Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 153/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 153/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 18-03-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.153/2015
Ședința publică din 18 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. I., judecător
GREFIER: D. S.
P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR: D. S.
S-a luat spre examinare contestația formulată de contestatorul R. F. R. împotriva sentinței penale nr.10 din 4 februarie 2015 a Tribunalului Maramureș, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul din oficiu al contestatorului, av.Cleț A., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind contestatorul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că s-a depus la dosar de către contestator o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, față de această cerere, constată că procedura de citare este legal îndeplinită, chiar dacă inculpatul se află în penitenciar.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea contestației.
Apărătorul contestatorului solicită admiterea contestației, desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună deducerea din pedeapsa de 7 ani și 8 luni închisoare, în a cărei executare se află, a perioadei arestului preventiv din 3 iulie 2007 până la 30 martie 2009, dispusă și executată în dosar nr._ ** al Tribunalului Maramureș. Condamnatul a indicat ca temei de drept art.598 alin.1 lit.d teza finală C.pr.pen. privind orice cauză de micșorare a pedepsei ivită în cursul executării pedepsei, prin raportare la art.72 alin.1 C.pen., potrivit căruia perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii. Este adevărat că a mai promovat cereri cu același obiect, însă nu există autoritate de lucru judecat, întrucât apărările sunt diferite de cauzele precedente. A depus la dosar decizia penală nr.190/C din 29 august 2014 a Tribunalului Maramureș, prin care s-a admis contestația formulată de alt condamnat și s-a dedus perioada executată. Solicită amânarea pronunțării hotărârii pentru a se depune la dosar concluzii scrise de către condamnat.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului declarat de contestator ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Curtea respinge cererea de amânare a pronunțării, apreciind că nu se impune aceasta, având în vedere că petentul a avut cunoștință de proces, a fost reprezentat de avocat și a avut posibilitatea să depună la dosar memorii cu privire la contestația formulată.
CURTEA
Deliberând reține că,
Prin sentința penală nr.10 din 4 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Maramureș a fost respinsă contestația la executare formulată de condamnatul R. F. R. (fiul lui natural și M., născut la 23.07.1981 în ., CNP_, deținut în P. Baia M.). În temeiul art. 275 al. 2 Cod procedură penală, a fost obligat condamnatul să plătească statului 50 lei cheltuieli judiciare.
S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocatului desemnat din oficiu, B. D., în sumă de 100 lei.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
La data de 8.12.2014 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Maramureș sub dosar nr._ contestația la executare formulată de condamnatul R. F. R., privind executarea sentinței penale nr. 126/19.12.2011 a Tribunalului S..
Condamnatul a indicat ca temei de drept art. 598 al. 1 lit. d teza finală Cod procedură penală privind orice cauză de micșorare a pedepsei ivită în cursul executării pedepsei, prin raportare la art. 72 al. 1 Cod penal, potrivit căruia perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronunțate.
În concret, a solicitat deducerea din pedeapsa de 7 ani și 8 luni închisoare în a cărei executare se află, a perioadei de arest preventiv 3 iulie 2007-30 martie 2009 dispusă și executată în dosarul nr._ ** al Tribunalului Maramureș, aflat în prezent pe rolul Curții de Apel Cluj.
Condamnatul a menționat că a mai promovat cereri cu același obiect în dosarele nr._ și nr._ ale Tribunalului Maramureș, susținând însă că nu există autoritate de lucru judecat, întrucât apărările sunt diferite de cauzele precedente. În susținerea contestației a indicat practică judiciară în materie.
La prezentul dosar s-au atașat dosarele nr._ și nr._ ale Tribunalului Maramureș, precum și o copie a sentinței penale nr. 625/13 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ **.
Prin sentința penală nr. 126/19.12.2011 a Tribunalului S., definitivă prin decizia penală nr. 122/A/2012 a Curții de Apel Cluj, contestatorului i-a fost aplicată pedeapsa de 7 ani și 8 luni închisoare, pedeapsă în a cărei executare se află în prezent (începând cu 25.12.2010).
Cu privire la contestatorul R. F. R. s-a pronunțat și sentința penală nr. 625/13.10.2014 a Tribunalului Maramureș, în dosar nr._ **, sentință care nu este definitivă, dosarul aflându-se în prezent la Curtea de Apel Cluj pentru soluționarea căii de atac. În acest dosar contestatorul a fost reținut 24 ore în data de 30 iunie 2007 și arestat preventiv în perioada 30 iulie 2007 - 30 martie 2009.
Contestatorul a promovat și alte cereri prin care a solicitat deducerea din pedeapsa pe care o execută a perioadei de arest preventiv din dosarul nr._ **, cereri ce au făcut obiectul dosarelor nr._ și nr._ ale Tribunalului Maramureș.
Astfel, prin sentința penală nr. 465/11.06.2014 a Tribunalului Maramureș (definitivă prin decizia penală nr. 388/4.07.2014 a Curții de Apel Cluj) s-a respins ca neîntemeiată contestația la executare, iar prin sentința penală nr. 611/3.10.2014 a Tribunalului Maramureș (definitivă prin decizia penală nr. 733/26.11.2014 a Curții de Apel Cluj) s-a respins contestația la executare, reținându-se că operează instituția autorității de lucru judecat.
Instanța a constatat că există identitate de obiect și părți între prezenta cauză și cauzele înregistrate anterior și soluționate în mod definitiv.
Având în vedere că hotărârile anterioare se bucură de autoritate de lucru judecat, o nouă cerere cu același obiect nu mai poate fi supusă analizei instanței de judecată.
Instanța a mai reținut că invocarea altor argumente în susținerea unei noi cereri nu modifică obiectul cererii, astfel că nu pot fi primite susținerile contestatorului în sensul că nu ar existat autoritate de lucru judecat.
Pentru aceste argumente și întrucât există autoritate de lucru judecat, s-a respins contestația formulată de condamnatul R. F. R..
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație, contestatorul R. F. R. solicitând desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună deducerea din pedeapsa de 7 ani și 8 luni închisoare, în a cărei executare se află, a perioadei arestului preventiv din 3 iulie 2007 până la 30 martie 2009, dispusă și executată în dosar nr._ ** al Tribunalului Maramureș. Condamnatul a indicat ca temei de drept art.598 alin.1 lit.d teza finală C.pr.pen. privind orice cauză de micșorare a pedepsei ivită în cursul executării pedepsei, prin raportare la art.72 alin.1 C.pen., potrivit căruia perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii. S-a invocat faptul că a mai promovat cereri cu același obiect, însă nu există autoritate de lucru judecat, întrucât apărările sunt diferite de cauzele precedente.
Condamnatul nu s-a prezentat în instanță, solicitând ca această cauză să fie judecată în lipsa sa.
Analizând actele dosarului prin prisma contestației formulate, Curtea reține că prima instanță în mod corect a respins contestația la executare formulată de condamnatul R. F. R. în temeiul art.598 alin.1 lit.d C.pr.pen.
Astfel, petentul a solicitat deducerea din pedeapsa de 7 ani și 8 luni închisoare la care a fost condamnat definitiv prin sent.pen.nr.126 din 19.12.2011 a Tribunalului S. în a cărei executare se află, a perioadei arestului preventiv din 30.07.2007 – 30.03.2009 dispus în dosarul nr._ ** al Tribunalului Maramureș în care s-a pronunțat sent.pen.nr.625/13.10.2014 atacată cu apel aflat în prezent pe rolul Curții de Apel Cluj.
Având în vedere că în această cauză încă nu s-a pronunțat o hotărâre definitivă, în cadrul contestației la executare nu se poate proceda la constatarea existenței unui concurs de infracțiuni pentru a se proceda la deducerea perioadei în care inculpatul s-a aflat în arest preventiv, în sensul disp.art.72 alin.1 C.pr.pen.
Dispoziția din art.72 alin.1 C.pr.pen., referitoare la scăderea din pedeapsă atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat în același timp sau în mod separat pentru mai multe infracțiuni concurente, presupune ca în cauză să se fi pronunțat o soluție definitivă cu privire la fapta respectivă, atât în faza urmăririi penale, cât și cea a judecății.
În consecință, contestația formulată în cauză este nefondată și va fi respinsă în baza art.597 alin.8 C.pr.pen.
Văzând și disp.art.275 alin.2 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul R. F. R. împotriva sentinței penale nr.10 din 04 februarie 2015 a Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj, suma de 100 lei, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu – avocat Clet A..
Obligă pe contestator să plătească în favoarea statului suma de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 martie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. I. D. S.
red.C.I./A.C.
5 ex. – 24.03.2015
jud.fond. S.-F. A.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 411/2015. Curtea de... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
