Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 1739/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1739/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 1739/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._

(_ )

DECIZIA PENALĂ NR. 1739/R

Ședința publică din data de 25 septembrie 2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – V. C.

JUDECĂTOR – L. C-T. C.

JUDECĂTOR - M. L.

GREFIER – M. G.

MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Curtea de Apel București reprezentat prin procuror E. ELIANA B..

Pe rol soluționarea recursurilor declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI și inculpații G. V. L., G. I. și P. E., împotriva sentinței penale nr. 76 din data de 12 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul inculpat G. V. L., personal, asistat de apărător desemnat din oficiu B. L., cu delegație nr._/2013, și avocat V. M., cu împuternicire avocațială . nr._/2013 emisă de Baroul Călărași – Cabinet individual depusă la fila 32 dosar, recurentul inculpat G. I., personal și asistat de avocat V. M., cu împuternicire avocațială . nr._/2013 emisă de Baroul Călărași – Cabinet individual depusă la fila 32 dosar, recurentul inculpat P. E., personal, asistat de apărător desemnat din oficiu P. D., cu delegație nr._/2013, și avocat S. S., cu delegație de substituire depusă la fila 34 dosar, intimatul parte civilă C. N., personal, lipsă fiind intimata parte civilă S. Județean de Urgență Călărași.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorii desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați G. V. L. și P. E., având pe rând cuvântul, solicită a se lua act că mandatele lor au încetat prin prezentarea apărătorilor aleși și a se aprecia asupra acordării onorariului parțial pentru studiul dosarului.

Apărătorii recurenților inculpați G. V. L., G. I. și P. E., având pe rând cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

Intimatul parte civilă C. N. arată că nu se opune probei solicitate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu probele solicitate.

Curtea încuviințează proba cu înscrisuri astfel cum a fost solicitată și o constată administrată, ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Reprezentantul Ministerului Public precizează că înțelege să susțină doar criticile prezentate la punctele 2 și 3 din motivele scrise de recurs, vizând greșita soluționare a laturii civile, iar punctul 1 din motivele de recurs arată că înțelege să nu îl mai susțină.

Astfel, cu privire la obligarea inculpaților, în solidar, către partea civilă S. Județean de Urgență Călărași la plata despăgubirilor în sumă de 2734,37 lei, consideră că în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea în solidar, având în vedere că infracțiunea prev. de dispoz. art. 180 alin. 2 Cod penal a fost reținută numai față de primii doi inculpați, respectiv G. V. L. și G. I.. Ca atare, cu privire la acest aspect solicită a se dispune numai obligarea celor doi, urmând a se înlătura obligarea inculpatului P. E. la plata de despăgubiri.

Al doilea motiv de recurs vizează, de asemenea, greșita soluționare a laturii civile cu privire la obligarea în solidar a inculpaților față de partea civilă C. N. pentru plata sumei de 1767 lei în condițiile în care infracțiunea de distrugere reprezentând despăgubiri avarii autoturism a fost reținută numai în sarcina inculpatului P. E.. Ca atare, solicită înlăturarea relației de solidaritate și a se constata că acest prejudiciu a fost achitat de către inculpatul P. E.. Cu privire la daunele morale în sumă de 4000 lei solicită a se dispune obligarea în solidar a inculpaților având în vedere că sunt apreciate în contextul întregii activități infracționale.

Față de cele susținute, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând în fond, înlăturarea aspectelor arătate.

Apărătorului recurenților inculpați G. V. L. și G. I., în ceea ce privește recursul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, solicită admiterea astfel cum a fost formulat.

În ceea ce privește recursul inculpaților solicită admiterea, casarea hotărârii recurate și rejudecând în fond, în principal, achitarea inculpaților în baza art. 11 pct. 2, lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală pentru infracțiunea de violare de domiciliu. Arată că între partea vătămată și frații G. a existat o prietenie până la producerea acelui incident când a avut loc altercația, însă nimeni nu a pătruns în curte, care de altfel este foarte mică. În subsidiar, dacă se va trece peste acest aspect, solicită a se avea în vedere că G. I. are 50 de ani, se află la primul contact cu legea penală, iar G. V. L. într-adevăr este cunoscut cu antecedente penale, însă ultima faptă a fost săvârșită în anul 1993, când avea 21 de ani, în prezent are 46 de ani, este căsătorit și are o familie organizată. În plus, ambii frați dețin o turmă de 150 de oi și 50 de caprine prin care își asigură traiul familial, neavând alte venituri. Prin urmare, solicită aplicarea a art. 81 și urm. Cod penal întrucât sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege.

Apărătorul recurentului inculpat P. E., în ceea ce privește recursul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, solicită admiterea astfel cum a fost formulat. Arată că este de acord cu repararea prejudiciului solicitat de S. Județean Călărași în sensul de a fi trecut în sarcina inculpaților G. V. L. și Gheoghiceanu I. trimiși în judecată pentru infracțiunea de lovire, iar cu privire la prejudiciul material solicitat de partea civilă C. N. arată că așa cum reiese din înscrisurile depuse la termenul de azi inculpatul P. E. a achitat în integralitate suma de 1.767 lei reparațiile autovehiculului distrus. De asemenea, precizează că inculpatul este de acord să repare în solidar cu ceilalți inculpați prejudiciul constând în 4.000 lei, respectiv daune morale cauzate părții vătămate.

În ceea ce privește recursul inculpatului, acesta vizează greșita respingere a cererii de achitare cu privire la infracțiunea de violare de domiciliu. Astfel, așa cum a susținut și colegul său, consideră că în cauză nu sunt probe suficiente care să conducă la concluzia că inculpatul se face vinovat și de săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu. De asemenea, urmează a se constata atitudinea inculpatului care a recunoscut în integralitate infracțiunea de distrugere și a înțeles să repare prejudiciul cauzat. Solicită achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu. În subsidiar, arată că recursul vizează greșita individualizare a pedepsei atât sub aspectul cuantumului, cât și sub aspectul modalității de executare. Solicită a se avea în vedere atitudinea inculpatului în faza de urmărire penală și în faza de judecată când a recunoscut infracțiunea de distrugere, precum și faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale fiind la primul contact cu legea penală, are familie organizată, are doi copii în întreținere, are un loc de muncă. Ca atare, consideră că pedeapsa de 3 ani este exagerat de mare. Ca modalitate de executare solicită aplicarea art. 81-82 Cod penal, apreciind că această condamnare își poate atinge scopul de educare și de prevenție fără ca această pedeapsă să fie executată în regim de detenție.

Față de considerentele arătate solicită admiterea recursului inculpatului astfel cum a fost susținut.

Intimatul parte civilă C. N. solicită a se aprecia asupra soluției ce se va pronunța cu privire la recursurile formulate în cauză.

Reprezentantul Ministerului Public, cu privire la recursurile formulate de către inculpați, cu privire la primul motiv vizând achitarea pentru infracțiunea prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, apreciază ca fiind nefondat. Astfel, în raport de probele cauzei, procesul verbal de cercetare la fața locului coroborat cu documentația medicală, cu probele testimoniale, apreciază că a fost făcută dovada vinovăției sub acest aspect. Cu privire la al doilea motiv de recurs vizând schimbarea modalității de executare a pedepsei nu se opune apreciind ca fiind întemeiat, având în vedere că sunt îndeplinite cerințele art. 86¹ Cod penal, chiar și cu privire la inculpatul G. V. L., pentru condamnarea anterioară avută în anul 1994 considerată a fi executată la 14.06.1996 fiind incidente dispoz. art. 38 alin. 2 Cod penal. Ca atare, sub acest aspect, solicită admiterea recursurilor inculpaților, reținând cauza spre rejudecare, casarea în parte a hotărârii recurate, urmând a înlătura dispoz. art. 71-64 Cod penal și a se face aplicarea art. 86¹ Cod penal.

Având pe rând ultimul cuvânt, recurenții inculpați G. V. L., G. I. și P. E. sunt de acord cu concluziile puse de către apărătorii lor.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 76/12.03.2013 pronunțată de Judecătoria Călărași s-au dispus următoarele:

În baza art. 192 alin.2 C.pen. a fost condamnat inculpatul G. V. L., fiul lui M. și N., născut în anul 1969, luna octombrie, ziua 01, în ., domiciliat în mun. Călărași, ., jud. Călărași, fără forme legale în mun. Călărași, . bis, jud. Călărași, cetățenie română, crescător de animale, studii 12 clase, căsătorit, 2 copii minori, C.N.P._, cunoscut cu antecedente penale care nu atrag starea de recidivă, la 3 ani închisoare.

În baza art. 180 alin. 2 C.pen. a fost condamnat inculpatul G. V. L. la 6 luni închisoare.

Conform art. 33 lit. a C. penal s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu aplic. art. 71-64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 192 alin.2 C.pen. a fost condamnat inculpatul G. I., fiul lui M. și N., născut în anul 1964, luna februarie, ziua 29, în ., domiciliat în mun. Călărași, ., jud. Călărași, cetățenie română, crescător de animale, C.N.P._, fără antecedente penale, la 3 ani închisoare.

În baza art. 180 alin. 1 C.pen., a fost condamnat inculpatul G. I. la 2 luni închisoare.

În baza art. 192 alin.2 C.pen., a fost condamnat inculpatul P. E., fiul lui I. și E., născut în anul 1982, luna septembrie, ziua 26, în mun. Călărași, jud. Călărași, domiciliat în mun. Călărași, ., jud. Călărași, cetățenie română, fără ocupație, studii școală profesională, căsătorit, 1 copil minor, C.N.P._, fără antecedente penale, la 3 ani închisoare.

În baza art. 217 alin. 1 C.pen., a fost condamnat inculpatul P. E. la 6 luni închisoare.

A fost admisă în parte cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă C. N. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către partea civilă a sumei de 1.767 lei, reprezentând contravaloare despăgubiri distrugere autoturism, și a sumei de 4.000 lei, reprezentând daune morale.

A fost admisă cererea de despăgubiri civile formulată de S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ Călărași și au fost obligați inculpații, în solidar, la sumei de 2.734,37 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vătămată.

Au fost obligați inculpații la plata a câte 877 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, și la plata sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă C. N..

Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 1533/P/2011 din data de 14.11.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași au fost trimiși în judecată inculpatul G. V. L. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 192 al.2 C.pen., art. 180 al.2 C.pen cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, inculpatul G. I. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 192 al.2 C.pen., art. 180 al. 1 C.pen cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și inculpatul P. E. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 192 al.2 C.pen., art. 217 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, reținându-se că, în data de 10.05.2011, orele 18³⁰, cei trei inculpați au pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate C. N. și că, în aceste împrejurări, inculpatul G. V. L. a lovit-o pe partea vătămată C. N. cu o lopată și a mușcat-o de pavilionul auricular drept, cauzându-i leziuni corporale pentru care i-au fost necesare 8 – 9 zile de îngrijiri medicale, inculpatul G. I. a îmbrâncit-o pe partea vătămată și a lovit-o cu pumnii, cauzându-i suferințe fizice, iar inculpatul P. E., cu intenție, a produs distrugeri autoturismului marca Oltcit cu nr. de înmatriculare_, cauzând părții vătămate C. N. un prejudiciu în cuantum de 1.767 lei.

Analizând materialul probator administrat în cauză - declarații inculpați; declarații parte vătămată; plângere parte vătămată; declarații martori; proces verbal de cercetare la fața locului; schiță; relații de pe S.P.C.R.P.C.Î.V.; certificat medico – legal; deviz de reparație; relații de la S. Județean de Urgență Călărași; relații de la IPJ Călărași – Serviciul Cabinet – Judecătoria Călărași a reținut următoarea situație de fapt:

În seara zilei de 10.05.2011, orele 18³⁰, pe fondul unei stări conflictuale mai vechi, inculpații G. V. L. și G. I., frați, împreună cu inculpatul P. E. au pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate C. N., pe poarta închisă și neasigurată, cu intenția de a-i aplica o corecție. În baza hotărârii infracționale luate, odată ajunși în curte, frații G. s-au repezit la partea vătămată și au început să o lovească. În timp ce se apăra, partea vătămată a fost prinsă și mușcată de pavilionul urechii drepte de inculpatul G. V. L.. În acest timp, inculpatul P. E. a luat un ciocan din curte și s-a îndreptat spre martorul S. M., fiul părții vătămate care consuma o bere cu martorul M. Ș. M.. Văzând ce i se întâmplă tatălui său, S. M. a luat o lopată și i-a dat-o celui în cauză pentru a se apăra. Aceasta i-a fost smulsă din mână de cei doi frați, inculpatul G. V. L. lovind-o cu aceasta pe partea vătămată în zona capului. Auzind gălăgie în curte, martora B. I. care se afla în casă, a ieșit afară și văzându-i pe frații G. cum o loveau pe partea vătămată care sângera, a apelat telefonul 112. În acel moment, cei doi inculpați au încetat să o mai agreseze pe partea vătămată și împreună cu inculpatul P. E. au părăsit curtea locuinței. La ieșire, inculpatul P. E. care avea în mână un ciocan, a lovit de mai multe ori autoturismul marca Oltcit cu nr. de înmatriculare_, proprietatea părții vătămate, care se afla parcat în fața porții, cauzându-i distrugerea geamurilor și caroseriei.

A mai reținut prima instanță că partea vătămată a fost transportată la S. Județean de Urgență Călărași unde a fost internată în perioada 10 – 11.05.2011 cu diagnostic "Plagă contuză vertex. Plagă pavilion auricular drept ...", iar din certificatul medico – legal nr. 1378/A2/254 din 02.06.2011 rezultă că partea vătămată C. N. a prezentat leziuni ce puteau data din 10.05.2011 produse prin lovire cu corp dur și prin mușcare, necesitând 8 – 9 zile îngrijiri medicale de la data producerii, în lipsa unor complicații.

Judecătoria Călărași a menționat că, în plângerea formulată și în depozițiile date, partea vătămată C. N. a precizat că în seara zilei de 10.05.2011 în jurul orelor 18¹⁵ a mers la magazinul alimentar de pe . locuinței sale, deplasarea efectuând-o cu autoturismul său marca Oltcit cu nr. de înmatriculare_ . În timp ce efectua o manevră de întoarcere, a fost lovit în aripa stânga față de un autoturism marca Aro la volanul căruia se afla inculpatul P. E. (care nu poseda însă permis de conducere), care era însoțit de inculpații G. V. L. și G. I., frați, autoturism ce nu avea montate plăcuțe de înmatriculare. Partea vătămată a arătat că, pentru a evita un conflict cu frații G., cu care se află în relații de dușmănie, și-a continuat drumul spre casă, unde l-a găsit pe fiul său S. M. care consuma bere cu martorul M. Ș. M., în casă aflându-se martora B. I., prietena fiului. În urma sa, a mai declarat partea vătămată, au pătruns fără drept în curtea locuinței, cei trei inculpați. În continuarea depozițiilor sale, partea vătămată a precizat că „G. L. și I. au început să mă lovească amândoi cu pumnii, iar P. E. îi alerga pe S. M. și M. Ș.. La un moment dat, G. L. m-a prins cu brațele și m-a mușcat de urechea dreaptă ... Am reușit să scap și am ajuns la fiul meu care avea în mână o lopată pe care i-am cerut-o și cu care am încercat să mă apăr, dar amândoi (frații G.) s-au repezit asupra mea și mi-au smuls lopata din mână, iar L. m-a lovit cu aceasta în cap, în timp ce încercam să fug. În acel moment, m-a luat amețeala și m-am așezat jos. Văzând cei trei că mi s-a făcut rău, au ieșit din curte, luând cu el lopata, iar P. E. a luat ... un ciocan cu care mi-a distrus autoturismul Oltcit ... P. E. nu m-a lovit ... Autoturismul a suferit mai multe avarii pe care le-am reparat, costul fiind de 1.767 lei".

Judecătoria a arătat că, fiind audiat, inculpatul G. V. L. a confirmat parțial situația în fapt, acesta susținând că altercația pe care a avut-o cu partea vătămată s-a petrecut în stradă, în fața curții acesteia, și că altercația s-ar fi produs datorită părții vătămate care, la cererea inculpatului de a-i restitui anumite bunuri sustrase, a ieșit din curte cu o lopată și a încercat să-l lovească. A mai precizat inculpatul că lopata a fost smulsă din mâna părții vătămate de P. E., care, din neatenție, a lovit geamul autoturismului Oltcit parcat în fața curții, și că, ulterior, în conflict a intervenit fratele său G. I. pentru a-i despărți și care locuiește pe aceeași stradă. Instanța a remarcat caracterul contradictoriu al declarațiilor inculpatului G. V. L., care inițial a susținut că partea vătămată nu a fost lovită și nici autoturismul acesteia nu a fost distrus parțial, pentru ca ulterior să recunoască faptul că, la un moment dat, a luat-o în brațe pe partea vătămată și a mușcat-o de ureche.

A mai reținut instanța fondului că inculpatul P. E. a declarat că, în seara zilei de 10.05.2011, orele 18³⁰, când se întorcea împreună cu inculpatul G. V. L. de la stână, acesta din urmă a purtat unele discuții cu partea vătămată C. N. care ieșise la poartă. La un moment dat, partea vătămată i-a cerut fiului său S. M. să-i aducă o lopată, iar cu lopata respectivă partea vătămată l-ar fi lovit atât pe el, cât și pe G. V. L., la un moment dat, lopata ricoșând în geamul de la mașină. Și acest inculpat a precizat că G. I. a intervenit în vederea aplanării conflictului, după ce acesta începuse deja, dar a fost și el lovit. Și în cazul acestui inculpat au fost remarcate contradicțiile din cuprinsul declarațiilor, acesta susținând inițial că autoturismul Olcit nu se afla parcat în fața curții, pentru ca ulterior să arate că „în altercație lopata a căzut din mâinile lor, eu am ridicat-o și am lovit cu aceasta, de nervi, geamul autoturismului, dar nu-mi mai amintesc care”.

În continuare, prima instanță a arătat că inculpatul G. I. a negat că ar fi pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate și ar fi participat în vreun fel la agresarea acesteia, susținând că, din contră, a intervenit pentru aplanarea conflictului. Declarațiile acestui inculpat au fost apreciate ca fiind nesincere și contradictorii, judecătoria arătând că printr-una din afirmațiile sale „ne-am împins reciproc în gardul curții” inculpatul a recunoscut că a exercitat violențe asupra părții vătămate.

Raportat la probatoriul administrat, prima instanță a constatat că actele de violență comise de inculpatul G. I. asupra părții vătămate s-au limitat la îmbrâncire și lovire cu pumnul, acestea (violențele) negăsindu-se în conținutul certificatului medico – legal, fapt pentru care în sarcina inculpatului s-a reținut infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 1 C.pen.

A mai reținut prima instanță că leziunile menționate în cuprinsul certificatului medico-legal eliberat părții vătămate, pentru vindecarea cărora au fost necesare 8-9 zile de îngrijiri medicale, au fost produse de inculpatul G. V. L., condiții în care în sarcina acestuia s-a reținut infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 C.pen.

Judecătoria a apreciat ca nesincere susținerile inculpaților G. V. L. și G. I., potrivit cărora ei ar fi fost cei atacați de partea vătămată, în raport de faptul că aceștia nu au suferit nicio leziune corporală.

S-a mai arătat că faptul că toți inculpații au pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate, loc în care au agresat-o numai frații G., iar la plecare, inculpatul P. E. i-a distrus geamurile autoturismului Oltcit, rezultă atât din declarația părții vătămate, cât și din declarațiile martorilor S. M., M. Ș. M. și B. I. care au confirmat situația în fapt, în același sens fiind și procesul-verbal de cercetare la fața locului și schița aferentă. Din cuprinsul acestor acte, prima instanță a reținut că rezultă, fără nici un dubiu, că agresarea părții vătămate s-a produs în curtea locuinței, loc în care s-au găsit mai multe pete brun roșcate ce păreau a fi de sânge, astfel de pete, nefiind depistate în afara curții.

În același sens a fost invocată și adresa nr. 9389 din 29.10.2012 a IPJ Călărași – Serviciul Cabinet, în care se arată că, în seara zilei de 10.05.2011 orele 19²⁵, numita B. I. a sesizat prin SNUAU 112 „că mai multe persoane au pătruns în curtea locuinței sale și i-au agresat familia".

Raportat la cele prezentate, prima instanță a constatat că fapta inculpaților G. V. L., G. I. și P. E., care în data de 10.05.2011 orele 18³⁰, au pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate C. N., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 C.pen. Fapta inculpatului G. V. L. care, în împrejurările expuse mai sus, pe fondul unei stări conflictuale mai vechi, a lovit-o pe partea vătămată C. N. cu o lopată și a mușcat-o de pavilionul auricular drept, cauzându-i leziuni corporale pentru care i-au fost necesare 8 – 9 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 C.pen. Fapta inculpatului G. I. care, în aceleași împrejurări, a îmbrâncit-o pe partea vătămată și a lovit-o cu pumnii, cauzându-i suferințe fizice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 1 C.pen. Fapta inculpatului P. E. care, în data de 10.05.2011 ora 18³⁰, cu intenție, a produs distrugeri autoturismului marca Oltcit cu nr. de înmatriculare_, cauzând părții vătămate C. N. un prejudiciu în cuantum de 1.767 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 C.pen.

A mai reținut prima instanță că inculpații P. E. și G. I. nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, în vreme ce inculpatul G. V. L. a mai fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 C.pen. și a unei infracțiuni de tentativă de omor prev. de art. 20 C.pen. rap. la art. 174 C.pen., iar ultima sa condamnare de 2 ani și 6 luni închisoare pentru furt calificat a fost cea pronunțată prin sentința penală nr. 372/19.04.1994 de către Judecătoria Călărași, definitivă prin decizia penală nr. 318/10.11.1994 a Tribunalului Călărași, pedeapsa fiind executată în perioada 15.12.1993 – 14.06.1996.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, Judecătoria Călărași a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, modul și împrejurările comiterii faptei (pe timp de seară), gradul concret de pericol social sporit, urmările faptei, circumstanțele personale (tineri, în vârstă de 42, 47 și respectiv 29 ani, studii medii, atitudinea avută după săvârșirea faptei,constând în prezentarea și nerecunoașterea faptelor, respectiv recunoașterea parțială) fără antecedente penale, pentru inculpații P. E. și G. I., cu antecedente penale în cazul inculpatului G. V. L., elemente în raport de care s-a apreciat că se impune executarea pedepselor în regim de detenție.

La soluționarea laturii civile, prima instanță a reținut că daunele materiale solicitate de partea civilă C. N. au fost dovedite prin devizul de reparație nr. 54/30.05.2011, iar în ce privește daunele morale s-a arătat principiul reparației daunelor morale trebuie recunoscut pe de o parte în cazul leziunilor corporale, pe de altă parte în cazul de atingeri grave aduse altor drepturi ale personalității umane, ca defăimarea, amestecul în viața privată, în sechestrarea ilegală a persoanei. De asemenea, prima instanță a apreciat dovedite pretențiile civile formulate de S. Județean de Urgență Călărași, conform decontului pentru cheltuielile de spitalizare efectuate cu partea vătămată.

Împotriva sentinței penale menționate, au declarat recurs, cu respectarea termenului legal, P. de pe lângă Judecătoria Călărași și inculpații G. V. L., G. I. și P. E..

Prin recursul formulat, P. a criticat sentința primei instanțe prin raportare la omisiunea acesteia de a se pronunța asupra cererilor inculpaților de achitare, motiv ce nu a mai fost susținut cu ocazia dezbaterilor și a cărui netemeinicie este, în plus, evidentă prin raportare la elementele pe care trebuie să le cuprindă dispozitivul unei hotărâri judecătorești, potrivit art. 357 C.pr.pen., și prin raportare la modul de soluționare a laturii civile. Sub acest ultim aspect, P. a susținut că în mod greșit a fost obligat inculpatul P. E. la plata daunelor materiale către S. Județean de Urgență Călărași, având în vedere faptul că acesta nu a fost condamnat pentru lovirea părții vătămate, și că în mod greșit au fost obligați inculpații G. V. L. și G. I. la plata contravalorii reparației autoturismului Oltcit, atât timp cât aceștia nu au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere.

Prin recursurile formulate, inculpații G. V. L., G. I. și P. E. au criticat, în principal, soluția de condamnare dispusă în ceea ce îi privește pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, arătând că întreg conflictul s-a desfășurat în stradă. În subsidiar, inculpații au solicitat reindividualizarea pedepselor ce l-au fost aplicate și suspendarea condiționată a executării acestora.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea constată că recursurile declarate sunt fondate și urmează a fi admise, pentru motivele ce vor fi prezentate în continuare.

În primul rând, făcând propria analiză a materialului probator, Curtea reține că în cursul zilei de 10.05.2011 inculpații G. V. L., G. I. și P. E. au pătruns în curtea părții vătămate C. N., fără acordul acesteia și fără vreun drept, inculpații G. V. L. și G. I. exercitând violențe asupra părții vătămate, iar inculpatul P. E. distrugând geamurile autoturismului Oltcit, proprietatea părții vătămate, parcat pe carosabil în dreptul locuinței acesteia.

În ceea ce privește susținerile inculpaților referitoare la faptul că nu a existat o pătrundere în interiorul curții locuinței părții vătămate, instanța de recurs constată că acestea sunt contrazise de declarațiile constante ale părții vătămate și ale martorilor S. M., B. I. și M. Ș. M.. Astfel, acești martori au precizat atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești faptul că inculpații au pătruns fără drept în curtea părții vătămate, că inculpații G. V. L. și G. I. au exercitat violențe asupra acesteia, iar la plecarea acestora inculpatul P. E. a distrus cu ciocanul geamurile autoturismului Oltcit.

Într-adevăr, cei trei martori se află în relații apropiate cu partea vătămată, după cum a susținut și apărarea, dar Curtea nu discerne nici un motiv pentru care aceștia ar fi susținut în mod mincinos că incidentul s-ar fi petrecut în curtea locuinței, atât timp cât acest incident a fost real și s-a soldat cu vătămarea integrității corporale a părții vătămate și cu distrugerea geamurilor autoturismului, aspect pe care și inculpații l-au recunoscut. În condițiile în care simpla lovire a părții vătămate și distrugerea autoturismului ar fi fost suficiente pentru angajarea răspunderii penale a inculpaților, nu rezultă de ce martorii ar fi riscat să fie ei înșiși trași la răspundere penală pentru prezentarea unei versiuni neadevărate.

Mai mult, Curtea observă că în apelul adresat serviciului 112, în chiar timpul producerii incidentului, martora B. I. reclama faptul că „mai multe persoane au pătruns în curtea locuinței sale și i-au agresat familia” (f. 60 d.u.p.), aspect care sporește credibilitatea declarației acesteia, în dauna susținerilor inculpaților.

În același sens, sunt și rezultatele procesului-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă din care rezultă că urme de sânge (urmare a secționării urechii părții vătămate) au fost identificate doar în interiorul curții acesteia. În ceea ce privește afirmațiile apărării referitoare la faptul că sângerarea nu s-ar fi declanșat imediat, ci doar după . interiorul curții, instanța constată că acestea reprezintă doar simple supoziții menite să susțină poziția inculpaților, fără a avea nici un suport probator.

Referitor la declarațiile martorilor Cîinaru V., R. Măilescu N. și R. Iulică, Curtea constată faptul că este posibil ca acești martori să fi asistat doar la o parte a conflictului care a avut loc pe stradă, declarațiile lor neexcluzând posibilitatea ca cele arătate de partea vătămată și martorii S. M., B. I. și M. Ș. M. să se fi întâmplat astfel cum au precizat aceștia. Referitor la martorii R. Măilescu N. și R. Iulică Curtea mai constată că prezența acestora la locul incidentului a fost învederată abia după trimiterea inculpaților în judecată, la peste 1 an și 6 luni de la data producerii incidentului, aspect ce ridică unele semne de întrebare cu privire la credibilitatea acestora.

Cu privire la contradicțiile existente între declarațiile părții vătămate și ale martorilor care susțin acuzarea, Curtea observă că acestea nu vizează elementele esențiale ale cauzei, ci detalii neesențiale pentru stabilirea răspunderii penale a inculpaților. Pe de altă parte, inculpații au dat declarații diametral opuse, mergând de la negarea în totalitate a lovirii părții vătămate și a distrugerii geamurilor autoturismului acesteia până la recunoașterea lovirii acesteia și a mușcării de ureche – inculpatul G. V. L. (f. 53 d.i.); a îmbrâncirii părții vătămate – inculpatul G. I. (f. 52 d.i.) și a distrugerii cu intenție a parbrizului autoturismului – inculpatul P. E. (f. 82 d.u.p.).

Raportat la cele prezentate, Curtea apreciază că prima instanță, făcând o evaluare judicioasă și obiectivă a întregului probatoriu al cauzei, a stabilit în mod corect situația de fapt dedusă judecății și a dat acesteia o încadrare juridică legală.

Însă, se constată că, la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, Judecătoria Călărași nu a avut în vedere elementele pozitive ce caracterizează persoana acestora, dar și existența unor date cu privire la un conflict mai vechi între părțile din prezentul dosar (inculpatul G. V. L. formulând la rândul său o plângere penală împotriva părții vătămate pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat), precum și conduita inculpaților ulterioară momentului săvârșirii infracțiunilor – un interval de aproximativ 2 ani în care aceștia nu au recidivat.

Totodată, aplicarea unor pedepse într-un cuantum final egal tuturor celor trei inculpați nu ține cont de contribuția concretă a fiecăruia și de elementele personale.

Or, cu privire la inculpatul G. V. L., Curtea constată că într-adevăr acesta a mai avut contacte cu legea penală, dar și faptul că ultima condamnare anterioară datează din anul 1994, cu 17 ani înainte de fapta ce face obiectul prezentului dosar, astfel încât nu se poate reține o perseverență infracțională, ci depunerea de eforturi pentru integrarea socială. În aceste condiții, menținând pedepsele aplicate inculpatului de prima instanță, Curtea apreciază că scopul acestora poate fi atins și fără executarea propriu-zisă, prin suspendarea sub supraveghere a executării pe durata unui termen de încercare de 6 ani, interval în care inculpatul va trebui să se supună măsurilor prev. de art. 86³ alin. 1 C.pen.

În ceea ce îi privește pe inculpații G. I. (în vârstă de 49 de ani) și P. E. (în vârstă de 31 de ani), Curtea constată că aceștia au avut o conduită bună înaintea săvârșirii infracțiunilor, dar și faptul că inculpatul P. E. a acoperit de bună-voie prejudiciul cauzat părții vătămate prin distrugerea geamurilor autoturismului, depunând pe numele acesteia suma de 1.767 lei (f. 23-24 d.r.), elemente ce justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea acestora, cu consecința coborârii pedepselor aplicate de prima instanță sub minimul special. Ca modalitate de executare, raportat la conduita inculpaților ulterior săvârșirii faptelor, dar și la împrejurarea că aceștia se află la primul contact cu legea penală, Curtea va opta pentru suspendarea condiționată a executării pedepselor rezultante, pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În consecință, recursurile declarate de inculpați vor fi admise cu privire la individualizarea pedepselor aplicate acestora, Curtea urmând să procedeze după cum s-a arătat mai sus.

Totodată, Curtea constată că prima instanță a dat o soluție greșită laturii civile a cauzei, recursurile declarate fiind fondate și sub acest aspect.

După cum rezultă din cele reținute mai sus, singura persoană răspunzătoare pentru distrugerea geamurilor autoturismului marca Oltcit este inculpatul P. E., doar în persoana acestuia fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale. D. urmare, Curtea va înlătură dispoziția de obligare a inculpaților G. V. L. și G. I. la plata sumei de 1.767 lei reprezentând despăgubiri pentru distrugerea autoturismului aparținând părții civile C. N., și va constata faptul că inculpatul P. E. a achitat suma de 1.767 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă C. N. (f. 23-24 d.r.).

De asemenea, în condițiile în care doar inculpații G. V. L. și G. I. au aplicat lovituri părții vătămate doar aceștia puteau fi obligați în mod legal la plata cheltuielilor de spitalizare, neexistând nici un raport de cauzalitate între faptele inculpatului P. E. și prejudiciul cauzat Spitalului Județean de Urgență Călărași, motiv pentru care va fi înlăturată dispoziția de obligare a inculpatului P. E. la plata sumei de 2734,37 lei.

Va fi menținută însă dispoziția de obligare a inculpaților în solidar la plata daunelor morale, având în vedere faptul că acțiunile conjugate ale acestora au dus la crearea unui prejudiciu de ordin moral în persoana părții vătămate C. N..

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 C.pr.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Călărași și inculpații G. V. L., G. I. și P. E..

Casează în parte sentința penală nr. 76/12.03.2013 a Judecătoriei Călărași și, rejudecând, în fond:

În baza art. 86¹ și art. 71 alin. 5 C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și a pedepselor accesorii aplicate inculpatului G. V. L. pe durata unui termen de încercare de 6 ani, ce se va calcula cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 86³ alin. 1 C.pen., pune în vedere inculpatului să se supună următoarelor măsuri și obligații de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași, conform programului de supraveghere care va fi întocmit de această instituție;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;

Datele prevăzute la literele b), c), d) se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Călărași, instituție căreia instanța îi încredințează supravegherea.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ C.pen. cu referire la art. 83 C.pen., privind situațiile care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare și neîndeplinirea cu rea - credință a măsurilor de supraveghere stabilite prin prezenta hotărâre și a obligațiilor civile.

Descontopește pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului G. I. în pedepsele componente de 3 ani închisoare și 2 luni închisoare.

În baza art. 192 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. și art. 76 C.pen. condamnă inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 180 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. și art. 76 C.pen. condamnă inculpatul la pedeapsa amenzii de 3.000 de lei.

Contopește pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C.pen. și art. 71 alin. 5 C.pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepselor accesorii aplicate inculpatului G. I. pe durata unui termen de încercare de 4 ani, ce se va calcula cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen., privind situațiile care atrag revocarea suspendării executării pedepsei, respectiv săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare și neîndeplinirea cu rea - credință a obligațiilor civile.

Descontopește pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului P. E. în pedepsele componente de 3 ani închisoare și 6 luni închisoare.

În baza art. 192 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. și art. 76 C.pen. condamnă inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 217 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. și art. 76 C.pen. condamnă inculpatul la pedeapsa amenzii de 3.000 de lei.

Contopește pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C.pen. și art. 71 alin. 5 C.pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepselor accesorii aplicate inculpatului P. E. pe durata unui termen de încercare de 4 ani, ce se va calcula cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Înlătură dispoziția de obligare a inculpatului P. E. la plata sumei de 2734,37 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare către S. Județean de Urgență Călărași.

Înlătură dispoziția de obligare a inculpaților G. V. L. și G. I. la plata sumei de 1.767 lei reprezentând despăgubiri pentru distrugerea autoturismului aparținând părții civile C. N..

Constată că inculpatul P. E. a achitat suma de 1.767 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă C. N..

Menține restul dispozițiilor sentinței penale recurate.

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.

Onorariile parțiale ale apărătorilor din oficiu pentru inculpații G. V. L. și P. E., în cuantum de 75 de lei fiecare, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.09.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

V. C. L. C-tin C. M. L.

GREFIER

M. G.

Red./dact./2ex.

11.10.2013/M.C./jud.M.L

J Călărași- M.S.

M.L. 14 Octombrie 2013

← Uz de fals. Art. 291 C.p.. Decizia nr. 255/2013. Curtea de Apel...		Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1742/2013. Curtea de... →

Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 1739/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 1739/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI