Delapidarea (art.295 NCP). Decizia nr. 669/2015. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 669/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 11-05-2015 în dosarul nr. 17495/211/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.669/A/2015

Ședința publică din data de 11 mai 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. C. - judecător

JUDECĂTOR: M. Ș.

GREFIER: M. B.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR – S. D.

S-au luat spre examinare apelurile declarat de inculpatul D. A. și partea civilă . împotriva sentinței penale nr.203 din 18 februarie 2015 a Judecătoriei Cluj N., pronunțată în dosarul nr._, privind pe inculpatul D. A. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de emitere de file CEC fără a avea disponibil la tras prev.și ped.de art.84 al.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu apic.art.35 al.1 C.pen., delapidare în formă continuată prev.șiped.de art.295 al.1 rap.la art.308 C.pen., cu aplic.art.35 al.1 C.pen., cu aplic.art.38 al.1 C.pen. și art 5 C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul D. A. asistat de apărător ales av.Sibana I. din cadrul Barolui Cluj, cu delegația la dosar, lipsă fiind părțile civile . prin reprezentant C. V. ȘI . FLOREȘTI prin reprezentant D. E..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul D. A. arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel, în menține declarația dată în fața instanței de fond și nu are de făcut completări sau precizări la aceasta.

Instanța pune în discuția părților excepția tardivității apelului declarat de partea civilă . având în vedere că minuta sentinței atacate s-a comunicat atât la sediul părții civile la data de 4.03.2015 (f.71 dosar fond), precum și reprezentantului legal al părții civile 10.03.2015 (f.67-68 dosar fond), termenul de apel urmând a se împlini la data de 20.03.2015 sau 23.03.2015, iar apelul a fost formulat la data de 20.04.2015.

Apărătorul ales al inculpatului D. A. solicită admiterea apelului formulat de inculpat, desființarea sentinței atacate și, în consecință, a se reindividualiza pedeapsa aplicată inculpatului atât sub aspectul cuantumului pedepsei cât și a modalității de executare.

În susținerea apelului, în ce privește infracțiunea de emitere a filelor CEC solicită a se constata că în mod greșit instanța de fond s-a limitat la a analiza această infracțiune doar prin prisma aplicării unei pedepse cu închisoare atâta timp cât legea prevede pentru această infracțiune și o pedeapsă cu amenda.

Solicită a se observa că din probele administrate în cauză, rezultă că inculpatul a încercat să găsească o soluție pentru lămurirea situației de inexistență a fondurilor. Acest aspect a fost reținut în mod eronat de către instanța de fond, în sensul că inculpatul ar fi încercat să se bucure de încrederea de care acesta se bucura, având în vedere că se cunoștea cu administratorul părții civile.

De asemenea, raportat la împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, apreciază că instanța poate acorda o eficiență sporită criteriilor de individualizare în ce privește persoana inculpatului și gravitatea faptei. Pentru aceste motive, apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse cu amendă.

Referitor la infracțiunea de delapidare, pentru aceleași considerente, solicită a se acorda o eficiență sporită criteriilor de individualizare raportat la persoana inculpatului și gradul de pericol social al faptei.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei solicită a se avea în vedere că în primă instanță s-a solicitat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, cerere care a fost respinsă fără ca instanța de fond să facă o analiză a temeiurilor care au stat la baza acestei hotărâri.

În ce privește latura civilă a cauzei arată că părțile s-au împăcat.

Raportat la apelul declarat de partea civilă . solicită admiterea excepției tardivității apelului iar pe fondul cauzei respingerea acestuia ca inadmisibil pentru motivele arătate de prima instanță în hotărârea atacată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de inculpat, apreciind că prima instanță a procedat în mod corect la individualizarea pedepsei aplicate.

Apreciază că este admisibil apelul declarat de inculpat în ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în speță fiind aplicabile prev.art.90 și urm.C.pen.

Referitor la apelul părții civile apreciază că prima instanță a procedat corect respingând acțiunea civilă ca inadmisibilă raportat la infracțiunea cu privire la care partea vătămată s-a constituit parte civilă.

Inculpatul D. A. având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat. Solicită a se avea în vedere starea sa de sănătate și faptul că este încadrat în gradul II de handicap.

CURTEA:

Prin sentința penală nr. 203 din 18 februarie 2014 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Cluj-N., în baza art. 295 alin. (1) C.pen. rap. la art. 308 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 C.pen. și art. 396 alin. (10) C.pr.pen a fost condamnat inculpatul D. A., fiul lui Anane și C., născut la data de 20.03.1982 în mun. Tulcea, jud. Tulcea, având CNP_, cu ultimul domiciliu în mun. Tulcea, ., ., ., jud. Tulcea, cetățean român, studii medii, necăsătorit, fără antecedente penale, stagiu militar nesatisfăcut, fără ocupașie, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată.

În baza art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 396 alin. (10) C.pr.pen a fost condamnat inculpatul D. A. la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de emitere de file cec fără a avea disponibil la tras, în formă continuată.

În baza art. 38 alin. (1) C.pen. s-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen. s-au contopit pedepsele de 6 luni închisoare și 1 an închisoare, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în regim de detenție pedeapsa rezultantă de 1 an și 2 luni închisoare.

În baza art. 295 al. 1 din C.pen. raportat la art. 66 al. (1) lit. a, b și g al. 2 din C.pen. s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale, pe o perioadă de 2 ani, care se va executa în condițiile art. 68 al. 1 lit. c C.pen.

În baza art. 65 al. 1 din C.pen. raportat la art. 66 al. (1) lit. a, b și g al. 2 din C.pen s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale, care se va executa în condițiile art. 65 al. 3 C.pen.

În baza art. 19 rap. art. 25 alin. 1 și art. 397 C.pr.pen. rap. la art. 998-999 C.civ. 1864 s-a admis în parte acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă . Florești, prin reprezentant legal D. E., sediu Florești, .. 34, jud. Cluj pentru suma totală de 188.638,14 lei compusă din: 132.284,81 lei valoarea mărfii sustrase, 19.842,72 lei reprezentând adaos comercial, precum și TVA în valoare de 36.510,60 lei și în consecință obligă pe inculpatul D. A. să plătească în favoarea părții civile . suma totală de 188.638,14 lei cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 19 alin.(1) C.pr.pen. rap. la Decizia ICCJ nr. 43 din data de 13.10.2008 s-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă ., prin reprezentant legal C. V., sediu ., mun. Iași, jud. Iași pentru suma de 93.287,53 lei, cu titlu de despăgubiri civile, ca inadmisibilă.

În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen. a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 400 lei.

În baza art. 272 al. 1 din C.pen. suma de 200 lei, reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu – av. C. R. A. va fi avansată din fondurile Ministerului de Justiție și va rămâne în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 1443/P/2012 din data de 01.08.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de emitere de file cec fără a avea disponibil la tras, prev. și ped. de 84 alin. (1) pct. 2 din Legea 59/1934 cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen., delapidare în formă continuată, prev. și ped. de art.295 alin.(1) rap. la art. 308 C.pen. cu aplic. art. 35 alin.(1) C.pen., cu aplicarea art. 38 alin.(1) C.pen. și art.5 din C.pen.

Potrivit actului de sesizare, în fapt, s-a reținut că în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada iulie –august 2011, inculpatul D. A., cu intenție, a emis în favoarea . Iași, cinci file cec cu . 1 BB și nr._/ 19.09.2011, nr._/15.09.2011,_/21.09.2011,_/28.09.2011 și_/26.09.2011, pentru suma totală de 93.287, 53 RON, completate la toate rubricile, semnate și ștampilate, pe care era menționată ca dată a emiterii data scadenței conform înțelegerii dintre părți și care ulterior au fost refuzate la plată pe motivul lipsei totale sau parțiale de disponibil în contul bancar; totodată, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada iulie-septembrie 2011, în calitate de agent de vânzări și gestionar de fapt la . Florești, inculpatul D. A. și-a însușit bunuri pe care le gestiona în interesul . SERV SRL Piatra N. și . București, producând părții civile un prejudiciu de 132.284,81 lei.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 10.12.2014, rămasă definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății, potrivit art. 346 alin. (2) C.pr.pen.

La termenul de judecată din data de 04.02.2015, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunoștința inculpatului D. A. dispozițiile art. 374 alin. (4) și art. 375 rap. la art. 396 alin. (10) C.pr.pen., privind judecarea în procedură simplificată, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri.

Inculpatul a arătat că solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 374 alin. (4) C.pr.pen. Ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, cauza va fi soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Analizând actele și lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarele:

În fapt, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada iulie-septembrie 2011, în calitate de agent de vânzări și gestionar de fapt al . Florești, inculpatul D. A. și-a însușit bunuri pe care le gestiona în interesul . SERV SRL Piatra N. și . București, producând părții civile un prejudiciu de 132.284,81 lei, totodată, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada iulie – august 2011, inculpatul D. A., cu intenție, a emis în favoarea . Iași, cinci file cec cu . 1 BB și nr._/19.09.2011, nr._/15.09.2011,_/21.09.2011,_/28.09.2011 și_/26.09.2011, pentru suma totală de 93.287, 53 RON, completate la toate rubricile, semnate și ștampilate, pe care era menționată ca dată a emiterii data scadenței conform înțelegerii dintre părți și care ulterior au fost refuzate la plată pe motivul lipsei totale sau parțiale de disponibil în contul bancar.

Pentru a reține această situație de fapt, instanța constată că potrivit contractului individual de muncă nr._/5._ (f. 109-110 d.u.p.), începând cu data de 19.03.2002, inculpatul D. A. a desfășurat activitatea de agent comercial în cadrul societății angajatoare ., cu sediul social în com. Florești, .. 34, jud. Cluj, având ca obiect de activitate principal distribuția de conductori bobinaj din cupru. În calitatea sa de reprezentant vânzări, conform fișei postului (f. 145 -146 d.u.p.), inculpatul avea atribuții care îi confereau calitatea de gestionar de fapt al societății întrucât, astfel cum se menționează și de către reprezentantul legal al ., D. E. – fratele inculpatului (f. 135 -138 d.u.p.) activitatea defășurată a făptuitorului se concretiza în primirea comenzilor din partea clienților, livrarea mărfii solicitate, precum și preluarea banilor sau a instrumentelor de plată.

Sub aspectul desfășurării concrete a activității comerciale de către ., coroborând declarația administratorului persoanei vătămate, D. E. (f. 135-138 d.u.p.) cu declarația martorei C. E. (f. 143-144 d.u.p.), având funcția de secretară în cadrul aceleiași societăți (potrivit contractului individual de muncă f. 149-152 d.u.p.), rezultă că emiterea facturilor fiscale aferente comenzilor se realiza, în mod electronic, după momentul în care agenții de vânzări preluau marfa comandată de către clienți din depozitul societății, a cărei cantitate era verificată de către martora secretară C. E., conform fișei postului (f. 151-152 d.u.p.). Ulterior se proceda la întocmirea facturii fiscale, drept de semnătură având administratorul D. E., respectiv martora secretară C. E..

Din conținutul declarațiilor martorilor G. V. – administratorul . SERV SRL (f. 285-286 d.u.p.), respectiv B. V. – administratorul . (f. 363-365 d.u.p.) coroborate cu recunoașterea inculpatului din cuprinsul declarației date în calitate de învinuit (f. 524 -526 d.u.p), se relevă faptul că în perioada în care era angajat la societatea ., inculpatul D. A. a desfășurat concomitent și în nume propriu activități comerciale, legând raporturi contractuale și cu societățile anterior menționate, a căror administratori au fost audiați ca martori și pe care inculpatul i-a cunoscut în timpul desfășurării activității sale în calitate de angajat ca agent de vânzări. Totodată, din ansamblul materialului probatoriu administrat, s-a constatat că în derularea acestor activități independente producătoare de profit, în cursul anului 2010, inculpatul i-a cauzat un prejudiciu societății ARAS P&V SRL prin vânzarea mărfii din gestiunea acesteia la un preț inferior celui de achiziție, utilizând o parte din bani în interes personal. Paguba astfel cauzată, în valoare totală de 232.323,65 lei, a afectat și raportul contractual dintre . SRL și ., întrucât cea dintâi s-a aflat în imposibilitate de a asigura disponibil finananciar suficient în contul bancar al celei din urmă societăți, care avea calitatea de furnizor al mărfii achiziționate și vândute de către inculpat.

În continuare, instanța a reținut că în încercarea de acoperire a prejudiciului produs societății . SRL, la care a participat în mod direct, inculpatul a decis, din proprie inițiativă, să sustragă bunuri de la societatea la care era angajat cu forme legale, adică de la .. Prin urmare, în calitatea sa de agent vânzări și gestionar de fapt, în perioada iulie-septembrie 2011, făptuitorul a preluat marfă din depozitul societății angajatoare sub pretextul distribuirii unor clienți fideli și buni platnici, solicitând secretarei – martora C. E. (declarație f. 143-144 d.u.p.) întocmirea facturilor fiscale aferente (f. 181-230 d.u.p.). În cursul lunii octombrie 2011, administratorul ., D. E., în urma unor verificări efectuate, a sesizat că majoritatea clienților figurau cu facturi scadente a căror plăți nu au fost onorate, motiv pentru care a procedat la contactarea acestora, în mod direct. Astfel cum reiese din răspunsurile presupușilor beneficiari (f. 181-230 d.u.p.), marfa constând în conductori de cupru și alte materiale precum cabluri și materiale electro-izolante, nu a fost înregistrată în evidențele lor contabile, aceasta fiind în realitate livrată de către inculpat, personal sau prin curier (scrisori transport f.273-277 d.u.p.) către . – punct de lucru S. G., jud. C. (procese verbale f. 153-154 d.u.p.) în vederea acoperirii prejudiciului cauzat . SRL. Potrivit facturilor fiscale emise (f. 181-230 d.u.p.) și a inventarului efectuat de către administratorul societății prejudiciate (f. 147 d.u.p.) s-a constatat că valoarea totală a mărfii sustrase s-a ridicat la suma de 132.284,81 lei, urmând ca prin decizia de desfacere a contractului individual de muncă (f. 107 d.u.p.), raportul contractual de drept al muncii dintre inculpat și . să înceteze începând cu data de 01.10.2011.

În reținerea acestui episod, instanța a avut în vedere atât declarațiile inculpatului de pe întregul parcurs procesual (calitate învinuit – f. 524-526, inculpat – f. 536 d.u.p., recunoaștere în faza de judecată – f. 46-47 d.c.j.), cât și declarațiile martorilor G. V., B. V. și C. E., declarația reprezentantului legal al persoanei vătămate . coroborate cu înscrisurile menționate la filele din dosarul de urmărire penală.

Totodată, în același interval temporal în care s-au produs cele descrise anterior, inculpatul a efectuat formalitățile necesare în vederea înființării unei noi societăți, . (f. 46 d.u.p.), al cărei unic asociat este făptuitorul D. A., data înmatriculării fiind 22.07.2011 cu sediul social stabilit în loc. Florești, com. Florești, .. 4A, ., în urma închirierii spațiului din locația indicată (contract închiriere f. 148 d.u.p.).

În calitate de agent de vânzări al ., inculpatul s-a prezentat în numeroase rânduri la societatea . IAȘI, cu sediul în mun. Iași, ., jud. Iași, în vederea ridicării de marfă pentru societatea la care desfășura muncă remunerată. Din aceeași preocupare de acoperire a prejudiciului cauzat societății . SERV SRL în anul 2010 și cunoscându-l pe administratorul societății din Iași - C. V. din împrejurările arătate, inculpatul s-a deplasat, în anul 2011, la punctul de lucru al acestei societăți în vederea achiziționării de marfă, de această dată în calitatea sa de administrator al ..

Potrivit contractului de vânzare cumpărare din data de 29.07.2011 (f. 44-45 d.u.p.) obiectul actului juridic consta în vânzarea către clientul . a produselor proprietatea furnizorului . IAȘI conform specificației la contract. Conform declarației martorei R. R. (f. 76-77 d.u.p.) contractul a fost perfectat urmare a negocierilor purtate de către cei doi administratori ai societăților părți contractante, astfel că în perioada 29 iulie – 12 august 2011 societatea furnizoare a livrat clientului, al cărui asociat unic este inculpatul, marfă constând în conductori de bobinaj. Potrivit facturilor fiscale emise de către . IAȘI (f. 57-61 d.u.p.) semnate și ștampilate de către inculpat, în calitate de administrator al ., valoarea totală a mărfii predate a fost de 93.287,53 lei. De asemenea, potrivit înțelegerii părților, modalitatea de plată era stabilită ca fiind cea prin emitere de file cec, scadența fiecărei facturi împlinindu-se după trecerea unui termen de 45 de zile de la data facturării. Aspect evidențiat de către asistentul manager - martora R. R., dar relevat și de către reprezentnatul societății furnizoare (declarație f. 66-68 d.u.p.) este faptul că de ridicarea mărfii s-a preocupat, în mod persoanl, inculpatul D. A..

În vederea asigurării furnizorului de achitarea contravalorii mărfii preluate, în cuantum total de 93.287, 53 lei, inculpatul prin . a emis cinci file cec cu . 1 BB și nr._/ 19.09.2011, nr._/15.09.2011,_/21.09.2011,_/28.09.2011 și_/26.09.2011 (f. 84, 86 d.u.p.), fiind semnate și ștampilate, având toate rubricile completate și menționată ca dată a emiterii data scadenței, conform înțelegerii dintre părți.

Cunoscând faptul că nu există disponibil suficient în contul bancar, astfel cum reiese din coroborarea declarației inculpatului (f. 524 d.u.p.) cu declarația administratorului C. V. (f. 78-79 d.u.p.), înainte de scadența primei plăți, inculpatul l-a contactat telefonic pe reprezentantul legal al societății furnizoare pentru a-i aduce la cunoștință lipsa de disponibil financiar, propunând celui din urmă o compensare a mărfii livrate cu altă marfă identică. Refuzul acceptării propunerii indicate și realitatea celor relevate de către inculpat, s-a confirmat prin introducerea filelor cec spre decontare la Banca Transilvania, urmată de refuzul la plată pentru lipsa totală de disponibil, în cazul a patru file cec (f. 85-86 d.u.p.), precum și de refuzul parțial al plății filei cec cu nr._/15.09.2011 pentru care s-a decontat doar suma de 173,50 lei (f. 87 d.u.p.). Pentru aceste motive, potrivit anexei emise de Banca Transilvania (f. 256 d.u.p.), trăgătorul – . a fost declarat ca fiind în interdicție bancară pentru perioada 03.10._12. De asemenea, instanța a constatat potrivit actelor comunicate de către bancă, la data de 27.07.2011, a fost deschis cont bancar însă potrivit extrasului de cont (f. 272 d.u.p.) singura sumă existentă a fost cea de la data deschiderii acestuia – 200 lei, neînregistrându-se existența vreunui rulaj.

Instanța a reținut că în perioada 11.01._12, potrivit actelor medicale de la filele 234-235 d.u.p., inculpatul D. A. a fost internat la Spitalul județean de Urgență Tulcea – Secția Psihiatrie, cu diagnosticul de schizofrenie afectivă pe fond depresiv. Totodată, în urma efectuării expertizei medico-legale nr. 3341/IV/b/80, din data de 20.05.2013, de către IML Cluj (raport f. 483-485 d.u.p.), inculpatul prezentând diagnosticul de ”tulburare de personalitate de tip bordeline cu decompensări psihotice în antecedente”, având capacitatea psihică de a aprecia critic conținutul și consecințele faptelor sale, atât la data examinării cât și la data comiterii faptelor. Fiind certă existența discernământului inculpatului, participarea acestuia în cadrul procesului penal este posibilă.

În drept, instanța a procedat la analiza legii penale aplicabile având în vedere că între momentul săvârșirii faptelor de delapidare, în formă continuată - perioada iulie-septembrie 2011 și pronunțarea prezentei sentințe, a intervenit Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în baza art. 5 C.pen., instanța având obligația de aplicare a legii penale al cărei caracter se dovedește a fi mai favorabil în cauza concretă. Totodată, s-a avut în vedere și decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, prin care s-a stabilit că dispozițiile art. 5 C.pen. sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin hotărârea nr. 5/2014 pronunțată de completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 470 din 26 iunie 2014, a stabilit că legea penală mai favorabilă trebuie aplicată global și nu pe instituții autonome.

Așadar, pentru a determina legea mai favorabilă aplicabilă sub aspectul infracțiunii de delapidare, instanța va analiza comparativ dispozițiile relevante din legile penale succesive, având în vedere drept criterii, următoarele: conținutul infracțiunii și pedeapsa (natura și limitele acesteia), precum și tratamentul sancționator al instituției unității infracțiunii continuate.

Aplicând criteriile enumerate în prezenta cauză, sub aspectul conținutului infracțiunii indicate ca obiect al judecății, instanța a constatat că faptele inculpatei, astfel cum au fost reținute în precedent, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, potrivit ambelor legi penale, între care nu există diferențe de incriminare. Diferențele se remarcă însă la nivelul limitelor de pedeapsă prevăzute, astfel că potrivit art. 215¹ alin. (1) C.pen. 1969 sancțiunea constă în pedeapsa închisorii de la 1 la 15 ani, în timp ce art. 295 alin. (1) C.pen. prevede sancțiunea închisorii de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică. Reținând că potrivit noii viziuni legislative infracțiunea de delapidare se regăsește în capitolul infracțiunilor de serviciu, spre deosebire de vechiul cod în care infracțiunea se regăsea în . contra patrimoniului, potrivit art. 308 C.pen., în cazul inculpatului care exercita o activitate remunerată în serviciul unei persoane juridice, limitele speciale de pedeapsă se reduc cu o treime, astfel că în analiza comparativă concretă prezentei cauze, trebuie apreciate limitele în raport de art. 308 C.pen., adică pedeapsa închisorii de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni. Așadar, având în vedere apropierea limitelor speciale minime și diferența majoră în ceea ce privește maximul legal special dintre cele două legi, instanța a constatat că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 2009.

De asemenea, raportat la faptul că infracțiunea de delapidare a fost săvârșită în formă continuată, fiind întrunite condițiile acestei instituții potrivit ambelor reglementări, s-a reținut că și sub aspectul tratamentului sancționator prevăzut de art. 42 C.pen. 1969, respectiv art. 36 alin. (1) C.pen., legea penală nouă are un caracter mai favorabil prevăzând posibilitatea majorării maximului special cu un spor de 3 ani, spre deosebire de sporul de 5 ani din codul penal de la 1969.

Față de cele expuse, instanța a constatat că raportat la circumstanțele concrete ale cauzei, sub aspectul infracțiunii de delapidare săvârșită în formă continuată, legea penală mai favorabilă inculpatului este Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Instanța a apreciat oportun a menționa că în ceea ce privește infracțiunea de emitere de file cec fără a avea disponibil suficient, reținută în sarcina inculpatului, nicio analiză a legii aplicabile nu se impune întrucât tipicitatea infracțiunii indicate se regăsește în cuprinsul Legii speciale nr. 54/1934, asupra căreia nu s-au ivit modificări ulterior săvârșirii faptelor din perioada iulie-august 2011.

Astfel, fapta inculpatului D. A. care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada iulie-septembrie 2011, în calitate de agent de vânzări și gestionar de fapt al . Florești, și-a însușit bunuri pe care le gestiona în interesul . SERV SRL Piatra N. și . București, producând părții civile un prejudiciu de 132.284,81 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare în formă continuată prev. și ped. de art. 295 alin. (1) C.pen. rap. la art. 308 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen.

Potrivit art. 295 alin. (1) C.pen. infracțiunea de delapidare se realizează într-una din modalitățile normative expres prevăzute, și anume însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.

În ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii, instanța a reținut că acesta este unul calificat, având în vedere că fapta poate fi săvârșită doar de către un funcționar public sau, potrivit art. 308 alin. (1) C.pen. de către o persoană care exercită o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute de art 175 alin. (2) C.pen ori în cadrul oricărei persoane juridice. În conformitate cu art. 308 alin. (1) C.pen., inculpatul D. A., având calitatea de agent de vânzări al societății . – persoană juridică privată, exercitând activități de distribuție, preluare comenzi, predare marfă, respectiv colectare plăți, fiind remunerat în urma celor desfășurate potrivit contractului individual de muncă, acesta deținea la momentul comiterii faptelor calitatea necesară pentru a fi subiectul activ calificat impus de tipicitatea infracțiunii de delapidare.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de delapidare constă în sustragerea unor bunuri din patrimoniul persoanei juridice, bunuri pe care făptuitorul le gestionează sau le administrează, urmată de însușirea, folosirea sau traficarea acestora. În speță, inculpatul, având calitate de gestionar de fapt în cadrul societății angajatoare constând în aceea că se preocupa de primirea comenzilor din partea clienților, livrarea mărfii solicitate, precum și preluarea banilor sau a instrumentelor de plată, în perioada iulie-septembrie 2011, a sustras marfă din depozitul persoanei vătămate în valoare totală de 132.284,81 lei. Astfel, acțiunea de însușire a mărfii gestionate pentru a o folosi în interesul . SERV SRL Piatra N. și . București, societăți distincte în raport de care era cunoscut ca având debite anterioare, inculpatul a cauzat un prejudiciu direct persoanei vătămate ..

Urmarea imediată constă în atingerea adusă bunei desfășurări a relațiilor de serviciu, prin încălcarea normelor privind îndeplinirea cu corectitudine a îndatoririlor de serviciu, aspect evidențiat prin decizia de desfacere a contractului individual de muncă (f. 107 d.u.p.), precum și în diminuarea patrimoniului persoanei vătămate prin scoaterea definitivă a mărfii constând, cu precădere, în conductori bobinaj din cupru din sfera patrimonială a acesteia, creându-i-se un ridicat prejudiciu material.

Legătura de cauzalitate dintre acțiunea de însușire a inculpatului și diminuarea patrimoniului persoanei vătămate rezultă din modalitatea concretă de comitere a faptelor, respectiv prin preluarea de marfă din depozitul societății angajatoare, în mod repetat, sub pretextul existenței unor comenzi din partea unor clienți fideli și buni platnici, marfă pe care apoi o distribuia altor două societăți.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, prevăzută de art. 16 alin.(3) lit.a) C.pen., întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea unei pagube în patrimoniul persoanei vătămate, prin sustragerea mărfii aflată în gestiunea sa de fapt și folosirea acesteia în interesul altor persoane juridice, astfel cum rezultă din chiar declarațiile date de inculpat.

Infracțiunea a fost săvârșită în formă continuată, fiind incidente dispozițiile art. 35 alin. (1) C.pen. Astfel, prin ridicarea de marfă din patrimoniul persoanei vătămate, la diferite intervale de timp, în cursul lunilor iunie-septembrie 2011, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv –., inculpatul și-a însușit o cantitate de marfă a cărei valoare totală a fost estimată la suma de 132.284,81 lei, fiecare acțiune, în individualitatea sa, prezentând conținutul infracțiunii de delapidare.

Prin urmare, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 al. (2) C.proc.pen., în sensul că fapta dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpatul D. A., cu forma de vinovăție prevăzută de lege, urmează a fi declanșată răspunderea penală a acestuia pentru infracțiunea de delapidare în formă continuată, instanța a pronunțat o soluție de condamnare.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța s-a raportat la criteriile cuprinse în art.74 C.pen., respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Totodată, se vor reține cauzele legale de reducere a pedepsei închisorii potrivit art. 308 alin. (2) C.pen., respectiv de art. 396 alin. (10) C.pr.pen., de care inculpatul beneficiază ca urmare a admiterii cererii de judecare potrivit procedurii simplificate, precum și cauza de agravare a pedepsei reprezentată de forma continuată a infracțiunii.

Analizând în concret criteriile generale de individualizare a pedepsei, sub aspectul gravității infracțiunii săvârșite, instanța a reținut că inculpatul a comis faptele, în mod repetat, profitând de calitatea de agent vânzări în baza căreia avea atribuții de gestiune faptică a mărfii, precum și de încrederea personalului societății angajatoare al cărei administrator, D. E., este fratele inculpatului. Modalitatea aleasă de comitere a faptei, prin preluarea mărfii, solicitarea facturării cantității de materiale ridicate, sub pretextul comenzilor clienților fideli ai persoanei juridice, denotă o îndrăzneală infracțională ridicată din partea inculpatului. Mai mult, prin implicarea clienților cunoscuți ca buni platnici într-un raport juridic total ireal, inculpatul și-a asigurat succesul sustragerii mărfii, afectând până la data descoperirii activității ilicite, imaginea serioasă a potențialilor beneficiari care nu își manifestau intenția de plată pentru că, în fond, nu solicitaseră achiziționarea mărfii. În sensul aprecierii faptelor ca având un ridicat grad de pericol, instanța a avut în vedere și prejudiciul material serios produs persoanei vătămate, al cărei patrimoniu, într-un interval de 3 luni, a fost micșorat cu suma totală de 132.284,81 lei.

Referitor la persoana inculpatului, instanța a reținut că acesta are vârsta de 32 ani, studii medii, stagiu militar neefectuat, nu are ocupație și nu obține venituri salariale. S-a reținut că ulterior săvârșirii faptelor descrise inculpatul a fost internat în unitate sanitară secția psihiatrie, în urma expertizei medico-legale din data de 20.05.2013, de către IML Cluj (raport f. 483-485 d.u.p.), inculpatul prezentând diagnosticul de ”tulburare de personalitate de tip bordeline cu decompensări psihotice în antecedente”. Cu toate acestea, chiar dacă în comportamentul inculpatului se pot observa efecte ale unor tulburări de personalitate, atâta vreme cât existența discernământului nu a fost contestată în urma demersurilor medicale efectuate, pentru aceste fapte săvârșite contrar normelor penale și morale, inculpatului nu îi poate fi înlăturată răspunderea penală.

Sub aspectul periculozității personalității făptuitorului, deși potrivit fișei de cazier judiciar s-a reținut că acesta nu are antecedente penale, prin actul de sesizare al instanței s-au învederat și alte fapte ilicite concurente cu cea analizată anterior. Se poate, cu ușurință remarca imaginația bogată a inculpatului în încercarea de obținere de bunuri prin mijloace contrare normelor penale, în același context în care s-a produs fapta de delapidare inculpatul producând prejudiciu material unei societăți prin emiterea de cecuri fără a exista disponibil suficient la tras. Argumentul figurării unei datorii anterioare, ca justificare a celor săvârșite, nu este suficient pentru a impresiona instanța în sensul minimalizării sancțiunii stabilite, având în vedere că paguba respectivă a fost produsă societății . SERV SRL Piatra N. tot în urma unui comportament contrar înțelegerii părților, inculpatul vânzând marfa celei dintâi la un preț inferior celui de achiziție, utilizând o parte din banii obținuti, în interes propriu.

Cu toate acestea, instanța nu a făcut abstracție însă, de faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptelor, colaborând cu organele judiciare pe întreg parcursul procesului penal, prezentându-se în fața autorităților cu ocazia fiecărei citații în acest sens.

Față de cele arătate, instanța i-a aplicat inculpatului D. A. o pedeapsă cu închisoarea de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. (1) C.pen. raportat la art. 308 C.pen. și la art. 35 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C.pr.pen.și art. 5 C.pen., apreciind că executarea acesteia în regim de detenție corespunde scopului preventiv, educativ și represiv al pedepsei.

La stabilirea pedepselor complementare și accesorii instanța a avut în vedere faptul că regimul sancționator al delapidării prevede aplicarea obligatorie a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică, conform dispozițiilor art. 295 alin. (1) C.pen.

În baza art. 67 al. (1) C.pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 al. (1) lit. a) și b) cu reținerea alin. (3) C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an, potrivit art. 68 al. (1) lit. c) C.pen. Apreciind că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății, în comportamentul inculpatului se reflectă o atitudine de sfidare a valorilor sociale referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu și a relațiilor cu caracter patrimonial, se relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, astfel că aplicarea pedepselor complementare indicate este justificată.

Totodată, în baza art. 65 al. (1) raportat la art. 66 al. (1) lit. a), b) C.pen au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată, astfel cum prevede art. 65 al. (3) C.pen. Având în vedere implicațiile socio-morale a faptei săvârșite de inculpat, gravitatea acesteia, precum și necesitatea protecției eficiente a mediului social și a intereselor legitime ale celorlalte persoane, instanța a apreciat că se impune interzicerea exercițiului drepturilor menționate anterior, pe durata executării pedepsei principale.

Totodată, fapta inculpatului D. A. care în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada iulie – august 2011, cu intenție, a emis în favoarea . Iași, cinci file cec cu . 1 BB și nr._/19.09.2011, nr._/15.09.2011,_/21.09.2011,_/28.09.2011 și_/26.09.2011, pentru suma totală de 93.287, 53 lei, completate la toate rubricile, semnate și ștampilate, pe care era menționată ca dată a emiterii data scadenței conform înțelegerii dintre părți și care ulterior au fost refuzate la plată pe motivul lipsei totale sau parțiale de disponibil în contul bancar, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de emitere de file cec fără a avea disponibil la tras, în formă continuată, prev. și ped. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen.

În ceea ce privește latura obiectivă, instanța a reținut că elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 constă în emiterea unei file cec fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot sau în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentarea cecului. În prezenta cauză, elementul material este realizat prin acțiunile inculpatului de a emite cinci file cec cu . 1 BB și nr._/19.09.2011, nr._/15.09.2011,_/21.09.2011,_/28.09.2011 și_/26.09.2011, în favoarea ., file cec care aveau rațiunea de a garanta valorificarea sumei totale de 93.287,53 lei, dar care nu au putut fi acceptate la plată de către tras întrucât în contul bancar nu exista disponibil suficient.

Urmarea imediată constă în atingerea adusă bunei desfășurări a raporturilor contractuale dintre profesioniști, a încrederii conferite unui instrument de plată bancar care a facilitat derularea relațiilor financiare dintre persoanele juridice implicate, precum și diminuarea patrimoniului persoanei vătămate . prin nerecuperarea sumei constând în contravaloarea mărfii deja prestate societății al cărei unic asociat a fost inculpatul, prejudiciul direct ridicându-se la suma de 93.287,53 lei.

Fiind în prezemța unei infracțiuni de pericol, legătura de cauzalitate rezultă din însăși materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul D. A. a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. a) C.pen., întrucât acesta a cunoscut în momentul emiterii filelor cec că nu există provizia necesară, prevăzând și urmărind producerea unei pagube în patrimoniul persoanei vătămate prin preluarea mărfii și garantarea plății acesteia cu instrumente de plată refuzate, ulterior, la plată.

Infracțiunea a fost săvârșită în formă continuată, fiind incidente dispozițiile art. 35 alin. (1) C.pen. Astfel, prin emiterea a cinci file cec cunoscând că nu există disponibil suficient, la diferite intervale de timp, în cursul lunilor iulie-august 2011, în baza aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv, ., inculpatul și-a achiziționat marfă în valoare totală de 93.287,53 lei, acțiunile prezentând, fiecare în individualitatea sa, conținutul infracțiunii de emitere de filă cec fără a avea la tras disponibil suficient.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin.(2) C.proc.pen., fiind probată dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpatul D. A., instanța va dispune condamnarea acestuia.

În etapa individualizării pedepsei instanța a avut în vedere aceleași criterii de analiză cuprinse în art. 74 C.pen., indicate cu ocazia individualizării judiciare a infracțiunii de delapidare în formă continuată, aplicând și în raport de această infracțiune cauza legală de reducere a pedepsei prevăzută de art. 396 alin. (10) C.pr.pen. de care inculpatul beneficiază ca urmare a recunoașterii faptelor săvârșite, astfel cum au fost acestea reținute în actul de sesizare al instanței, precum și cauza de agravare a pedepsei reprezentată de forma continuată a infracțiunii.

În ceea ce privește gravitatea faptei reținute, instanța a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiunea într-un scurt interval de timp de la momentul înființării societății . (22.07.2011), prezentându-se la sediul persoanei vătămate în data de 29.07.2011, dată la care s-a perfectat contractul de vânzare cumpărare a mărfii, stabilindu-se, totodată, modalitatea de achitare a debitului prin instrument de plată constând în file cec. Instanța a reținut că în lipsa unei persoane juridice înființate în mod legal și ”întâmplător” cu doar 7 zile înainte de prima acțiune ilicită, inculpatul nu putea beneficia de o asemenea modalitate de plată – prin titlu la ordin. Mai mult, s-a constatat că în cadrul unor relații comerciale în numele societății la care fusese angajat, inculpatul era cunoscut de către administratorul persoanei vătămate drept o persoană de încredere. Profitând de acest context favorabil existent, a preluat marfă în repetate rânduri, într-un decursul a două luni de zile, emițând cinci asemenea file de cec asupra cărora nu exista disponibil pentru a putea fi acceptate la plată. Reținând că latura obiectivă a infracțiunii analizate nu este condiționată de ”pătrunderea” titlurilor de plată în circuitul civil, simpla emitere de file cec cunoscând că nu există provizii, realizând tipicitatea acestei infracțiuni, în cauză, se constată un grad ridicat de pericol al faptei prin raportare la prejudiciul material și direct cauzat persoanei vătămate, în valoare de 93.287,53 lei.

Sub aspectul periculozității personalității făptuitorului, având în vedere faptul că în etapa individualizării pedepsei aferente infracțiunii de delapidare din cuprinsul acestei hotărâri, instanța a descris profilul inculpatului D. A., se apreciază că o reiterare a celor expuse anterior nu se impune, aceleași aspecte fiind luate în considerare și cu privire la individualizarea pedepsei pentru cea de-a doua infracțiune analizată. Suprapunerea intervalelor de timp în care s-au săvârșit ambele fapte concurente, obiect al prezentei sentințe, nu este una întâmplătoare întrucât inculpatul, în mod conștient și concomitent, acționa contrar normelor legale printr-o modalitate faptică oarecum apropiată, adică prin preluarea de marfă din patrimoniul unor societăți, fie sub pretextul unor comenzi din partea unor clienți, fie prin garantarea plății contravalorii acesteia prin instrumente de plată precum filele cec al căror refuz la plată ulterior devenea inerent. Toate acestea creionează un profil al inculpatului care cu ușurință se implică în activități ilicite prin producerea de însemnate prejudicii persoanelor juridice cu care a inițiat raporturi contractuale.

Față de cele arătate, instanța i-a aplicat inculpatului D. A. o pedeapsă cu închisoarea de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de emitere de file cec fără a avea disponibil suficient la tras, în formă continuată, prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 rap. la art. 35 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C.pr.pen., apreciind că executarea acesteia în regim de detenție corespunde scopului preventiv, educativ și represiv al pedepsei.

Cu referire la stabilirea pedepselor complementare, în baza art. 67 al. (1) C.pen. au fost interzise inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 al. (1) lit. a) și b) cu reținerea alin. (3) C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an, potrivit art. 68 al. (1) lit. c) C.pen. Apreciind că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății, în comportamentul inculpatului se reflectă o atitudine de sfidare a valorilor sociale referitoare la buna desfășurare a raporturilor contractuale dintre profesioniști și a relațiilor de încredere dintre aceștia concretizate în acceptarea la plată a instrumentelor precum cecurile, se relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, astfel că aplicarea pedepselor complementare indicate este justificată.

În baza art. 38 alin. (1) C.pen. instanța a constatat că faptele pentru care a fost condamnat inculpatul prin prezenta sentință penală, săvârșite în perioada iulie-august 2011, respectiv iulie-septembrie 2011, sunt concurente întrucât nicio hotărâre penală definitivă nu a intervenit între momentele săvârșirii acestora.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen. s-au contopit pedepsele de 6 luni, respectiv 1 an închisoare, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare (echivalentrul a 1/3 din pedeapsa de 6 luni închisoare), inculpatul urmând să execute în regim de detenție pedeapsa rezultantă de 1 an și 2 luni închisoare.

În baza art. 45 al. (3) C.pen. raportat la art. 68 al. (1) lit. c) C.pen., s-a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 1 an și 2 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 al. (1) lit. a) și b) și g) C.pen. respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa funcția de gestionar, pe o perioadă de 1 an .

În baza art. 45 al. (5) C.pen. raportat la art. 45 al. (3) C.pen. cu aplicarea art. 65 al. (3) C.pen. s-a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 1 an și 2 luni închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 65 al. (1) raportat la art. 66 al. (1) lit. a), b) și g) C.pen., mai exact dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa funcția de gestionar, din momentul rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În ceea ce privește acțiunea civilă instanța a constatat că pentru infracțiunea de delapidare, persoana vătămată . Florești, prin reprezentant legal D. E., cu sediul în Florești, .. 34, jud. Cluj s-a constituit, în termenul legal prevăzut de art. 20 alin. (1) C.pr.pen., parte civilă pentru suma de 199.484,83 lei reprezentând daune materiale, astfel cum rezultă din înscrisul de la fila 114 d.u.p. S-a reținut că paguba efectiv produsă a fost în cuantum de 132.284,81 lei echivalentul mărfii sustrase din patrimoniul părții civile, prejudiciu la care s-a adăugat cu titlu de daune materiale adaos comercial în valoare de 19.842,72 lei, TVA în valoare de 36.510,60 lei, respectiv o dobândă BNR de 10.846,69 lei.

Din interpretarea dispozițiilor art. 103 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, rezultă că legea aplicabilă instituției răspunderii civile delictuale este legea în vigoare la momentul săvârșirii faptei ilicite cauzatoare de prejudicii. Având în vedere că, pe de o parte, noul cod civil (în continuare Codul civil) a intrat în vigoare la data de 01.10.2011 conform art. 220 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, iar pe de altă parte, infracțiunea continuată de delapidare a fost comisă de inculpat în perioada iulie-august 2011, instanța constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod civil, în continuare Codul civil de la 1864.

Conform dispozițiilor art. 998-999 C.civ. 1864 rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie se cer a fi întrunite, în mod cumulativ, următoarele condiții: existența unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției. Prin urmare, în ceea ce privește analiza îndeplinirii condițiilor mai sus enunțate, raportat la situația de fapt ce face obiectul prezentei acțiuni civile, aceasta se va face pentru totalitatea actelor materiale comise de inculpat.

Sub acest aspect, instanța a apreciat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv: ca urmare a faptei ilicite constând în însușirea de bunuri pe care le gestiona în fapt în cadrul societății angajatoare, distribuite ulterior în interesul altor două societăți, s-a realizat conținutul infracțiunii de delapidare, astfel că partea civilă a suferit un prejudiciu efectiv în valoare totală de 132.284,72 lei. Totodată, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul cauzat devine evidentă din modalitatea de săvârșire a faptei, vinovăția inculpatului reieșind din intenția cu care acesta a ales să realizeze acțiunea ilicită.

Sub aspectul condiției prejudiciului necesar a fi suportat de către partea civilă, instanța a evaluat admisibilitatea acțiunii civile, astfel cum a fost formulată de către ., prin prisma principiului civil prevăzut de art. 1084 C.civ. 1864 potrivit căruia repararea prejudiciului se realizează în mod integral, iar integralitatea acestuia se compune din recuperarea pierderii efectiv suferite (damnum emergens), precum și a beneficiului nerealizat (lucrum cessans).

Sub aspectul prejudiciului efectiv suferit, dovedit a se ridica la valoarea de 132.284,81 lei potrivit inventarului efectuat de către administratorul societății păgubite (f. 147 d.u.p.) și constatate ca fiind îndeplinite toate condițiile răspunderii civile delictuale, instanța urmează să admită acțiunea civilă cu privire la această sumă solicitată cu titlu de daune materiale.

Componenta prejudiciului constând în beneficiul nerealizat se concretizează, în cauză, în sporul patrimonial pe care l-ar fi obținut partea civilă prin folosirea mărfii sustrase din depozitul societății de către inculpat, în modalitatea prezentată. Reamintind că obiectul de activitate al părții civile constă în distribuția de materiale reprezentate de bobinaje din cupru, prin însușirea mărfii de către inculpat, societatea a suferit un prejudiciu cert constând în adaosul comercial pe care îl obținea prin comercializarea cantității respective de marfă. Astfel, beneficiul nerealizat în cuantum de 19.842,72 lei, solicitat cu titlu de adaos comercial, apare ca fiind justificat, motiv pentru care instanța urmează să îl admită părții civile.

De asemenea, partea civilă a solicitat admiterea acțiunii civile și sub aspectul sumei de 36.510,60 lei reprezentând TVA. Având în vedere că taxa pe valoare adăugată înseamnă impozitul indirect suportat de către consumatorul final, raportat la faptul că marfa sustrasă era achiziționată inițial de către partea civilă cu scopul de a o distribui, în continuare, contra cost unor alți consumatori, societatea reușea să își deducă tva-ul aferent mărfii vândute întrucât aceasta nu rămânea consumatorul final în procesul de comercializare a produselor. Prin imposibilitatea punerii în vânzare a materialelor însușite de către inculpat, practic și efectiv, partea civilă a suportat tva-ul achitat în momentul achiziționării acestora. Pentru a repara paguba astfel produsă, instanța calificând-o drept beneficiu nerealizat și care, în mod cert, în condiții firești ale activității societății era obținut prin distribuția mărfii, a admis acțiunea civilă și cu privire la suma de 36.510,60 lei cu titlu de TVA.

Nu în ultimul rând, constituirea de parte civilă s-a efectuat pentru dobânda legală în valoare de 10.846,69 lei solicitată cu titlu de despăgubiri materiale. Instanța constată că aceeași componentă a prejudiciului integral reprezentat de beneficiul nerealizat poate fi evaluată la nivelul dobânzii legale calculată de la data producerii faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu. Cu toate acestea, raportat la evaluarea aceluiași beneficiu nerealizat prin adaosul comercial, respectiv prin taxa pe valoare adăugată pe care instanța le-a constatat a fi întemeiat solicitate, cu privire la dobânda legală care conturează același tip de prejudiciu, instanța nu a putut dispune în mod similar o admitere a acestui petit. Aceasta întrucât, cu prioritate, a fost posibilă evaluarea beneficiului nerealizat raportat la marfa sustrasă ori acordarea unor sume de bani care aparent sunt solicitate cu titlu diferit, dar care în esență urmăresc repararea aceleiași pagube, nu a putut fi admisă. Așadar, sub aspectul dobânzii legale solicitate, instanța a respins acțiunea civilă în valoare de 10.846,69 lei.

Prin urmare, în baza art. 19 rap. art. 25 alin. (1) și art. 397 C.pr.pen. rap. la art. 998-999 C.civ. 1864 instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă . Florești, prin reprezentant legal D. E., sediu Florești, .. 34, jud. Cluj pentru suma totală de 188.638,14 lei compusă din: 132.284,81 lei valoarea mărfii sustrase, 19.842,72 lei reprezentând adaos comercial, precum și TVA în valoare de 36.510,60 lei și în consecință va obliga inculpatul D. A. să plătească în favoarea părții civile . suma totală de 188.638,14 lei cu titlu de despăgubiri civile.

Tot sub aspectul acțiunii civile, cu privire la infracțiunea de emitere de file cec fără a avea disponibil suficient la tras instanța a reținut că persoana vătămată . prin reprezentant legal C. V., având sediu social în ., mun. Iași, jud. Iași, s-a constituit parte civilă pentru suma de 93.287,53 lei, cu titlu de despăgubiri materiale.

În analiza laturii civile aferente infracțiunii prev. și ped. de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, instanța a constatat incidența dispozițiilor obligatorii cuprinse în Decizia ICCJ nr. 43 din data de 13.10.2008 potrivit cărora acțiunea civilă derivată din săvârșirea infracțiunilor cuprinse în legea indicată nu poate fi obiect de analiză în cadrul procesului penal, de către instanța penală, admisibilitatea acesteia fiind acordată întru totul instanței civile.

Pentru a se impune o asemenea concluzie s-au enunțat argumente precum aceea că infracțiunile de pericol nu sunt cauzatoare de prejudicii prin ele însele și, ca atare, în cazul acestora instanța învestită cu judecarea acțiunii penale nu este competentă să soluționeze și acțiunea civilă alăturată celei penale. Mai mult, în cazul infracțiunilor reglementate de dispozițiile art. 84 din Legea nr. 59/1934, situația-premisă este dată de existența unui raport juridic de natură contractuală în care cecul, ca instrument de plată, reprezintă o garanție a îndeplinirii obligațiilor asumate de debitori prin contractele civile încheiate. De aceea, în cazul săvârșirii unor astfel de fapte, prejudiciul cauzat creditorului ca persoană vătămată este determinat de neexecutarea obligației asumate de către debitorul-inculpat prin contractul încheiat. În raport de conținutul art. 19 alin. (1) C.pr.pen. acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile, reiese că potrivit acestui text de lege în mod expres s-a tranșat problema juridică incidentă în asemenea cauze, astfel că pentru acoperirea prejudiciului suferit, creditorii (persoane vătămate) trebuie să aibă la dispoziție numai acțiunea civilă separată, izvorâtă din contract, iar nu și acțiunea civilă întemeiată pe răspunderea delictuală, singura care poate fi alăturată celei penale.

Nu în ultimul rând, o asemenea soluție se impune și pentru că, în conformitate cu dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 59/1934, cecul are valoare de titlu executoriu astfel că nu mai este necesară o hotărâre judecătorească pentru ca persoana vătămată creditoare să își poată acoperi prejudiciul, aceasta având calea punerii în executare silită a instrumentului de plată, după o prealabilă învestire cu formulă executorie. Justificarea argumentului enunțat constă în evitarea creării a două titluri executorii unul rezultat al soluționării acțiunii civile în sensul admiterii acesteia în conținutul hotărârii penale, iar celălalt reprezentat de cecul emis a cărui punere în executare este posibilă în mod singular.

Prin urmare, în baza art. 19 alin.(1) C.pr.pen. rap. la Decizia ICCJ nr. 43 din data de 13.10.2008 instanța a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă ., prin reprezentant legal C. V., sediu ., mun. Iași, jud. Iași pentru suma de 93.287,53 lei, cu titlu de despăgubiri civile, ca inadmisibilă.

Având în vedere cheltuielile judiciare efectuate în cursul judecății, determinate în raport cu numărul termenelor de judecată, cheltuielile implicate de procedurile de citare și comunicare, precum și cheltuielile efectuate în cursul urmăririi penale, în baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 200 lei.

De asemenea, suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu – av. C. R. A. a fost avansată din fondurile Ministerului de Justiție și a rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul D. A. și partea civilă S.C. I. E. SRL solicitând instanței de control judiciar, admiterea căii de atac promovate și desființarea sentinței atacate,atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile.

Critica inculpatului a privit modul în care instanța fondului a individualizat pedepsele ce i-au fost aplicate, atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare.

S-a apreciat că raportat că la faptul că nu are antecedente penale și infracțiunile comise nu au un grad de pericol social sporit, o suspendare sub supraveghere a executării pedepsei rezultante, este mai oportună și mai eficientă.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei s-a cerut instanței de control judiciar să constate că părțile s-au împăcat.

Partea civilă . a solicitat obligarea inculpatului la plata despăgubirilor solicitate, apreciind că sunt îndeplinite elementele răspunderii civile delictuale.

Analizând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat, și a dispozițiilor art. 417 și următoarele Cod procedură penală, Curtea ajunge la următoarele constatări:

Instanța fondului, constatând că în faza de urmărire penală au fost administrate în condiții de legalitate și de către un organ competent, probe suficiente, din care rezultă, dincolo de orice dubiu, vinovăția inculpatului D. A., având în vedere și poziția procesuală neechivocă exprimată de acesta în ședința publică din 4 februarie 2015, când asistat de apărător în condiții de oralitate și contradictorialitate a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj și a solicitat a fi judecat în baza procedurii simplificate, a făcut o corectă aplicare a dispozițiile art. 374 alin 4 CPP.

Astfel, din materialul probator administrat în cauză, necontestat de inculpat, respectiv din: procesul-verbal de sesizare din oficiu, plângerea părții vătămate . de vânzare-cumpărare încheiat între . . Florești, facturile fiscale emise de . extrase de cont, declarațiile reprezentantului părții vătămate C. V. precum și depozițiile martorilor R. R., C. E., G. V., B. V. și declarațiile inculpatului, declarațiile părții vătămate D. E., plângerea penală formulată de partea vătămată ., copii de filele CEC, facturi fiscale emise de ., acte bancare și extrase de cont privind ., scrisori de transport întocmite de . SRL, nota de constatare a Gărzii Financiare secția N. și secția C., expertiză medico-legală psihiatrică, facturi fiscale și chitanțe emise de . constituirea de parte civilă a Gărzii Financiare Cluj, a reieșit că acesta în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada iulie-august 2011, a emis în favoarea . IAȘI 5 file CEC pentru suma totală_,53 RON completată la toate rubricile semnate și ștampilate, pe care era menționată ca dată a emiterii data scadenței conform înțelegerii dintre părți și care ulterior au fost refuzate la plată pe motivul lipsei totale sau parțiale de disponibil în contul bancar, și că în baza aceleiași rezoluții infracționale în perioada iulie –septembrie 2011, în calitate de agent de vânzări și gestionar de fapt, al . Florești și-a însușit bunuri pe care le gestiona în interesul . SRL PIATRA N. și . BUCUREȘTI producând părții civile un prejudiciu de 132.284,81 lei.

Instanța fondului în mod corect a reținut că faptele anterior menționate întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare în formă continuată și emiterea de file CEC fără a avea disponibil la tras, de asemenea în formă continuată, infracțiuni prev de art 295 alin 1 raportat la art 308 cu aplicarea art 35 alin 1 CP, și respectiv art 84 alin 1 pct 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art 35 alin 1 CP.

De asemenea, în mod legal și temeinic s-a stabilit că legea penală mai favorabilă, per ansamblu, în conformitate cu decizia Curții Constituționale este noul Cod penal, pentru argumentele extrem de pertinente expuse de către instanța fondului, argumente care sunt însușite de instanța de control judiciar și nu vor mai fi reiterate.

Pedepsele aplicate inculpatului de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de delapidare în formă continuată și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii la legea CEC-ului, contrar criticilor formulate de către inculpat au fost just individualizate sub aspectul cuantumului având în vedere activitatea infracțională prolifică a inculpatului, împrejurarea că acesta într-un interval relativ scurt a comis un număr însemnat de acte materiale, cauzând un prejudiciu însemnat al ., dar și faptul că acesta este lipsit de antecedente penale și a avut o conduită sinceră pe parcursul întregului proces penal.

Având însă în vedere că inculpatul este la prima confruntare cu legea penală, că prin conduita sa sinceră a contribuit în mod efectiv la reducerea considerabilă a duratei procesului penal, instanța de control judiciar apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului, fiind întrunite toate condițiile legale pentru a dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante aplicate inculpatului.

Inculpatul și-a exprimat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, și constatând că pedeapsa aplicată inclusiv în caz de concurs de infracțiuni este mai mică de 3 ani închisoare, că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, și că în raport de persoana sa, de lipsa antecedentelor penale și de posibilitățile sale de îndreptare se apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiunii, fiind însă necesară supravegherea conduitei sale pe o perioadă determinată a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante aplicate inculpatului D. A. pe durata termenului de încercare de 3 ani impunând inculpatului, ca pe durata termenului de supraveghere să respecte măsurile de supraveghere prev de art 93 alin 1 lit a- e.

De asemenea, instanța de control judiciar în conform art 93 alin 2 și 3 NCP a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate și să presteze o muncă nerenumerată în folosul comunității pe o perioadă de 100 zile, maxim 4 ore pe zi, în condițiile și la o instituie de interes public stabilite de Serviciul de probațiune

Instanța de control judiciar a mai apreciat că nu se impune aplicarea unei pedepse complementare având în vedere natura infracțiunile comise de inculpat.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța de apel constată că sunt nefondate criticile formulate de către inculpat.

Sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, așa cum corect a reținut instanța fondului, existând o faptă ilicită, un prejudiciu cauzat părții civile nerecuperat până la acest moment, o legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul cauzat, și vinovăția inculpatului.

Pentru aceste condiții se impune ca inculpatul să fie obligat la repararea prejudiciului integral a părții civile .. Părții civile i se datorează atât TVA-ul care a fost suportat de către partea civilă și adaosul comercial care nu a fost obținut de către partea civilă.

Acțiunea civilă formulată de partea civilă . în mod corect a fost respinsă ca inadmisibilă deoarece fapta reținută în sarcina inculpatului, de emitere de CEC-uri fără a avea disponibil în cont, este o infracțiunea de pericol iar nu o infracțiunea de rezultat, și ca atare nu se impune acordarea de despăgubiri.

Pentru aceste considerente va fi admis apelul declarat de inculpat.

În ceea ce privește apelul declarat de partea civilă . instanța de apel a constatat că acesta a fost tardiv formulat având în vedere că minuta sentinței atacate a fost comunicată atât la sediul părții civile, în data de 4 martie 2015 (fila 71 dos fond) cât și reprezentantului legal al părții civile în data de 10 martie 2015 (f.67- 68 dosar fond) termenul de apel de 10 zile așa cum este prevăzut în art.410 alin 1 CPP împlinindu-se cel mai târziu la data de 23 martie 2015, or, prezentul apel a fost declarat la data de 20 aprilie 2015, conform plicului existent la fila 12 dosar apel.

Pentru aceste considerente apelul declarat de partea civilă va fi respins ca tardiv, conform dispozitivului, cu consecința obligării părții civile apelante la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

I. În baza art.421 pct.2 lit.a admite apelul declarat de inculpatul D. A. - domic. în Tulcea, ., ., ., jud. Tulcea - împotriva sentinței penale nr.203 din 18.02.2015 a Judecătoriei Cluj-N., pe care o desființează în parte, sub aspectul modalității de executare a pedepsei principale și, respectiv, sub aspectul pedepselor complementare și accesorii și, pronunțând o nouă hotărâre, în aceste limite:

În baza art. 91-92 C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului D. A. pe durata termenului de încercare de 3 ani.

În baza art.93 alin.1 C.pen. dispune ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

-să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Tulcea la datele fixate de acesta;

-să anunțe în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

-să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;

În baza art.93 alin.2 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.93 alin.2 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 100 zile, timp de maxim 4 ore pe zi, în condițiile și la o instituție de interes public stabilite de Serviciul de Probațiune.

Supravegherea executării obligațiilor și măsurilor stabilite de instanță se va face de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Tulcea, căruia i se vor comunica datele prev. la art.93 alin.1 C.pen., mai sus menționate.

Atrage atenția inculpatului asupra dispoz. art.96 C.pen. privind cazurile de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Înlătură aplicarea pedepsei complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art.66 alin1. lit.a și b și a pedepsei accesorii prev. de art.65 alin.1 rap. la art.66 alin.1 lit. a,b și g C.pen.

Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.

II. În baza art.421 pct.1 lit.a respinge ca tardiv apelul declarat de partea civilă S.C. I. E. SRL cu sediul în Iași, ., jud. Iași împotriva aceleași sentințe penale.

În baza art.275 alin.2,3 C.pr.pen. obligă partea civilă apelantă S.C. I. E. SRL Iași să plătească 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel rămânând în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 11 mai 2015.

PREȘEDINTEJUDECĂTOR

A. C. M. Ș.

GREFIER

M. B.

Red.M.Ș./M.N.

4 ex./11.06.2015

← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine...		Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice (art.336 NCP).... →

Delapidarea (art.295 NCP). Decizia nr. 669/2015. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Delapidarea (art.295 NCP). Decizia nr. 669/2015. Curtea de Apel CLUJ