze, în fals: procesul verbal de deschidere și evaluare a ofertelor nr. 25/08.10.2012, procesul verbal de evaluare și adjudecare a ofertei câștigătoare nr. 25.1/08.10.2012 și raportul procedurii de atribuire a contractului nr. 25.2/08.10.2012, fără să fi realizat o evaluare în fapt a ofertelor;

- instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.47 C.pen. rap la art.322 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen., constând în aceea că, în iulie 2013, i-a determinat pe A. C., director general al . întocmească și să semneze, în fals, centralizatorul situațiilor de lucrări aferent lunii iulie 2013, situația de lucrări CENS 18 arhitectură, adresa .. 425/30.04.2014, oferta . procesul verbal de custodie din data de 26.07.2013, și pe G. Eugeniu, diriginte de șantier, să semneze, în fals centralizatorul situațiilor de lucrări aferent lunii iulie 2013, situația de lucrări CENS 18 arhitectură, cunoscând faptul că toate aceste documente atestă împrejurări necorespunzătoare stării de fapt;

- folosirea și prezentarea, cu rea-credință documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținându-se pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei, prev. de art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art.5 C.pen., constând în aceea că, în calitate de angajat în cadrul . și administrator în fapt al acestei societăți, în 2012-2014 s-a folosit la Autoritatea Contractantă de o . documente false, respectiv: decizia de numire a comisiei de evaluare a ofertelor nr. 16/13.09.2012, procesul verbal de deschidere și evaluare a ofertelor nr. 25/08.10.2012, procesul verbal de evaluare și adjudecare a ofertei câștigătoare nr. 25.1/08.10.2012, raportul procedurii de atribuire a contractului nr. 25.2/08.10.2012, comunicare acceptare ofertă câștigătoare nr. 25.3/08.10.2012, cerere de ofertă către .. 16.1/13.09.2012, oferta . de confidențialitate și imparțialitate a numitei G. G. M.,centralizatorul situațiilor de lucrări aferent lunii iulie 2013, situația de lucrări CENS 18 arhitectură, declarația pe propria răspundere nr. 63/03.04.2014, adresa nr. 133/20.02.2014, procesul verbal de custodie din data de 26.07.2013, adresa . nr. 76/23.04.2014 și adresa .. 425/30.04.2014, cunoscând faptul că aceste documente atestă împrejurări necorespunzătoare stării de fapt, și că au avut drept consecință decontarea pe nedrept din fonduri nerambursabile a sumei de 520.025 RON (fără TVA);

- instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art.47 C.pen. rap. la art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că, în perioada decembrie 2013-iulie 2014, în calitate de administrator în fapt al S.C. CONSULT INVEST S.R.L.,și de beneficiar sau consultant, în cadrul unor proiecte realizate cu finanțare europeană, depuse la nivelul Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia, l-a determinat pe numitul C. V. S., președinte al Consiliului Județean Ialomița, să acționeze la nivelul conducerii Organismului Intermediar menționat reprezentată de M. L. și V. M., inclusiv prin presiuni asupra unui expert din cadrul Biroului Județean Ialomița al ADR Sud Muntenia (numitul S. D.), pentru ca acești funcționari publici să-și îndeplinească defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul amânării nejustificate a vizitelor de monitorizare, amânării constatării neconcordanțelor în vederea remedierii lor, cu scopul sprijinirii intereselor sale private și pentru ca beneficiarii acestor proiecte să nu suporte corecții financiare,

toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen.

În ceea ce îl privește pe inculpatul M. L. G., acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că, în perioada decembrie 2013-iulie 2014, în calitate de președinte al A.D.R. Sud Muntenia, și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul amânării nejustificate a vizitelor de monitorizare și a constatării neconcordanțelor în vederea remedierii lor, cu scopul sprijinirii intereselor numitei T. E. C., beneficiar și/sau consultant în cadrul unor proiecte cu finanțare europeană derulate de S.C. CONSULT INVEST S.R.L. și ., proiecte depuse la A.D.R. SUD MUNTENIA, pentru ca beneficiarii acestor proiecte să nu suporte corecții financiare, asigurându-le astfel un folos necuvenit.

În ceea ce o privește pe inculpata V. M., aceasta a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, prev. de art. 297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că, în perioada decembrie 2013-iulie 2014, în calitate de director adjunct al ADR SUD MUNTENIA (organism intermediar) și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul amânării nejustificate a vizitelor de monitorizare și a constatării neconcordanțelor în vederea remedierii lor, cu scopul sprijinirii intereselor numitei T. E. C., beneficiar și/sau consultant în cadrul unor proiecte cu finanțare europeană derulate de S.C. CONSULT INVEST S.R.L. și ., proiecte depuse la A.D.R. SUD MUNTENIA, pentru ca beneficiarii acestor proiecte să nu suporte corecții financiare, asigurându-le astfel un folos necuvenit.

În ceea ce îl privește pe inculpatul I. M. I., acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție prev. de art.297 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.132 din Legea 78/2000, constând în aceea că, în perioada ianuarie-martie 2014, în calitate de consilier al Copului de Control din cadrul Ministerul Sănătății, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, la instigarea președintelui Consiliului Județean Ialomița, C. V. S., și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul întocmirii în fals a raportului de control al Corpului de Control al Ministerului Sănătății, prin omisiunea cu știință de a insera anumite împrejurări și date care ar fi dus la sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la faptele constatate, prin acestea cauzând o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Sănătății, reprezentată de instituția Corpului de control;

- neîndeplinirea cu rea-credință a obligației de a înștiința organul de urmărire penală sau organul de constatare a săvârșirii infracțiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezultă indicii că s-a efectuat o operațiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală potrivit Legii nr.78/2000, prev. de art.25 alin. 4 cu referire la art.23 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că, în perioada ianuarie - martie 2014, în calitate de consilier al Copului de Control din cadrul Ministerul Sănătății, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin întocmirea necorespunzătoare a raportului de control, nu și-a îndeplinit, cu rea-credință, obligația de a înștiința organul de urmărire penală sau organul de constatare a săvârșirii infracțiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezultă indicii că s-a efectuat o operațiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală potrivit legii nr.78/2000;

-fals intelectual, prev. de art.321 C.pen., constând în aceea că, în perioada ianuarie-martie 2014, în calitate de consilier al Copului de Control din cadrul Ministerul Sănătății, a întocmit în fals raportul de control al Corpului de Control al Ministerului Sănătății, prin omisiunea cu știință de a insera anumite împrejurări care ar fi dus la sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la faptele constatate și anumite date privind sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la faptele constatate, prin acestea cauzând o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Sănătății, reprezentată de instituția Corpului de control,

toate aplicarea art.38 alin.1 C.pen.

Anterior, prin încheierea din data de 12.02.2015 a Tribunalului București – Secția I penală în dosarul nr._, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului C. V. S. cu respectarea condițiilor prev. de art. 202 alin. 1, 3 și 4 lit. e) C.proc.pen., art. 223 alin. 2 C.proc.pen., art. 226 C.proc.pen, pe o perioadă de 30 zile, începând de la data încarcerării, măsura dispusă fiind legală și temeinică.

Măsura arestării preventive a inculpatului C. V. S. a fost ulterior prelungită prin încheierea Tribunalului București – Secția I penală din data de 10.03.2015 din dosarul nr._, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 14.03.2015 până la 12.04.2015, inclusiv, și ulterior prin încheierea Tribunalului București – Secția I penală din data de 01.04.2015 din dosarul nr._/3/2015, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 13.04.2015 până la 12.05.2015, inclusiv, măsurile dispuse fiind legale și temeinice.

La luarea măsurii arestării preventive a inculpatului C. V. S. s-au avut în vedere probele existente în dosarul de urmărire penală. În motivare, după expunerea faptelor reținute și analiza mijloacelor de probă, judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că există probe (respectiv denunțul lui Z. V., declarațiile martorilor O. V., B. A., B. M., Ș. I., C. V., G. N., C. L.,D. A., S. R., Lemăndroi I., B. Lilian, S. G., S. F., N. F., C. N., declarațiile suspecților I. M. I.,A. C., D. L., N. M., F. E., D. M., C. M., S. D., J. A., procese-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice și prin e mail, procese-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor purtate în mediul ambiental, înscrisurile ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, procesele-verbale de consemnare a efectuării perchezițiilor, documentele înaintate de Primării, declarațiile inculpaților C. D., V. M., M. L., T. C. E., declarația martorului V. Ș.), din care a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul C. V. S. a săvârșit faptele reținute în sarcina sa, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și că gravitatea faptelor/faptei, modul și circumstanțele de comitere a acestora, anturajul și mediul din care acesta provine, antecedentele penale (necunoscut cu antecedente penale) și alte împrejurări privitoare la persoana inculpatului (vârsta - cu probleme de sănătate, căsătorit, fără copii minori, având studii superioare, cu loc de muncă, conduită - esențialmente - nesinceră), au condus la concluzia că privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. În procesul de selecție a unei măsuri preventive, judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că amploarea (opt infracțiuni, pentru șapte dintre ele fiind atins pragul legal de pedeapsă pentru a se putea dispune arestarea preventivă) și maniera (a se nota numeroasele discuții interceptate) la care se acționa în contra legii de către inculpatul C. V.-S., respectiv maniera (a se nota discuțiile interceptate) descriu un potențial infracțional care nu poate fi ignorat.

Ulterior,

Prin încheierea nr. 462/16.04.2015 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I penală în dosarul nr._/3/2015 s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului C. V. S. cu măsura preventivă a controlului judiciar, pe durata maximă de 60 zile, de la data de 16.04.2014 la data de 14.06.2015.

În baza art.215 alin.1 C.pr.pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, i s-a impus inculpatului C. V. S. respectarea următoarele obligații:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori sunt chemați;

b) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;

c) să informeze de îndată organul de urmărire penală cu privire la schimbarea locuinței.

În baza art.215 alin.2 C.pr.pen., pe timpul controlului judiciar, s-a impus inculpatului să nu depășească teritoriul României, decât cu încuviințarea organului de urmărire penală și să nu comunice cu alți inculpații, cu suspecții și coinculpații ori cu martorii, direct sau indirect, pe nicio cale.

Ulterior, în ceea ce îl privește pe inculpatul C. V. S., prin ordonanța nr.799/P/2014 din data de 19.05.2015, având în vedere probele administrate în cauză, extinderea urmăririi penale pentru o altă infracțiune, natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, s-a dispus luarea unei noi obligații față de cele stabilite pe durata controlului judiciar dispus de instanță, respectiv a obligației de a nu desfășura activitatea în baza funcției de Președinte al Consiliului Județean Ialomița, în exercitarea căreia ar fi săvârșit faptele, prev. de art.215 alin.2 lit. e) C.pen.

Măsura preventivă a controlului judiciar a inculpatului C. V. S. a fost prelungită prin ordonanța procurorului nr.799/P/2014 din 08.06.2015, pentru 30 de zile, de la 15.06.2015 până la data de 14.07.2015, inclusiv.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatului C. V. S. i s-a impus respectarea următoarelor obligații:

a)să se prezinte la Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală, ori de câte ori este chemat;

b)să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție-Structura Centrală cu privire la schimbarea locuinței;

c)să se prezinte la Poliția mun. Țăndărei, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori est e chemat.

d)să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului din cadrul D.N.A. Structura Centrală;

e)să nu se apropie de alți participanți la comiterea infracțiunii, de suspecții, inculpați și martorii audiați în cauză, de care acesta are cunoștință, atât el, cât și prin intermediul apărătorului ales, fiindu-le eliberate copii de pe actele de urmărire penală din dosar, și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale;

f)să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme;

g)să nu desfășoare activitatea în baza funcției de Președinte al Consiliului Județean Ialomița, în exercitarea căreia ar fi săvârșit faptele.

Potrivit art.208 C.proc. pen.: (1) judecătorul de cameră preliminară înaintează dosarul instanței de judecată cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea măsurii preventive. (2) Instanța de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului. (5) În tot cursul judecății, instanța verifică prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi,. care să justifice menținerea acestei măsuri.

Analizând astfel măsura preventivă a controlului judiciar luat față de inculpatul C. V. S. în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale menționate, Tribunalul a apreciat că aceasta este legală si temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a acestuia se menține, nu a încetat și nici nu s-a modificat până la acest moment procesual și impune în continuare măsura preventivă menționată.

De asemenea a apreciat instanța că există în continuare probe, în accepțiunea dispozițiilor art. 97 alin. 1 C.pr.pen. (denunțul lui Z. V., declarațiile martorilor O. V., B. A., B. M., Ș. I., C. L., D. A., S. R., Lemăndroi I., B. Lilian, S. G., S. F., N. F., C. N., Golovca V. G., L. S. D., L. S. I., G. M., I. A. R., M. M., U. M. S., G. L., Ș. V., P. E. E., B. S., C. M., U. P. C. A., Chircova M., C. M. G., declarațiile suspecților I. M. I., A. C., D. L., N. M., F. E., D. M., C. M., S. D., J. A., procese-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice și prin e mail, procese-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor purtate în mediul ambiental, înscrisurile ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, procesele-verbale de consemnare a efectuării perchezițiilor, documentele înaintate de Primării, declarațiile inculpaților C. D., V. M., M. L., T. C. E., declarația martorului V. Ș.) din care a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul C. V. S. ar fi săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat. Actele de cercetare penală îndeplinite de la data luării, prelungirii, respectiv menținerii măsurii preventive a controlului judiciar și până în prezent nu au relevat date sau informații de natură a modifica situația de fapt avută în vedere de judecătorul / procurorul care a dispus măsura controlului judiciar, modificare în sensul de a se concluziona că nu ar mai exista probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit faptele care i se impută, ci dimpotrivă.

Poziția inculpatului C. V. S. fiind una de negare a acuzațiilor aduse, Tribunalul a subliniat că, în acord cu jurisprudența CEDO în materie, la momentul luării măsurii arestării preventive (cu atât mai puțin a uneia restrictive de libertate) nu trebuie să existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completă (cauza Murray c. Regatului Unit).

Referitor la caracterul necesar al măsurilor preventive, în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni (condiție ce reprezintă o particularizare, pentru cazul măsurilor preventive, a dispozițiilor art. 53 alin. 2 din Constituția României, republicată), Tribunalul a reținut că măsura controlului judiciar este încă necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, dosarul aflându-se la debutul fazei judecății în primă instanță (inculpatul fiind trimis în judecată pe baza probatoriului administrat în faza de urmărire penală).

Inculpatul C. V. S. fiind acuzat de folosirea influenței și autorității conferite de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul a unui folos necuvenit, instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție, instigare la fals intelectual, complicitate la folosirea și prezentarea, cu rea-credință documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținându-se pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei, abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție. împrejurare care, raportat la calitățile în care se presupune că ar fi acționat în săvârșirea acestor presupuse fapte (inculpatul C. V. S. – ar fi comis presupusele fapte în exercitarea influenței conferite de funcția de președinte al Consiliului Județean Ialomița și de președinte al P.S.D. filiala Ialomița, abuzând de funcțiile deținute pentru a favoriza în mod constant persoane aflate în sfera sa de influență, în scopul obținerii de foloase pentru aceștia; inculpatul C. V. S., președinte al Consiliului Județean Ialomița, a acționat la nivelul conducerii Organismului Intermediar menționat reprezentată de M. L. și V. M., inclusiv prin presiuni asupra unui expert din cadrul Biroului Județean Ialomița al ADR Sud Muntenia, pentru ca acești funcționari publici să-și îndeplinească defectuos atribuțiile de serviciu, cu scopul sprijinirii intereselor sale private și pentru ca beneficiarii acestor proiecte să nu suporte corecții financiare.

Pe de altă parte, Tribunalul a reținut că măsura este în continuare și proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse (respectiv infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, aparent pregătite minuțios, presupus a fi săvârșite într-un interval semnificativ de timp și care au produs un prejudiciu ridicat - 5.947.899,6 lei provenind din infracțiunea de abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție, săvârșită în legătură cu procedura de licitație din 10.04.2014, organizată de Consiliul Județean Ialomița și 520.025 lei provenind din infracțiunea de folosirea și prezentarea, cu rea-credință documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținând pe nedrept fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta sau în numele ei), care aduc o atingere gravă relațiilor sociale privind încrederea populației în autoritățile publice.

Examinând situația inculpatului C. V. S. profilul lui personal și situația familială (CEDO, hotărârea din 2 februarie 2010, cauza Scundeanu contra României, parag. 81-89), Tribunalul a constatat că ceea ce îl caracterizează sunt următoarele: lipsa antecedentelor penale, împrejurarea că este bine integrat din punct de vedere social (având o preocupare demnă de stimă – inculpatul C. V. S. - Președinte al Consiliului Județean Ialomița, conduita procesuală corespunzătoare (toți inculpații fiind audiați), însă a apreciat instanța că aceste aspecte nu prezintă importanță la acest moment procesual.

Lipsa antecedentelor penale este o împrejurare de normalitate pentru fiecare cetățean, care trebuie privită ca atare și nu trebuie să constituie un motiv de a fi recompensat sau o performanță civică deosebită și trebuie pusă în balanță cu gravitatea concretă a faptelor pentru care inculpatul C. V. S. este cercetat.

Este de remarcat în acest sens că, în ceea ce îl privește pe inculpatul C. V. S., acesta a dat dovadă de o totală lipsă de respect pentru normele care reglementează exercitarea cu bună credință a funcțiilor publice deținute, în fiecare dintre activitățile infracționale reținute ca temei pentru măsura preventivă dispusă, exercitându-și abuziv sau necorespunzător atribuțiile de serviciu, comportându-se ca un adevărat stăpân cu ceilalți angajați în cadrul instituției Consiliului Județean Ialomița și ca un adevărat „dirijor” al activității celorlalte instituții publice organizate la nivel județean și nesubordonate Consiliului Județean. Deloc de neglijat a fost și caracterul continuat al activității infracționale și al ingineriilor și aranjamentelor la care acesta se presupune că s-a dedat pentru a-și atinge țelurile infracționale și a favoriza apropiații săi, faptele întinzându-se pe o durată îndelungată.

Tribunalul a considerat astfel că interesul societății de a se afla în siguranță și de a-l supune pe acest inculpat C. V. S. la un control strict din partea autorităților statului este primordial și trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce i s-ar cauza inculpatului prin atingerea temporară a dreptului la liberă circulație.

Chiar dacă acest inculpat C. V. S. beneficiază de prezumția de nevinovăție pentru săvârșirea prezentelor fapte, Tribunalul a constatat că, față de modalitatea premeditată și îndelungată de săvârșire a faptelor, de scopul săvârșirii acestor fapte (ajutorul dat în scopul obținerii unor foloase în mod nelegal pentru apropiați), se poate forma presupunerea mai mult decât rezonabilă că inculpatul ar mai fi putut săvârși fapte similare anterior, existând riscul ca odată pus în libertate la acest moment, acesta să săvârșească și alte asemenea fapte.

Funcțiile deținute de inculpatul C. V. S., de care se presupune că s-a folosit în mod abuziv și care întregesc profilul socio-moral al inculpatului, au fost luate în considerare de Tribunal, dar tocmai dimpotrivă, în susținerea caracterului necesar și proporțional al măsurii preventive a controlului judiciar. Tribunalul a avut în vedere în acest sens și frecvența și numărul în creștere al acestor fapte în România, precum și faptul că, în cazul lăsării în libertate a unor astfel de persoane cercetate pentru astfel de infracțiuni, fără un control strict din partea autorităților, în condiții de criză economică și de creștere alarmantă a modalității defectuoase de exercitare a atribuțiilor de serviciu în rândul unor funcționari publici, angajați tocmai pentru urmărirea binelui comunităților din care fac parte, iar nu pentru urmărirea binelui propriului buzunar sau al apropiaților lor, s-ar crea opiniei publice senzația că organele judiciare nu acționează cu fermitate în vederea reprimării fenomenului infracțional.

În ceea ce privește conduita procesuală corespunzătoare din faza de urmărire penală, Tribunalul a subliniat obligația ce i-a revenit, inclusiv de a se prezenta în fața procurorilor ori de câte ori a fost chemat, dar și sancțiunea planând asupra lui în caz de nerespectare cu rea credință a acesteia, respectiv, luarea măsurii arestului la domiciliu sau a măsurii arestării preventive. Mai mult, Tribunalul a apreciat că importanță are deopotrivă și conduita procesuală viitoare a inculpatului în fața instanței de judecată, acesta fiind de fapt și unul din motivele pentru care a considerat că măsura preventivă a controlului judiciar, prin controlul strict exercitat asupra inculpatului, este proporțională și necesară în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal;

Nu în ultimul rând, și cea de-a patra condiție este îndeplinită, nefiind adusă în atenția Tribunalului nicio cauză care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale.

În privința obligațiilor impuse inculpatului, astfel cum au fost menținute, care dau conținutul controlului judiciar:

- de a se prezenta la judecătorul de cameră preliminară și la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- de a informa de îndată judecătorul de cameră preliminară și instanța de judecată cu privire la schimbarea locuinței;

- de se prezenta la organul de poliție desemnat cu supravegherea - secția de poliție în a cărei rază teritorială își are locuința, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat:

Tribunalul a constatat că menținerea lor se impune, prin raportare la gravitatea faptelor presupus comise, perioada mare de timp în care se presupune că s-a desfășurat presupusa activitate infracțională, numărul mare al persoanelor ce se presupune că au participat la săvârșirea faptelor, complexitatea ridicată a cauzei, precum și imperativele de ordin procesual, cum sunt cele de asigurare a bunei desfășurări a procesului penal și de menținere în continuare a inculpatului la dispoziția organelor judiciare, care ar putea reclama prezența lui în orice moment în vederea efectuării unor acte de cercetare, lipsa oricărei forme de control asupra inculpatului nefiind oportună.

Nu în ultimul rând, Tribunalul a subliniat că obligațiile menționate mai sus, fiind de esența controlului judiciar, au caracter ope legis.

Tribunalul a constatat că, prin raportare la gravitatea faptelor presupus comise, perioada mare de timp în care se presupune că s-a desfășurat presupusa activitatea infracțională, numărul mare al persoanelor ce se presupune că au participat la săvârșirea faptelor, complexitatea ridicată a cauzei, precum și imperativele de ordin procesual, cum sunt cele de asigurare a bunei desfășurări a procesului penal și de menținere în continuare a inculpatului la dispoziția organelor judiciare, care ar putea reclama prezența lui în orice moment în vederea efectuării unor acte de cercetare, se impune și menținerea acestei obligații prevăzute la art.215 alin.2 lit.e C.pr.pen., de a nu folosi și de nu purta arme:

Tribunalul a constatat că menținerea obligației se impune în raport de gravitatea faptelor, modul si circumstanțele de comitere a acestora, a relațiilor sociale periclitate, a mijloacelor folosite, de a nu se apropia de alți participanți la comiterea presupuselor fapte, de suspecți, de martori și de a nu comunica cu aceștia, direct sau indirect, pe nicio cale.

Tribunalul a constatat că menținerea obligației se impune deopotrivă, în raport de stadiul cauzei, cauza fiind la debutul fazei judecății în primă instanță. Este necesară interzicerea apropierii de participanții/unii participanți la comiterea presupuselor infracțiuni, de suspecții și de martorii/unii martori audiați în cauză, în condițiile în care există riscul influențării acestora. Acest aspect nu contravine prezumției de nevinovăție, ci ajută la stabilirea adevărului prin administrarea în bune condiții a probatoriului relevant, de a nu desfășura activitatea în baza funcției de Președinte al Consiliului Județean Ialomița, în exercitarea căreia ar fi săvârșit faptele (impusă în sarcina inculpatului C. V. S.).

Tribunalul nu a primit critica inculpatului C. V. S. în sensul că restricția de a nu desfășura activitatea în baza funcției de Președinte al Consiliului Județean Ialomița este nelegală și netemeinică.

Astfel, în ceea ce privește nelegalitatea acestei obligații, rezultată din faptul că ar fi fost impusă de către procuror, pe de o parte cu ignorarea a voinței judecătorului de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București – Secția I penală, care a impus toate obligațiile pe care le-a considerat necesare, la momentul înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, iar pe de altă parte cu încălcarea principiului separației puterilor în stat, inculpatul fiind un organ ales, ce reprezintă autoritatea executivă a județului, în baza unui vot liber exprimat, Tribunalul a reamintit că procurorul a impus această nouă obligație în sarcina inculpatului în virtutea posibilității conferite de lege, respectiv de dispozițiile art. 215 alin. 8 C.pr.pen. și decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii nr. 4/2015, potrivit cărora, indiferent de organul judiciar care a dispus măsura preventivă a controlului judiciar (procuror sau judecător de drepturi și libertăți), în cursul urmăririi penale, competența de a dispune impunerea unor noi obligații pentru inculpat revine procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, prin raportare și la dispozițiile art. 215 alin. 2 lit. e) C.pr.pen., care nu fac nicio distincție în privința profesiei, meseriei sau a activității, în exercitarea căreia se săvârșește o faptă penală, ce poate fi interzisă de către organul judiciar.

Sub aspectul temeiniciei impunerii acestei obligații, Tribunalul nu a putut primi nici critica inculpatului în sensul că această restricție îi afectează dreptul la muncă, interdicția de a-și desfășura activitatea de Președinte al Consiliului Județean poziționându-l în imposibilitate de a munci și de a-și exercita mandatul dat de cetățenii cu drept de vot din cadrul Județului Ialomița.

Astfel, această restricție (cu consecința, în situația dată, a restrângerii și a dreptului la muncă) reprezintă o consecință a acuzației aduse inculpatului în cadrul procesului penal de față, cea mai gravă. Tribunalul a avut astfel în vedere, natura acuzației aduse, în legătură cu funcția de Președinte al Consiliului Județean Ialomița. În acest sens, Tribunalul a reținut că:

- inculpatul C. V. S., folosindu-se și de funcția de Președinte al Consiliului Județean, i-ar fi acordat sprijin inculpatei T. E. C. pentru ca beneficiarul proiectului ”Pensiunea Amara” să întocmească în timp util documente false justificative astfel încât acesta să nu suporte corecții financiare, din fondurile obținute pe nedrept;

- inculpatul C. V. S., folosindu-se și de funcția de Președinte al Consiliului Județean, ar fi intervenit la nivelul ADR SUD Muntenia pentru a sprijini interesele unei societăți private, deși nu avea relații de subordonare, coordonare și control a acestei instituții, dând ordine, direcții cu privire la modul de efectuare a controalelor, timpul în care ele pot fi efectuate, pentru a permite celui controlat să-și acopere neregulile prin întocmirea de documente false;

- inculpatul C. V. S., folosindu-se de calitatea de președinte al Consiliului Județean, ar fi favorizat, în mod discreționar și preferențial, interesele unei societăți comerciale ., în relațiile cu Primăriile aflate pe raza jud. Ialomița, facilitând acesteia încheierea de contracte de prestări servicii, consultanță, proiectare, cu încălcarea normelor legale prev. de OUG 34/2005;

- inculpatul C. V. S., folosindu-se de autoritatea conferită de funcția de președinte al Consiliului Județean și exercitând o influență asupra propriilor subordonați, ar fi acționat în vederea atribuirii în mod nelegal a contractului de concesiune, în favoarea ofertantului de pe locul doi, ., deși nu ar fi existat niciun temei legal pentru a susține această soluție, în detrimentul intereselor financiare al Consiliului Județean.

În plus, în cadrul urmăririi penale au fost audiați în calitate de inculpați, suspecți, numeroși martori care fac parte din aparatul Consiliului Județean Ialomița, fiind în subordinea acestuia.

Tribunalul a constatat în acest sens că, prin adresa nr.4667 din 03.06.2015, Consiliul Județean Ialomița a precizat deja că, în urma supunerii la vot în ședința Consiliului Județean Ialomița a proiectului de hotărâre privind constituirea de parte civilă în dosarul penal nr.799/P/2014, în urma votului secret, s-a aprobat hotărârea Consiliului Județean Ialomița nr.53 din 02.06.2015 privind neconstituirea ca parte civilă în dosarul nr.799/P/2014.

Totodată, Tribunalul a menționat în acest sens că, pe parcursul urmăririi penale în cauză, după audierea în calitate de martori a doi primari și a unui viceprimar, inculpatul C. V. S. a luat legătură cu aceștia pentru a afla cele declarate. Relevante în acest sens au fost convorbirile telefonice interceptate autorizat, purtate de inculpatul C. V. S. cu primarii comunei C. și Platonești:

La data de 29.01.2015, la ora 12:35:58, inculpatul C. V.-S. a luat legătura cu S. G., primar al comunei Ciochina, audiat în cauză, pe data de 28.01.2015, iar a doua zi - 29.01.2015, fiind audiată D. A. - viceprimarul comunei:

”….C. S. V.- Cu respect, domn primar!

S. G.- Să trăiți, domn președinte!

C. S. V.- Ai avut ieri niște discuții într-un anume loc?

S. G.- Da, da; și astăzi.

C. S. V.- Și astăzi?

S. G.- Da.

C. S. V.- Aha. Să nu uiți nimic, că o să ne vedem. Acum plec eu. Poate te găsesc pe la primărie când merg în colo spre S.?

S. G.- Eu sunt prin Urziceni acum venit.

C. S. V.- Ei, nu te grăbi s-ajungi acasă, că te sun dacă mă opresc puțin pân’ la tine. Plec eu peste o oră, peste o oră jumate.

S. G.- Da, da, da. Nicio problemă. Bine….”

La data de 29.01.2015, la ora 12:34:40, inculpatul C. V.-S. a luat legătura cu C. N., primarul comunei Miloșești, jud. Ialomița, și au discutat cu privire la întâlnire.

”…………..

C. S. V.- Alo!

C. N.- Alo! Să trăiți, domnul președinte!

C. S. V.- ..., domn primar! În legătură cu discuțiile de ieri sau dacă ai fost undeva și ai avut niște discuții ...

C. N.- Da.

C. S. V.- ... vreau să ne vedem săptămâna viitoare. Dar să nu uiți să-ți pui pe hârtie lucruri care sunt relevante.

C. N.- Da.

C. S. V.- Da? Să nu le uiți cumva.

C. N.- Da, da, da.

C. S. V.- Da?

C. N.- Da, da, da.

C. S. V.- Când ne vedem să-i ...

C. N.- Eu ... eu o să vin și mâine dimineață în ... în oraș.

C. S. V.- Sunt eu puțin plecat. Sunt eu mâine plecat.

C. N.- A!

C. S. V.- Da?

C. N.- Da, da, da. De săptămâna viitoare, luni, marți, când este.

C. S. V.- Așa. Da, luni, marți ...

DOMN- Da, da, da.

C. S. V.- Da?

C. N.- Da.

C. S. V.- Bine.

C. N.- Bine. Bine. Să Trăiți!

C. S. V.- Numai să nu uiți nimic din ceea ce este relevant pentru ....

C. N.- Da, da, da. Da, da.

C. S. V.- Bine, bine. Spor la treabă!

C. N.- Bine. Să trăiți! Numai bine!”.

În aceste condiții, neluarea acestei obligației ar lipsi de substanță juridică și obligația de a nu lua legătura cu coinculpații, suspecții și martorii din dosar.

În aceste condiții, interzicerea pentru inculpat a desfășurării activității în exercitarea căreia a săvârșit faptele, respectiv a activității desfășurate în funcția de Președinte al Consiliului Județean, în interesul bunei desfășurări a procesului penal, pentru apărarea ordinii publice și prevenirea săvârșirii de alte infracțiuni primează față de interesul personal al inculpatului.

De altfel, această interdicție nici nu are caracter absolut, regimul obligațiilor impuse poate fi modificat, fie prin introducerea unor noi obligații, fie prin înlocuirea sau încetarea celor dispuse anterior (art.215 alin. 8-9 C.pr.pen.).

Pentru aceste motive, Tribunalul a respins ca neîntemeiată cererea inculpatului C. V. S. de înlăturare a obligației prevăzută de art. 215 alin. 2 lit. e) C.pr.pen.

Pe de altă parte, Tribunalul a reținut și că măsura preventivă a controlului judiciar impusă inculpatului C. V. S. nu a depășit un termen rezonabil având în vedere perioada scurtă de timp, de aproximativ 8 luni, scursă de la momentul luării măsurii, în ceea ce îi privește pe inculpatul C. V. S. neconstituind un motiv suficient pentru a-l lipsi pe inculpat de orice formă de control judiciar, luând în considerare și complexitatea cauzei ca și atitudinea procesuală a inculpatului.

Față de considerentele ce preced, Tribunalul a apreciat că măsura preventivă dispusă față de inculpat este legală si temeinică, și verificând subzistența temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar și proporțional al acesteia cu gravitatea acuzației și scopul urmărit, în baza art. 362 alin. 2 C.proc.pen. raportat la art. 208 alin. 5 C.proc.pen. Tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar dispus asupra inculpatului C. V. S. și a menținut această măsură.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație, în termen legal, inculpatul C. V. S., cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București–Secția a II a Penală la data de 18.12.2015 sub nr._ (_ ).

În motivarea contestației inculpatul C. V. S. arată că temeiurile avute in vedere de judecătorul de drepturi si libertăți de la Curtea de Apel la data de 16.04.2015 nu mai subzista. Cercetările penale au avansat si nu au scos în evidenta aspecte care să ducă la concluzia ca faptele imputate sunt dovedite, iar vinovăția inculpatului de asemenea. Mai mult, temeiurile invocate de procurorul de caz in ordonanța din data de 19.05.2015 pentru obligația suplimentara prevăzuta de art.215(2) lit.e) C.pr.pen. nu au subzistat vreodată si nici in prezent nu subzista.

In ceea ce privește apariția unor temeiuri noi, care ar putea justifica menținerea măsurii preventive, acestea nu exista, dimpotrivă cercetările efectuate au scos în evidenta faptul ca inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunilor de care este acuzat.

Instanța de fond, ca si judecătorul de camera preliminară, au avut aceeași obligație de a verifica subzistenta temeiurilor care au determinat luarea măsurii preventive, raportându-se la aceeași încheiere nr.462/16.04.2015. In opinia inculpatului o astfel de verificare nu a avut loc, fiind amintită doar formal in încheierile pronunțate pe parcursul întregii proceduri de camera preliminară si apoi la judecata in fond, în împrejurările in care încheierea respectiva a fost motivata excesiv de târziu si nu a existat la dosarul cauzei.

Menținerea măsurii preventive trebuie analizata si din perspectiva disp.art.202 alin.l si 3 C.pr.pen.

O astfel de măsura poate fi menținută dacă există date că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni. Ori din probele existente la dosarul cauzei sau din alte probe extrinseci nu rezulta o asemenea ipoteza. Evaluarea pericolului concret pentru ordinea publică, pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, trebuie sa se bazeze pe criterii obiective si nicidecum pe aprecieri subiective.

Pericolul pentru ordinea publică trebuie să fie actual, în sensul de a impune, ca necesară, restrângerea libertății unei persoane. Din această perspectivă, constată că nu există motive rezonabile și suficiente pentru a considera că, lăsat în libertate, inculpatul va comite alte fapte prevăzute de legea penală. Previziunea asupra atitudinii viitoare a inculpatului trebuie raportată unor criterii obiective, deoarece, în caz contrar, s-ar ajunge la o concluzie arbitrară, așa încât, orice persoană suspectată de comiterea unei fapte de natură penală ar fi considerată ca prezentând pericolul de a săvârși, din nou, asemenea fapte și ar fi plasată, implicit, în detenție provizorie sau sub control judiciar, ajungându-se astfel la o anticipare a pedepsei.

De asemenea, menținerea unei masuri preventive nu poate fi justificată de rațiuni privind rezonanța socială negativă a faptelor și reacția opiniei publice, deoarece aceasta din urmă nu reprezintă un temei absolut pentru restrângerea libertății unei persoane, fiind acceptată, în circumstanțe excepționale și în măsura în care se întemeiază pe fapte de natură să demonstreze, indubitabil, că lăsarea în libertate a inculpatului tulbură, în mod real, opinia publică {cauza Letellier contra Franței).

Menținerea unei masuri preventive nu se justifică decât dacă anumite indicii concrete relevă o veritabilă cerință de interes public care prevalează, în ciuda prezumției de nevinovăție, asupra regulii de respectare a libertății individuale stabilite la art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (cauza McKay contra Regatului Unit).

Nu în ultimul rând, trebuia avut in vedere faptul că, în cauză, nu s-a făcut dovada că inculpatul se va sustrage sau că va impieta ori va influența buna desfășurare a urmăririi penale ori a procesului penal în ceea ce privește persoana inculpatului, invocam vârsta acestuia (67 ani), împrejurarea că este căsătorit, are doi copii, nu este cunoscut cu antecedente penale, are studii superioare, dar și un bun prestigiu in societate.

Inculpatul a ocupat funcții publice pe întreaga durata a vieții active, in sensul ca a ocupat funcțiile de profesor de matematica la Liceul Teoretic din Tandarei, primar al Orașului Tandarei, deputat in Parlamentul României, președinte al Consiliului Județean Ialomița, președinte al Asociației Orașelor din România, membru in Comitetul Regiunilor din cadrul Uniunii Europene.

Prezumția de nevinovăție constituie o componenta esențiala a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art.6 paragraful 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului. Acest principiu presupune dreptul oricărei persoane acuzate de o infracțiune de a fi considerata nevinovata pana când vinovăția sa va fi legal stabilita prin hotărâre definitiva. Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului, inclusiv celor legislative.

Prezumția de nevinovăție pleacă de la premisa ca sarcina probei revine acuzării, iar orice îndoială cu privire la vinovăție ar trebui sa fie in beneficiul persoanelor suspectate sau acuzate(in dubio pro reo). Consecința acestui fapt este aceea ca hotărârea instanței trebuie sa se întemeieze pe PROBE, astfel cum ii sunt prezentate, si nu pe simple acuzații sau presupuneri.

Organele judiciare au obligația sa nu încalce principiul prezumției de nevinovăție, principiu garantat atât in Constituție, cat si de Convenția europeana a drepturilor omului, urmând sa-si formeze convingerea intima cu privire la vinovăția inculpatului doar in baza probelor prezentate si administrate in procesul penal, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale.

Pentru evitarea arbitrariului, in materia masurilor preventive, care sunt masuri cu caracter excepțional in desfășurarea unui proces penal, organele judiciare care dispun astfel de masuri au obligația sa-si întemeieze soluția pe baza de probe, asa cum ii sunt prezentate. În cazul de fata, lăsând la o parte ca asupra acuzațiilor penale aduse inculpatului planează foarte multe semne de întrebare, masurile preventive dispuse si menținute pana acum nu-si găsesc justificarea legitima.

Văzând acuzațiile aduse inculpatului si probele prezentate la finalul urmăririi penale, ținând seama de conduita inculpatului, de circumstanțele sale personale si de normele si principiile care reglementează desfășurarea procesului penal si in special a celor care vizează masurile preventive, acesta ar putea fi judecat în stare de libertate neprezentând un pericolul concret pentru ordinea publica pentru o astfel de stare. Nu exista nici cel mai mic indiciu ca inculpatul, lăsat in libertate, ar săvârși alte fapte de natura penala sau ca ar zadarnici aflarea adevărului in cauza, prin . ceilalți inculpați si cu martorii, ori ca s-ar sustrage de la judecata sau ca ordinea publica ar fi in pericol concret.

Așadar, apreciază că menținerea măsurii controlului judiciar nu se mai justifica, are un caracter excesiv si încalcă principiul proporționalității în raport cu acuzațiile aduse, persoana inculpatului și orice alte criterii de individualizare a măsurilor preventive. De asemenea, se aduce o grava atingere prezumției de nevinovăție, dreptului la demnitate si libertate si, in special, dreptului la munca.

F. de aceste considerente, solicită admiterea contestației, desființarea hotărârii atacate, admiterea cererii si revocarea măsurii controlului judiciar, cu consecința judecării in stare de libertate a inculpatului, ori, in subsidiar, înlăturarea obligației prevăzute la art.215(2) lit.e) C.pr.pen.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept - Curtea consideră contestația ca fiind nefondată, pentru următoarele:

Instanța de fond a apreciat în mod just, în raport de probele administrate până la acest moment procesual, respectiv: (denunțul lui Z. V., declarațiile martorilor O. V., B. A., B. M., Ș. I., C. L., D. A., S. R., Lemăndroi I., B. Lilian, S. G., S. F., N. F., C. N., Golovca V. G., L. S. D., L. S. I., G. M., I. A. R., M. M., U. M. S., G. L., Ș. V., P. E. E., B. S., C. M., U. P. C. A., Chircova M., C. M. G., declarațiile suspecților I. M. I., A. C., D. L., N. M., F. E., D. M., C. M., S. D., J. A., procese-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice și prin e mail, procese-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor purtate în mediul ambiental, înscrisurile ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, procesele-verbale de consemnare a efectuării perchezițiilor, documentele înaintate de Primării, declarațiile inculpaților C. D., V. M., M. L., T. C. E., declarația martorului V. Ș.) că acestea denotă suspiciune rezonabilă că inculpații trimiși în judecată în prezenta cauză, respectiv inculpatul C. V. S. ar fi săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați.

De asemenea Tribunalul a apreciat în mod corect în raport de pericolul social concret al faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, ca și de circumstanțele sale personale că se impune menținerea în continuare a controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, măsură care prin natura ei și prin obligațiile stabilite anterior, între care se regăsește și aceea de a nu desfășura activitatea în baza funcției de Președinte al Consiliului județean Ialomița este proporțională cu gravitatea acuzațiilor formulate și totodată necesară pentru realizarea în bune condiții a scopului procesului penal. A mai luat în considerare Tribunalul și atitudinea inculpatului C. V. S., care pe parcursul urmăririi penale, după audierea în calitate de martori a doi primari și a unui viceprimar a luat legătura cu aceștia de a afla cele declarate, aspecte care rezultă din convorbirile telefonice aflate la dosarul cauzei.

Curtea constată că menținerea unei măsuri preventive, cu impunerea obligațiilor prevăzute de lege nu conduce la înfrângerea prezumției de nevinovăție și totodată aceasta nu a depășit un termen rezonabil, având în vedere perioada scurtă de timp, de aproximativ 8 luni de la momentul luării acesteia, raportat și la complexitatea cauzei, precum și la atitudinea procesuală a inculpaților, aspecte care conduc la concluzia că Autorităților judiciare nu le pot fi imputate perioade de inactivitate.

În ceea ce privește nemulțumea inculpatului, referitoare la menținerea în continuare a obligației de a nu exercita funcția de Președinte al Consiliului județean, Curtea o apreciază ca fiind nefondată având în vedere că inculpatul a săvârșit presupusele fapte pentru care a fost trimis în judecată, fiind în exercițiul acestei funcții, iar pe de altă parte aceasta interdicție nu are un caracter absolut, instanța de fond putând aprecia ulterior pe parcursul procesului penal, dacă se impune menținerea în continuare a interdicției ce a fost impusă inculpatului.

Față de aceste considerente, Curtea va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul-inculpat C. V. S. împotriva încheierii de ședință din data de 15.12.2015, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr._ 15.

În temeiul disp. art. 274 alin. 2 C.pr.pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 ron cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul-inculpat C. V. S. împotriva încheierii de ședință din data de 15.12.2015, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr._ 15.

În temeiul disp. art. 274 alin. 2 C.pr.pen., obligă contestatorul la plata sumei de 200 ron cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 23.12.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

G. C. R. S.

Red.jud. G.C.

Dact.EA.29.12.2015/4 ex

T.B.S.I.P.-jud.G.A.N.

← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine....  Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1732/2015. Curtea de Apel... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 655/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI