Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 205/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 205/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-02-2014 în dosarul nr. 205/2014
Dosar nr._
(Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 205/A
Ședința publică din data de 28 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: R. A. A.
JUDECĂTOR: M. R.
GREFIER: B. L.
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror M. N..
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. 2 din Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 recalifică cererea de recurs formulată ca fiind o cerere de apel.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpatul I. I. împotriva sentinței penale nr. 772 din data de 15.11.2013, pronunțată de Judecătoria Slobozia, în dosarul nr._/299/2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul-inculpat I. I. personal, aflat în stare de detenție și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat O. A., cu delegație de substituire nr. 127, atașată la fila 13 din dosar, în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat S. E., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. 4882, emisă de Baroul București la data de 05.02.2014 și atașată la fila 12 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La întrebarea Curții, apelantul-inculpat I. I. personal arată că nu dorește să dea declarații în fața instanței de apel, menținându-și declarațiile date anterior.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că inculpatul a fost condamnat sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de furt calificat și violare de domiciliu, cu reținerea stării de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a vechiul Cod penal. În acest sens, constată că potrivit noilor dispoziții prevăzute de art. 41 Cod penal, pentru a se reține starea de recidivă este necesar ca inculpatul să săvârșească o nouă infracțiune după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an. Însă, precizează că inculpatul a fost condamnat anterior la pedeapsa de 1 an închisoare prin sentința penală nr. 59 din data de 1.06.2012 a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin nerecurare la data de 19.06.2012. Față de acest aspect, apreciază ca fiind mai favorabilă legea penală nouă și, pe cale de consecință, solicită înlăturarea stării de recidivă postcondamnatorie.
Totodată, raportat de situația de fapt, arată că inculpatul se regăsește în situația săvârșirii unei singure infracțiuni complexe de furt calificat, potrivit noilor dispoziții legale, furtul calificat prin violare de domiciliu constituind o singură infracțiune.
Solicită schimbarea încadrării juridice din comiterea a două infracțiuni, respectiv infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a, g și i, cu aplicarea art. 37 lit. a și art. 75 lit. c Cod penal, cu reținerea dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală și din infracțiunea prev. de art. 192 alin. 2, cu aplicarea art. 37 lit. a și art. 75 lit. c Cod penal, cu reținerea art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, într-o singură infracțiune complexă de furt calificat prevăzută de art. 228-229 alin. 1 lit. b și alin. 2 lit. b, cu reținerea dispozițiilor art. 77 lit. d noul Cod penal, cu înlăturarea stării de recidivă postcondamnatorie și aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală nouă.
Totodată, solicită menținerea dispozițiilor prev. de art. 61 Cod penal, referitoare la revocarea beneficiului liberării condiționate și contopirea restului rămas neexecutat de 122 zile cu pedeapsa aplicată și menținerea celorlalte dispoziții referitoare la aplicarea regulilor de la concursul de infracțiuni, inclusiv aplicarea sporului prevăzut de lege.
Curtea pune în discuție cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de reprezentantul Ministerului Public.
Apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat, având cuvântul, solicită schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, achiesând la concluziile expuse de reprezentantul Ministerului Public.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat I. I., având cuvântul, pune concluzii de admitere a apelului astfel declarat și pronunțarea unei condamnări raportate la noua încadrare juridică și în limitele de pedeapsă prevăzute de dispozițiile noului Cod penal. În acest sens, arată că inculpatul a înțeles consecințele faptelor sale, regretă săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa și dorește să se integreze în societate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de admitere a apeului formulat de apelantul-inculpat I. I., în sensul schimbării încadrării juridice din două infracțiuni, respectiv infracțiunea de furt calificat și violare de domiciliu într-o singură infracțiune complexă prevăzută de dispozițiile noului Cod penal, cu înlăturarea stării de recidivă, conform susținerilor anterioare.
Apelantul-inculpat I. I., având ultimul cuvânt, arată că nu mai are nimic de spus, fiind de acord cu concluziile expuse de apărătorul său.
CURTEA,
Prin sentința penală nr. 772/15.11.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g și i C. pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C. pen. și art. 75 lit. c C. pen., cu aplic. art. 320 ind. 1 din C. pr. pen., condamnă inculpatul I. I., aflat în stare de deținere, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare (faptă săvârșită la data de 27/28.02.2013 în dauna părții vătămate S. G.).
În baza art. 192 alin. 2 C. pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C. pen. și art. 75 lit. c C. pen., cu aplic. art. 320 ind. 1 din C. pr. pen. condamnă inculpatul I. I. pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare (faptă săvârșită la data de 27/28.02.2013 în dauna părții vătămate D. F.).
În temeiul art. 61 alin. 1 teza a III a din C. pen. revocă beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 59/01.06.2012 pronunțată de Judecătoria Slobozia, definitivă prin nerecurare, și în temeiul art. 61 alin. 1 teza a III a C. pen. contopește restul rămas neexecutat de 122 zile cu fiecare dintre pedepsele aplicate în prezenta cauză, respectiv 3 ani și 8 luni închisoare și 2 ani și 6 luni închisoare, urmând să execute pedepsele unice de câte 3 ani și 8 luni închisoare și 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a din Cod penal constată că faptele au fost comise în concurs real.
În temeiul art. 34 lit. b din Cod penal contopește pedepsele unice de 3 ani și 8 luni închisoare și 2 ani și 6 luni închisoare urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv de 3 ani și8 luni închisoare.
În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza finală și lit. b C.p., de la rămânerea definitivă a hotărârii si până la executarea în intregime sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Constată că faptele pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare prin sentința penală nr. 508/12.07.2013 a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin decizia penală nr. 1682/18.09.2013 a Curții de Apel București, Secția I a Penală, sunt concurente cu faptele pentru care a fost condamnat în prezenta cauză la pedeapsa rezultantă de 3ani și 8 luni închisoare.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 508/12.07.2013 a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin decizia penală nr. 1682/18.09.2013 a Curții de Apel București, Secția I a Penală, în elementele ei componente și repune pedepsele în individualitatea lor astfel: 3 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g și i C. pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b C. pen. și art. 75 lit. c C. pen., cu aplic. art. 320 ind. 1 din C. pr. pen. (faptă săvârșită la data de 05/06.05.2013) și 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 192 alin. 2 C. pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b C. pen. și art. 75 lit. c C. pen., cu aplic. art. 3201 din C. pr. pen. (faptă săvârșită la data de 05/06.05.2013).
Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare aplicată în prezenta cauză în elementele ei componente și repune pedepsele în individualitatea lor astfel: pedeapsa unică de 3 ani și 8 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g și i C. pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C. pen. și art. 75 lit. c C. pen., cu aplic. art. 320 ind. 1 din C. pr. pen. (faptă săvârșită la data de 27/28.02.2013) și pedeapsa unică de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 192 alin. 2 C. pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C. pen. și art. 75 lit. c C. pen., cu aplic. art. 320 ind. 1 din C. pr. pen. (faptă săvârșită la data de 27/28.02.2013).
În baza art. 33 lit. a C. pen. și art. 36 alin. 1 C. pen. dispune contopirea pedepselor de 3 ani și 8 luni închisoare și 2 ani și 6 luni închisoare și a pedepselor unice de câte 3 ani și 8 luni închisoare și 2 ani și 6 luni închisoare, inculpatul I. I. având de executat pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 8 luni închisoare, sporită cu 2 luni închisoare, în final urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 10 luni închisoare.
Ia act ca prin sentința penală nr. 508/12.07.2013 a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin decizia penală nr. 1682/18.09.2013 a Curții de Apel București, Secția I a Penală, s-a interzis inculpatului, în baza art. 71 alin. 1 și 2 din C. pen., exercitarea drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b din C.pen. pe timpul executării pedepsei.
Anulează vechiul mandat de executare a pedepsei închisorii cu nr. 822/2013 din data de 23.09.2013 emis de Judecătoria Slobozia pe numele inculpatului I. I. și dispune emiterea unui nou mandat corespunzător prezentei sentințe pentru pedeapsa de 3 ani și 10 luni închisoare.
Menține starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 36 alin. 3 Cod penal deduce din pedeapsa finală de 3 ani și 10 luni închisoare perioada executată de la data de 20.05.2013 la zi.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale cu nr. 508/12.07.2013 a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin decizia penală nr. 1682/18.09.2013 a Curții de Apel București, Secția I a Penală.
În baza art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g și i C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen., cu aplic. art. 99 alin. 3 C. pen., cu aplic. art. 320 ind. 1 C. pr. pen. condamnă inculpatul R. I., fiul lui V. și R., născut la data de 07.09.1996 în ., domiciliat în . nr. 2, jud. Ialomița, posesor al CI . nr._, CNP_, cunoscut cu antecedente penale, cetățean român, necăsătorit, studii 6 clase, fără ocupație, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (3 acte materiale) la pedeapsa de 2 ani închisoare (acte materiale săvârșite la data de 27/28.02.2013, 05/06.03.2013 și 08/09.2013).
În baza art. 192 alin. 2 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen., cu aplic. art. 99 alin. 3 C. pen., cu aplic. art. 320 ind. 1 C. pr. pen. condamnă inculpatul R. I. pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu (2 acte materiale) la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare (acte materiale săvârșite la data de 05/06.03.2013 și 08/09.2013).
Constată că faptele pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 508/12.07.2013 a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin nerecurare la data de 24.07.2013, sunt concurente cu faptele pentru care a fost condamnat în prezenta cauză la pedepsele de 2 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art 85 C. pen. anulează suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 508/12.07.2013 a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin nerecurare la data de 24.07.2013.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 508/12.07.2013 a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin nerecurare la data de 24.07.2013, în elementele ei componente și repune pedepsele în individualitatea lor astfel: 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g și i C. pen., cu aplic. art. 99 alin. 3 C. pen., cu aplic. art. 320 ind. 1 C. pr. pen. (faptă săvârșită la data de 05/06.05.2013) și 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 192 alin. 2 C. pen., cu aplic. art. 99 alin. 3 C. pen., cu aplic. art. 320 ind. 1 C. pr. pen. (faptă săvârșită la data de 05/06.05.2013).
În baza art. 33 lit. a C. pen. dispune contopirea pedepselor de 1 an și 6 luni închisoare, 1 an închisoare, 2 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare, inculpatul R. I. având de executat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 110 C.p. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului R. I. pentru un termen de încercare de 3 ani și 6 luni, termen ce se calculează de la data de 24.07.2013 (data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 508/12.07.2013 a Judecătoriei Slobozia).
În baza art. 110 ind.1 C.pen. rap. la art. 86 ind. 3 al.1 C.p. inculpatul R. I. se va supune pe durata termenului de încercare, după împlinirea vârstei de 18 ani, următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ialomița la datele fixate de acesta;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art. 110 ind. 1 C.pen. rap. la art. 86 ind. 3 al. 3 C.p. dispune ca inculpatul să urmeze un curs de învățământ ori de calificare pe durata termenului de încercare, după împlinirea vârstei de 18 ani.
Încredințează Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ialomița supravegherea inculpatului în legătură cu măsurile dispuse.
Face aplicarea art. 359 C. pr. pen. și pune în vedere inculpatului R. I. dispozițiile art. 86 ind. 4 din Cod penal.
Face aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 2 din Cod penal raportat la art. 64 lit. a, teza a II – a și lit. b din Cod penal, după împlinirea vârstei de 18 ani de căte inculpat, iar în temeiul art. 71 alin. 5 din Cod penal dispune suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Ia act că inculpatul R. I. a fost reținut și arestat de la data de 20.05.2013 – 12.07.2013 în cauza în care s-a pronunțat sentința penală nr. 508/12.07.2013 a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin nerecurare la data de 24.07.2013 (dosar nr._ al Judecătoriei Slobozia).
Ia act că părțile vătămate D. F., domiciliată în com. Ograda, .. 139, jud. Ialomița, și S. G., domiciliat în ., nu au formulat pretenții civile față de inculpații I. I. și R. I..
Admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. E., domiciliată în mun. Slobozia, .. I9, ., și în baza art. 346 alin. 1 C. pr. pen., art. 14 și 161 C. pr. pen., raportat la art. 1357 și 1372 C. civ., obligă inculpatul R. I., în solidar cu părțile responsabile civilmente R. V. și C. R. (ambii domiciliați în com. Ograda, . nr. 2, jud. Ialomița) la plata sumei de 2500 lei cu titlu de despăgubri civile în favoarea părții vătămate constituită parte civilă S. E..
În baza art. 191 alin. 1 din C. pr. pen. obligă inculpatul I. I. să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 300 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de judecată.
În baza art. 191 alin. 1 din C. pr. pen. obligă inculpatul R. I., în solidar cu părțile responsabile civilmente R. V. și C. R., să plătească statului suma de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 300 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de judecată.
Suma de 600 lei ce reprezintă onorariul apărătorilor desemnați din oficiu să asigure asistența juridică celor doi inculpați, conform delegațiilor pentru asistență juridică obligatorie nr. 1045/11.10.2013 și 1046/11.10.2013, se va avansa din fondurile Ministerului Jusitiției în favoarea Baroului de Avocați Ialomița.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia nr. 629/P/2013 din data de 20.05.2013 înregistrat pe rolul Judecătoriei Slobozia sub nr. unic de dosar_ la data de 30.05.2013, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații I. I., recidivist, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prev. de art. art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g și i C. pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C. pen. și art. 75 lit. c C. pen. și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 C. pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C. pen. și art. 75 lit. c C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a C. pen. și inculpatul minor RASVANESCU I. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g și i C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen., cu aplic. art. 99 alin. 3 C. pen., și violare de domiciliu în formă continuată prev. de art. 192 alin. 2 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen., cu aplic. art. 99 alin. 3 C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.
În rechizitoriu s-a reținut în sarcina inculpatului I. I. că în noaptea zilei de 27/28.02.2013 a pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate D. F. din . sustras împreună cu învinuitul minor R. I. mai multe piese auto și obiecte metalice în valoare de 1.500 lei aparținând părții vătămate S. G., cu scopul de a și le însuși pe nedrept.
În faza de urmărire penală faptele săvârșite de inculpați au fost dovedite prin urmatoarele probe și mijloace de probă: procesul verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente, plângerea și declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor R. V., D. L., D. A. și N. A., proces verbal de de predare primire a bunurilor sustrase către partea vătămată S. E., declarațiile învnuiților, proces verbal de conducere în teren efectuată de cei doi învinuiți, însoțit de planșe fotografice anexe.
Cu ocazia prezentării materialului de urmarire penală la data de 16.05.2013, respectiv 20.05.2013, inculpații au recunoscut și regretat săvârșirea faptelor pentru care au fost cercetați și trimiși în judecată.
La solicitarea instanței Servicul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ialomița a întcomit un referat de evaluare a inculpatului minor R. I. (f. 10 – 14 din dosarul instanței).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
1. la data de 01.03.2013 lucrătorii operativi din cadrul Postului de Poliție Ograda au fost sesizați prin plângere penală de numitul S. G. din . la faptul că în noaptea zilei de 27/28.02.2013 consătenii săi I. I. și R. I. i-au sustras mai multe piese metalice auto pe care le avea depozitate în curtea locuinței numitei D. F. din aceeași localitate, faptă care i-a cauzat un prejudiciu în valoare de 1.500 lei.
În urma cercetărilor penale efctuate a rezultat că în noaptea zilei de 27/28.02.2013, învinuitul I. I., în baza unei înțelegeri prealabile cu învinuitul minor R. I., s-au deplasat la locuința părții vătămate D. F. din . că sunt depozitate mai multe piese auto și bunuri metalice, cu scopul sustragerii acestora în vederea comercializării.
În realizarea rezoluției infracționale, în curtea părții vătămate D. F. a pătruns prin escaladarea gardului împrejmuitor numai învinuitul I. I., în timp ce învinuitul minor R. I. a rămas lângă gardul părții vătămate, ajutându-l pe celălalt învinuit să scoată peste gard bunurile sustrase.
Învinuiții au sustras mai multe piese metalice auto, printre care o butelie de aer auto, foaie arc, bară protecție camion, tamburi frânare, camere frânare și alte fiare vechi, estimate de partea vătămată S. G. la suma de 1500 lei, bunuri care au fost recuperate prin diligențele depuse de partea vătămată.
Situația de fapt mai sus expusă rezultă cu certitudine din probele administrate în cauză. Astfel, declarațiile inculpaților I. I. și R. I. (f. 35, 38 – 39 și f. 42 – 43, 48 - 49) referitoare la modul de operare se coroborează cu declarațiile părților vătămate S. G. (f. 16, 17), D. F. (f. 19) și S. E. (f. 21, 22), dar și cu constatările realizate cu ocazia cercetării locului faptei în cazul furtului săvârșit în dauna părții vătămate S. E. (f. 28 - 34) și cu ocazia conducerii în teren efectuată de către inculpatul R. I. în cazul furtului săvârșit în dauna părții vătămate S. G. (f. 62).
De asemenea, în ceea ce privește infracțiunea de furt săvârșită în dauna părții vătămate S. E., se reține că declarația inculpatului R. I. de recunoaștere a faptei se coroborează cu declarația martorului D. L. (f. 55 dos. urmărire penală) care a perceput în mod nemijlocit săvârșirea faptei, cât și cu declarația martorei D. A. (f. 57) care a cumpărat de la inculpat o parte dintre bunurile sustrase din curtea locuinței părții vătămate S. E..
Inculpații, în legătură cu faptele ce au fost reținute în sarcina lor, audiați fiind în faza de urmărire penală, au avut o atitudine de recunoaștere pe care și-au păstrat-o și cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală.
În fața instanței, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpații au declarat că recunosc în totalitate faptele reținute în actul de sesizare, că nu doresc administrarea altor probe, solicitând ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunosc și le însușesc.
Fiind audiați de instanță în aplicarea prevederilor 320 ind. 1 alin. 3 din Cod procedură penală inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor în modalitatea arătată în rechizitoriul parchetului. Inculpatul R. I. a arătat că este de acord cu pretențiile civile cuantificate de partea vătămată S. E. la suma de 5.000 lei.
Coroborând probatoriul administrat în cauză, instanța constată că:
Fapta inculpatului I. I. care în noaptea zilei de 27/28.02.2013 a pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate D. F. din . sustras împreună cu învinuitul minor R. I. mai multe piese auto și obiecte metalice în valoare de 1.500 lei aparținând părții vătămate S. G., cu scopul de a și le însuși pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor furt calificat și violare de domiciliu prevăzute de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g și i C. pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C. pen. și art. 75 lit. c C. pen. și art. 192 alin. 2 C. pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C. pen. și art. 75 lit. c C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.
La individualizarea pedepselor instanța a ținut seama de atitudinea sinceră, de recunoștere a faptelor comise, condiții în care este astfel posibilă aplicabilitatea prevederilor art. 3201 alin. 7 din Cod procedură penală („Instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii...”), criteriile generale și obligatorii prev. de art. 72 Cod penal și anume: dispozițiile generale ale Codului penal cu privire la aplicarea pedepsei, limitele de pedeapsă fixate în textul de lege incriminator, circumstanțele concrete ale comiterii faptei și circumstanțele personale ale inculpaților.
În privința inculpatului I. I. instanța a ținut seama de faptul că acesta a avut o atitudine sinceră, de recunoștere a faptelor comise.
Totodată, se reține că inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală, fiind cunoscut ca recidivist și fiind condamnat în trecut în numeroase rânduri pentru săvârșirea mai multor infracțiuni (furt calificat, ultraj și infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice) astfel cum rezultă din fișa cazier judiciar aflată la fila 8 din dosarul instanței. Prin săvârșirea în continuare a unei infracțiuni de furt se conturează un “modus operandi” al inculpatului și pe cale de consecință o periculozitate deosebit de ridicată.
Totodată, instanța reține că inculpatul a săvârșit fapta alături de un inculpat minor, împrejurare calificată de legiuitor drept o circumstanță ce agravează răspunderea penală.
În ceea ce privește circumstanțele concrete în care a fost săvârșită fapta se reține că inculpatul a acționat pe timp de noapte și prin escaladarea gardului locuinței părții vătămate.
Analizând fișa cazier judiciar a inculpatului, instanța a constatat că fapta din prezenta cauză a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 alin. 1 lit. b din C. pen., cu raportare la pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 599/01.06.2012 a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin nerecurare la 19.06.2012, din a cărei executare s-a eliberat la data de 03.12.2012 cu un rest de 122 zile.
Instanța reține că inculpatul I. I. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni închisore prin sentința penală nr. 508/12.07.2013 a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin decizia penală nr. 1682/18.09.2013 a Curții de Apel București, Secția I a Penală, pentru săvârșirea infracțiunior de furt calificat și violare de domiciliu (f. 31 – 34 din dosarul instanței).
Astfel, a constatat că faptele pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare prin sentința penală nr. 508/12.07.2013 a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin decizia penală nr. 1682/18.09.2013 a Curții de Apel București, Secția I a Penală, sunt concurente cu faptele pentru care a fost condamnat în prezenta cauză la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare.
Împotriva sentinței penale a formulat recurs inculpatul I. I., solicitând aplicarea unei alte modalități de executare a pedepsei închisorii.
Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, a recalificat cererea de recurs ca fiind o cerere de apel.
Examinând sentința penală în raport de motivele de apel invocate și din oficiu sub toate aspectele, cu luarea în considerare a dispozițiilor privind legea penală mai favorabilă și cele privind procedura simplificată, Curtea constată că apelul declarat de inculpat este fondat.
Se constată că inculpatul s-a prevalat în fața primei instanțe de dispozițiile art. 320 ind.1 C.p.p., recunoscând în totalitate faptele comise și renunțând la administrarea probelor. În consecință, temeiul pentru care poate exercita calea de atac a apelului este individualizarea pedepsei aplicate, iar nu existența vinovăției.
De altfel, inculpatul nu contestă situația de fapt stabilită de prima instanță și existența vinovăției, ci solicită schimbarea încadrării juridice a faptelor conform noului cod penal și aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de legea nouă.
Curtea constată că situația de fapt a fost corect stabilită de prima instanță, raportat la probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, coroborat cu declarația de recunoaștere a inculpatului.
În ceea ce privește apelul declarat de inculpat, se constată că acesta este fondat, din perspectiva aplicării legii penale mai favorabile.
Se reține că fapta inculpatului I. I., care în noaptea zilei de 27/28.02.2013 a pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate D. F. din . sustras împreună cu minorul R. I. mai multe piese auto și obiecte metalice în valoare de 1.500 lei aparținând părții vătămate S. G., cu scopul de a și le însuși pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor furt calificat și violare de domiciliu prevăzute de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g și i C. pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C. pen. și art. 75 lit. c C. pen. și art. 192 alin. 2 C. pen., cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C. pen. și art. 75 lit. c C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.
Infracțiunile comise de inculpat au corespondent în dispozițiile art. 228 alin.1 Cp rap. la art. 229 alin.1 lit.b,d și alin.2 lit. b Cp, cu limite de pedeapsă de la 2 la 7 ani închisoare. Totodată, sunt incidente dispozițiile art. 77 lit.d Cp, care este corespondentul în legea nouă a art. 75 lit. c C.p. 1968, săvârșirea faptei împreună cu un minor, și art. 396 al.10 C.p.p., corespondentul art. 320 ind.1 C.p.p. din vechiul cod.
Se constată că legea nouă este mai favorabilă, deoarece faptele inculpatului nu mai îndeplinesc condițiile concursului de infracțiuni ci constituie o infracțiune distinctă, complexă, de furt calificat, pentru care limitele de pedeapsă sunt mai reduse în legea nouă.
În ceea ce privește starea de recidivă, se constată că potrivit noilor dispoziții prevăzute de art. 41 Cod penal, pentru a se reține starea de recidivă este necesar ca inculpatul să săvârșească o nouă infracțiune după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an. Din fișa de cazier judiciar a inculpatului reiese că acesta a fost condamnat anterior la pedeapsa de 1 an închisoare prin sentința penală nr. 59 din data de 1.06.2012 a Judecătoriei Slobozia, definitivă prin nerecurare la data de 19.06.2012 astfel că potrivit legii noi nu mai este incidentă starea de recidivă, legea nouă fiind mai favorabilă. În consecință, instanța de apel, în aplicarea art. 5 C.p., va înlătura starea de recidivă postcondamnatorie.
Sub aspectul dispozițiilor relative la revocarea liberării condiționate și tratamentul sancționator aplicabil într-o asemenea situație, se constată că mai favorabilă este legea veche, respectiv prevederile art. 61 Cod penal, referitoare la revocarea beneficiului liberării condiționate și contopirea restului rămas neexecutat de 122 zile cu pedeapsa aplicată, dat fiind că potrivit dispozițiilor art. 104 al.2 C.p ar fi aplicabile textele privind pluralitatea intermediară din noul cod, cu spor obligatoriu și fix.
Legea veche este mai favorabilă și din punctul de vedere al contopirii pedepsei aplicate prin prezenta cu pedepsele aplicate prin condamnări anterioare pentru fapte concurente cu fapta dedusă judecății, deoarece conform legii vechi aplicarea unui spor este facultativă.
Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. va admite apelul declarat de inculpatul I. I. împotriva sentinței penale nr. 772/15.11.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia în dosarul nr._/299/2013.
Va desființa în parte sentința penală apelată și rejudecând în fond, în baza art. 386 Cpp va schimba încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din infracțiunile prevăzute de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g și i din Codul penal din 1968 cu aplicarea art. 37 lit.a din Codul penal din 1968 și art. 75 lit.c din Codul penal din 1968 și art. 192 alin.2 din Codul penal din 1968 cu aplicarea art. 37 lit.a din Codul penal din 1968 și art. 75 lit.c din Codul penal din 1968 în infracțiunea prevăzută de art. 228 alin.1 Cp rap. la art. 229 alin.1 lit.b,d și alin.2 lit. b Cp cu aplicarea art. 77 lit. d Cp și art. 5 Cp.
În baza 228 alin.1 Cp rap. la art. 229 alin.1 lit.b,d și alin.2 lit. b Cp cu aplicarea art. 77 lit.d Cp, art. 5 Cp și art. 396 alin.10 Cpp va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă între limitele prevăzute de legea nouă, reduse cu o treime conform art. 396 al.10 C.p.p., apreciind că o pedeapsa de 2 ani și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat este suficientă, raportat la împrejurarea că potrivit legii mai favorabile este înlăturată starea de recidivă, iar limitele speciale de pedeapsă cu acordarea beneficiului prev. de art. 396 al.10 C.p.p. sunt cuprinse între 1 an și 4 luni închisoare și 4 ani și 8 luni închisoare.
Va menține revocarea liberării condiționate din executarea pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 59/01.06.2012 pronunțată de Judecătoria Slobozia, definitivă prin nerecurare, cu consecința contopirii restului rămas neexecutat de 122 zile cu pedeapsa de 2 ani și 6 luni aplicată prin prezenta, în temeiul art. 61 C.p. 1968, care a fost identificat ca lege penală mai favorabilă.
În baza art. 33 lit.a Codul penal din 1968 și art. 36 alin. 1 Codul penal din 1968 va dispune contopirea pedepsei de 2 ani și 6 luni cu pedepsele repuse în individualitatea lor și contopite prin sentința penală nr. 508/12.07.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia, definitivă prin decizia penală nr. 1682/18.09.2013 pronunțată de Curtea de Apel București-Secția I Penală și anume, 3 ani și 8 luni închisoare și 2 ani și 6 luni închisoare, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 8 luni închisoare, fără a mai aplica un spor de pedeapsă, apreciind că pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare este suficient de ridicată pentru a se asigura scopul pedepsei.
În aplicarea art. 12 al. 1 din Legea nr. 187/2012 potrivit căruia în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă, în baza art. 67 Cp va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cp pe o perioadă de 2 ani, pentru aceleași considerente avute în vedere de prima instanță la interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a și b C.p.
În baza art. 65 Cp va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cp ca pedeapsă accesorie, având în vedere faptul că s-a stabilit pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cp pe o perioadă de 2 ani.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de inculpatul I. I. împotriva sentinței penale nr. 772/15.11.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia în dosarul nr._/299/2013.
Desființează în parte sentința penală apelată și rejudecând în fond:
În baza art. 386 Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din infracțiunile prevăzute de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g și i din Codul penal din 1968 cu aplicarea art. 37 lit.a din Codul penal din 1968 și art. 75 lit.c din Codul penal din 1968 și art. 192 alin.2 din Codul penal din 1968 cu aplicarea art. 37 lit.a din Codul penal din 1968 și art. 75 lit.c din Codul penal din 1968 în infracțiunea prevăzută de art. 228 alin.1 Cp rap. la art. 229 alin.1 lit.b,d și alin.2 lit. b Cp cu aplicarea art. 77 lit. d Cp și art. 5 Cp.
În baza 228 alin.1 Cp rap. la art. 229 alin.1 lit.b,d și alin.2 lit. b Cp cu aplicarea art. 77 lit.d Cp, art. 5 Cp și art. 396 alin.10 Cpp condamnă inculpatul I. I. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Menține revocarea liberării condiționate din executarea pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 59/01.06.2012 pronunțată de Judecătoria Slobozia, definitivă prin nerecurare, contopește restul rămas neexecutat de 122 zile cu pedeapsa de 2 ani și 6 luni aplicată prin prezenta, și aplică inculpatului pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit.a Codul penal din 1968 și art. 36 alin. 1 Codul penal din 1968, contopește pedeapsa de 2 ani și 6 luni cu pedepsele repuse în individualitatea lor și contopite prin sentința penală nr. 508/12.07.2013 pronunțată de Judecătoria Slobozia, definitivă prin decizia penală nr. 1682/18.09.2013 pronunțată de Curtea de Apel București-Secția I Penală și anume, 3 ani și 8 luni închisoare și 2 ani și 6 luni închisoare, în final inculpatul execută pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 67 Cp rap. la art. 12 din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cp pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 65 Cp interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cp ca pedeapsă accesorie.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.02.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. A. R. R. M.
GREFIER
L. B.
Red RM/2 ex
04.04.2014
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 217/2014. Curtea... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 221/2014. Curtea de... → |
|---|
