Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1062/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1062/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 22-09-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DECIZIE PENALĂ NR. 1062/2015
Ședința publică din data de 22 septembrie 2015
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: L. H., judecător
JUDECĂTOR: I. M.
GREFIER: C. C.
Ministerul Public-P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj este reprezentat de PROCUROR: S. D.
S-a luat spre examinare apelul declarat de către inculpatul Elekeș I., împotriva sentinței penale nr.135/04.02.2015 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj N., inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N., pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, prev.de art.228 alin.1, art.229 alin.1 lit.d C.penal cu aplic.art.38 alin.1 C.penal, fiecare cu aplic.art.41 alin.2 rap.la art.43 alin.5 C.penal, cu aplic.art.5 alin.1 C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului, av.Alb T., din cadrul Baroului București, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul Elekeș I. și partea civilă P. I. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului învederea instanței faptul că inculpatul nu se sustrage de la cercetarea judecătorească însă are locul de muncă în Germania, sens în care depune la dosar în probațiune un set de acte, reprezentând: Adeverința de la locul de muncă, certificatul de naștere al copilului său minor E. E., caracterizările întocmite de diferite persoane care au calitatea de vecini, adresele nr. 6850/21.05.2015 și nr. 6671/18.05.2015 reprezentând recomandarea din partea firmei S.C. Fujikura Automotive România SRL D., însoțită de Adeverința de venit.
Așa cum rezultă din actele administrate în cauză respectiv la filele nr. 22,23 și 24 în dosarul de u.p., acele bunuri menționate în facturile fiscale aparțin unor societăți comerciale și anume . respectiov ..
Raportat la totalul prejudiciului de 71.000 lei, din care o parte este recuperat și o parte nu, în mod greșit i s-au acordat despăgubirile civile solicitate în favoarea părții civile P. I. G. reprezentând daune materiale.
Pentru aceste considerente, apărătorul inculpatului solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru a se stabili cu exactitate cadrul procesual penal.
Reprezentantul Parchetului apreciază că pentru acest motiv, nu se poate trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Curtea, după deliberare, unește cu fondul cauzei cererea formulată de apărătorul inculpatului și, nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, în baza art. 420 C.pr.pen., se acordă cuvântul părților prezente în dezbaterea apelului.
Apărătorul inculpatului E. I., av. Alb T. solicită admiterea apelului, modificarea sentinței penale apelate în sensul aplicării unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării ei, iar pedeapsa rezultantă să fie scăzută sub un an, urmând ca apoi să se procedeze la contopire.
Așa cum rezultă din actele depuse în probațiune la dosarul cauzei, rezultă că inculpatul are în întreținerea sa un copil minor, are un loc de muncă câștigându-și mijloacele de trai în mod onest, caracterizările depuse din care reiese că inculpatul este o persoană sociabilă, capabilă să își asume responsabilități și să lucreze în echipă, apreciat de superiorii săi, fiind în relații bune și respectuos cu vecinii.
În principiu, reprezentantul Parchetului arată că nu se opune la reducerea pedepsei aplicate inculpatului, însă nu se pot aplica dispozițiile prevăzute de art. 91 CP privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, având în vedere condamnarea anterioară a inculpatului.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 135 din 4.02.2015 a Judecătoriei Cluj-N., pronunțată în dosarul nr._, în baza art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit. d din N.C.pen. cu aplicarea art. 41 al. 1 rap. la art. 43 al. 5 din N.C.pen., art. 5 din C.pen. și art. 396 al. 10 din C.p.p. a fost condamnat inculpatul ELEKEȘ I., fiul lui R. și M., născut la data de 03.05.1978, în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în ., jud Cluj, locuind efectiv în com Bonțida, ., jud Cluj, posesor al C.I. . nr._, CNP_, cetățean român, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, studii 10 clase, muncitor necalificat la Fujikura D., cu antecedente penale la două pedepse de 1 an închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat.
În baza art. 41 al. 1 din C.pen. s-a constatat starea de recidivă postexecutorie raportat la pedeapsa de 7 ani aplicată prin sentința penală nr. 404/25 septembrie 2001 pronunțată de Tribunalul Cluj definitivă prin decizia penală nr. 365/6 decembrie 2001 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.
În baza art. 38 al. 1 din C.pen. s-a constatat că cele două infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului real omogen de infracțiuni.
În baza art. 39 al. 1 lit. b din C.pen. s-au contopit pedepsele de 1 an închisoare și 1 an închisoare și aplică inculpatului pedeapsa rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 66 al. 1 lit. a, b și al. 3 din C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani care va curge în condițiile art. 68 al. 1 lit. b din C.pen.
În baza art. 65 al. 1 din C.pen. rap. la art. 66 al. 1 lit. a, b și al. 3 din C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pedeapă ce se va executa în condițiile art. 65 al. 3 din C.pen.
În baza art. 25, art. 23 al. 3 din C.proc.pen. rap. la art. 998 din C.civ., în vigoare până la data de 1 octombrie 2011 s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă P. I. G. cu domiciliul în Cluj-N., ., nr. 155, . și reședința în florești, .. 18, jud. Cluj și a fost obligat inculpatul ELEKEȘ I. să plătească părții civilă suma de 71.260 lei, reprezentând daune materiale.
În baza art. 274 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 310 de lei reprezentând cheltuieli de judecată avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. a fost trimis în judecată în inculpatul ELEKEȘ I. pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 alin 1, art. 229 alin 1 lit. d C.pen, cu aplic art. 38 alin 1, art. 41 alin 1 raportat la art. 43 alin 5 C.pen, cu aplic art. 5 alin 1 C.pen.
S-a reținut fapta inculpatului ELEKEȘ I., care la sfârșitul lunii iunie 2009, pe timp de zi, s-a deplasat cu o autoutilitară de transport marfă, însoțit de o persoană pe nume A. și șoferul autoutilitarei M. M. T., la depozitul . situat în Cojocna, Ferma Pomicolă, nr.8, unde fusese angajat, iar cu chei potrivite a pătruns în depozite, de unde împreună cu numitul A., au sustras și încărcat în autoutilitară, 2 mese, 8 scaune, un corp de mobilier, 30-40 de scânduri, câteva scânduri de poștă și aproximativ 3 mc de polistiren, pe care le-au transportat în Cluj N., iar la aproximativ o săptămână, tot pe timp de zi, împreună cu M. M. T., care conducea aceeași autoutilitară, s-a deplasat din nou în Cojocna, Ferma Pomicolă, nr. 8, de unde din nou cu chei potrivite a pătruns în magazie, de unde ajutat de șofer a sustras și încărcat aproximativ 4-5 mese și 20-22 scaune, care au fost transportate în Cluj N. unde au fost comercializate de Elekeș I., cauzând astfel un prejudiciu în cuantum de 75.000 lei, recuperat parțial.
La termenul de judecată in data de 4 februarie 2015, înainte de începerea cercetării judecătorești inculpatul ELEKEȘ I. a declarat că recunoaște săvârșirea faptelor pentru care au fost trimis în judecată și a solicitat judecarea cauzei în temeiul disp. art. 374 al. 4 și 375 din C.p.p.
Instanța a admis cererea inculpatului și nu a administrat alte probe în afara celor administrate în cursul urmăririi penale.
Analizând actele din dosarul de urmărire penală a reținut următoarele:
La data de 7 iulie 2009 persoana vătămată P. I. G. a formulat plângere penală arătând că în perioada 13 iunie – 6 iulie 2009, numitul Elekeș I., fost angajat al S.C. GH IMOBIL S.R.L., a sustras bunuri și materiale depozitate în două magazii ale Fermei Pomicole nr. 8 din Cojocna, provocând o pagubă de 20.000 de euro.
La fața locului a fost identificat spațiul unde erau depozitate bunurile și s-a pus în evidență urmele efracției, respectiv lacătul rupt cu care era asigurată ușa de acces.
Persoana vătămată a declarat că a deținut un restaurant care ulterior a fost închis, iar în cursul anului 2008 mobilierul a fost depozitat în două magazii ale Fermei Pomicole nr. 8 din Cojocna, transportul fiind făcut de către angajații săi, printre care și inculpatul. În cursul lunilor februarie – martie 2009 a fost nevoit să-și restrângă activitatea și să concedieze mai mulți muncitori printre care și pe inculpatul Elekeș I.. La data de 6 iulie 2009, mergând la depozit a constatat că mobilierul a fost sustras, respectiv un corp de mobilier, 30-40 de scânduri, câteva scânduri de poștă și aproximativ 3 mc de polistiren, 6-7 mese și 28-30 scaune.
Martorul Iuhos Ș. a declarat că deține un atelier în apropierea depozitelor persoanei vătămate, iar în cursul lunii iunie 2009 trecând pe la atelier a observat în fața unui depozit o autoutilitară marca Mercedes Sprinter de culoarea albă, cu numere de înmatriculare emise de IPJ Cluj, iar o persoană încărca obiecte de mobilier din depozit. După aproximativ o săptămână a văzut aceeași mașină în care erau încărcate alte obiecte de mobilier.
Martorul M. I. a declarat că locuiește în apropierea depozitelor persoanei vătămate, iar la sfârșitul lunii iunie 2009 a văzut trei persoane care încărcau obiecte de mobilier din depozit într-o autoutilitară de culoarea albă. A precizat că două dintre cele trei persoane erau foști angajați ai societății administrate de către persoana vătămată.
Martorul M. M. a declarat că deține o autoutilitară marca Mercedes Sprinter de culoarea albă cu care efectuează transport de marfă. În perioada 24-25 iunie 2009 în timp ce se afla în Pa-ța M. Viteazul a fost întrebat de către o persoană de sex masculin cu privire la prețul unui transport, după care împreună cu o a doua persoană s-au deplasat înspre Cojocna, la un depozit unde cei doi au încărcat diverse corpuri de mobilier și polistiren. În timp ce încărcau bunuri și-a făcut apariția o persoană care a vorbit cu cei doi pe care îi cunoștea. Bunurile au fost transportate la un imobil pe de . primind suma de 120 de lei. În perioada 29-30 iunie 2009 a fost solicitat de către aceeași persoană să mai efectueze un transport de mobilă din același loc la un imobil pe de .> Martorul V. A. N. a declarat că în primăvara anului 2009 inculpatul i-a promis să-i vândă o masă și scaune și în același context, în cursul lunii iunie i-a cerut permisiunea d e a depozita mai multe corpuri de mobilier. Martorul a fost de acord, iar bunurile au fost aduse de către inculpat cu o autoutilitară, iar după aceea au fost transportate cu ajutorul unui taximetrist. O parte din bunuri au fost ridicate de la martor (fila 50 dos. UP).
Martorul C. A. a declarat în cursul anului 2009 a cumpărat de la inculpat o masă și patru scaune pe care le-a ridicat de pe . cu care oferă servicii de taximetrie.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor arătând că persoana vătămată nu i-a achitat drepturile salariale și astfel a fost nevoit să facă rost de bani.
Așadar, instanța a reținut dincolo de orice îndoială rezonabilă că,
Fapta inculpatului ELEKEȘ I., care, după executarea pedepsei de 7 ani aplicată prin sentința penală nr. 404/25 septembrie 2001 pronunțată de Tribunalul Cluj definitivă prin decizia penală nr. 365/6 decembrie 2001 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, la sfârșitul lunii iunie 2009, pe timp de zi, s-a deplasat cu o autoutilitară de transport marfă, însoțit de o persoană pe nume A. și șoferul autoutilitarei M. M. T., la depozitul . situat în Cojocna, Ferma Pomicolă, nr.8, unde fusese angajat, iar cu chei potrivite a pătruns în depozite, de unde împreună cu numitul A., au sustras și încărcat în autoutilitară, 2 mese, 8 scaune, un corp de mobilier, 30-40 de scânduri, câteva scânduri de poștă și aproximativ 3 mc de polistiren, pe care le-au transportat în Cluj N., iar la aproximativ o săptămână, tot pe timp de zi, împreună cu M. M. T., care conducea aceeași autoutilitară, s-a deplasat din nou în Cojocna, Ferma Pomicolă, nr. 8, de unde din nou cu chei potrivite a pătruns în magazie, de unde ajutat de șofer a sustras și încărcat aproximativ 4-5 mese și 20-22 scaune, care au fost transportate în Cluj N. unde au fost comercializate de Elekeș I., cauzând astfel un prejudiciu în cuantum de 75.000 lei, recuperat parțial, întrunește elementele constitutive a două infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit. d din N.C.pen. cu aplicarea art. 41 al. 1 rap. la art. 43 al. 5 din N.C.pen., art. 5 din C.pen.
La individualizarea pedepselor, instanța a ținut seama de prev. art. 74 din N.C.pen. cu aplicarea art. 396 al. 10 din N.C.p.p., a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită de către inculpat în condițiile recidivei postexecutorii, cuantumul ridicat al prejudiciului, dar și împrejurarea că inculpatul și-a întemeiat o familie, iar după eliberarea din penitenciar a avut locuri de muncă, câștigându-și mijloacele de trai în mod onest.
În baza art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit. d din N.C.pen. cu aplicarea art. 41 al. 1 rap. la art. 43 al. 5 din N.C.pen., art. 5 din C.pen. și art. 396 al. 10 din C.p.p. l-a condamnat pe inculpatul ELEKEȘ I. la două pedepse de 1 an închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat.
În baza art. 41 al. 1 din C.pen. s-a constatat starea de recidivă postexecutorie raportat la pedeapsa de 7 ani aplicată prin sentința penală nr. 404/25 septembrie 2001 pronunțată de Tribunalul Cluj definitivă prin decizia penală nr. 365/6 decembrie 2001 pronunțată de Curtea de Apel Cluj.
În baza art. 38 al. 1 din C.pen. s-a constatat că cele două infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului real omogen de infracțiuni.
În baza art. 39 al. 1 lit. b din C.pen. s-au contopit pedepsele de 1 an închisoare și 1 an închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 66 al. 1 lit. a, b și al. 3 din C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani care va curge în condițiile art. 68 al. 1 lit. b din C.pen., având în vedere că această condamnare îl face incompatibil cu orice funcție publică sau de demnitate publică.
În baza art. 65 al. 1 din C.pen. rap. la art. 66 al. 1 lit. a, b și al. 3 din C.pen. pentru aceleași argumente s-a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pedeapă ce se va executa în condițiile art. 65 al. 3 din C.pen.
Faptele săvârșite de către inculpat cu intenție directă au produs un prejudiciu direct și nemijlocit în patrimoniul persoanei vătămate constând în contravaloarea bunurilor sustrase.
Având în vedere și înscrisurile de la filele 22-24 dos. UP, respectiv facturile de cumpărare a bunurilor, în baza art. 25, art. 23 al. 3 din C.proc.pen. rap. la art. 998 din C.civ., în vigoare până la data de 1 octombrie 2011 s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă P. I. G. și a fost obligat inculpatul ELEKEȘ I. să plătească părții civilă suma de 71.260 lei, reprezentând daune materiale.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat, iar în baza art. 272 al. 1 din C.p.p. onorariile avocaților desemnați din oficiu au fost avansate din FMJ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul E. I., criticând sentința apelata ca fiind netemeincă si a solicitat desfiintarea acesteia si, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepselor aplicate si ca modalitate de executare să se dispună suspendarea condiționată.
În motivarea apelului inculpatul a mentionat faptul că nu a fost stabilit cadrul procesual deoarece bunurile sustrase nu apartin părtii vătămate constituite parte civilă în cauză, ci societătii administrate de acesta, societate care nu a fost citată. Cu privire la netemeinicia sentintei, inculpatul a invocat faptul că inculpatul are în întreținerea sa un copil minor, are un loc de muncă câștigându-și mijloacele de trai în mod onest, caracterizările depuse din care reiese că inculpatul este o persoană sociabilă, capabilă să își asume responsabilități și să lucreze în echipă, apreciat de superiorii săi, fiind în relații bune și respectuos cu vecinii.
Analizând sentinta penala atacata, în raport cu actele si lucrarile dosarului, precum si din oficiu, potrivit art. 417 al. 2 N.C.proc.pen., sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constată următoarele:
Instanta de fond a stabilit o situatie de fapt conformă probatoriului administrat în faza de urmarire penală, pe care l-a evaluat în mod just, inclusiv prin raportare la declaratiile inculpatului, care a recunoscut-o întocmai, optând pentru desfasurarea judecatii potrivit procedurii simplificate, bazata pe recunoasterea vinovatiei, în conditiile reglementate de art. 374 al. 4, 375, 377, 396 al. 10 N.C.proc.pen.
Astfel, s-a retinut în mod corect că sfârșitul lunii iunie 2009, în două rânduri, pe timp de zi si pe timp de noapte, s-a deplasat cu o autoutilitară de transport marfă la depozitul . situat în Cojocna, Ferma Pomicolă, nr.8, unde fusese angajat, initial însoțit de o persoană pe nume A. și șoferul autoutilitarei M. M. T., iar apoi însotit doar de acesta din urmă, a pătruns în depozit cu chei potrivite si din interior a sustras împreună cu persoanele ce îl însoteau, la primul act material 2 mese, 8 scaune, un corp de mobilier, 30-40 de scânduri, câteva scânduri de poștă și aproximativ 3 mc de polistiren, iar la a ldoilea act material aproximativ 4-5 mese și 20-22 scaune, bunuri care au fost transportate cu autoutilitara în Cluj N. unde au fost comercializate de către inculpat.
Prejudiciul cauzat a fost în cuantum de 75.000 lei, recuperat parțial.
Vinovăția inculpatului este pe deplin probată cu declarațiile inculpatului si ale părtii vătămate, precum si cu declaratiile martorilor Iuhos Ș., M. I., M. M., V. A. N. si C. A..
Având în vedere situatia de fapt anterior mentionata (necontestata), instanta de fond a stabilit o încadrare juridica legala, în raport cu normele de incriminare incidente (infracțiunea de de furt calificat, prev.de art.228 alin.1, art.229 alin.1 lit.d C.penal cu aplic.art.38 alin.1 C.penal, fiecare cu aplic.art.41 alin.2 rap.la art.43 alin.5 C.penal, cu aplic.art.5 alin.1 C.penal.
Critica privind nestabilirea cadrului procesual este nefondată deoarece infractiunea de furt calificat apără si simpla posesie, detentorul păgubit nefiind neapărat necesar să fie si proprietarul bunurilor sustrase pe nedrept. Or, în spetă, partea vătămată a mentionat expres că a deținut un restaurant care ulterior a fost închis, iar în cursul anului 2008 mobilierul a fost depozitat în două magazii ale Fermei Pomicole nr. 8 din Cojocna astfel că a devenit posesor al bunurilor respective, iar înscrisurile depuse au avut menirea de a proba faptul existentei acelor bunuri si valoarea acestora.
Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, Curtea constată, contrar criticii formulate de inculpat, că aceasta a fost în mod corect individualizată, atât sub aspectul duratei, cât si al modalitatii de executare, printr-o evaluare corespunzatoare a tuturor criteriilor prevazute de art.74 C.pen. si tinându-se seama de scopul urmarit prin stabilirea acelei pedepse.
Se impune a sublinia că durata pedepselor si modalitatea de executare trebuie privite din perspectiva art. 3 din Legea nr. 254/2013., referitor la pedeapsă și scopul acesteia.
Potrivit textului legal indicat, scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni trebuie să se realizeze nu doar pentru cel căruia i se aplică o pedeapsă care este menită să asigure constrângerea și reeducarea inculpatului (așa numita “prevenție specială”), ci și pentru ceilalți destinatari ai legii penale- care sub amenințarea cu pedeapsa prevăzută în norma penală își conformează conduita socială la exigențele acesteia (așa numita “prevenție generală”). Scopul imediat al pedepsei se realizează prin funcția de constrângere a pedepsei (care implică o privațiune de drepturi la adresa inculpatului), funcția de reeducare (care implică înlăturarea deprinderilor antisociale ale inculpatului), dar și prin funcția de exemplaritate a pedepsei, care are ca scop determinarea altor posibili subiecți de drept penal să evite săvârșirea de noi infracțiuni, datorită consecințelor la care se expun.
Or, pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul definit de legiuitor, aceasta trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii sale gravității faptei comise, potențialului de pericol social pe care în mod real îl prezintă persoana inculpatului, dar și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Prin urmare este stabilit cu valoare de principiu că atingerea dublului scop educativ și preventiv al pedepsei este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia, revenind instanței de judecată datoria asigurării unui echilibru real între gravitatea faptei și periculozitatea infractorului, precum și durata și modalitatea de executare a sancțiunii pe de altă parte.
Cu privire la sanctiunea penală aplicată, Curtea retine că instanta de fond s-a raportat la toate criteriile generale prevăzute de art.74 alin.1 Cod penal, criterii de apreciere a gravității infracțiunii săvârșite și periculozității infractorului, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Fapta săvârșită de către inculpat, având în vedere criteriile enumerate, prezintă un grad de pericol concret relativ ridicat în special ținând cont de faptul că inculpatul a pătruns prin folosirea unor chei potrivite si profitând de calitatea sa de angajat al societătii, bunuri de valoare ridicată și, deși a mai fost condamnat penal pentru fapte identice, a continuat să manifeste acelasi comportament, dând dovadă că reeducarea nu s-a realizat si că a înteles sa-si procure mijloacele de subzistentă prin comiterea de infractiuni contra patrimoniului.
Instanța a avut totodată în vedere circumstanțele privitoare la conduita și persoana inculpatului care este în vârstă de 38 de ani, necăsătorit, are o pregatire scolara medie ( 10 clase) si fără a avea vreo specializare care să-i permită accesarea unui loc de muncă. În ce privește conduita anterioară a inculpatului se constată ca acesta nu se afla la prima confruntare cu legea penala, fiind sanctionat anterior pentru două fapte similare, aspect ce rezulta din fisa de cazier judiciar si a avut o atitudine de recunoastere a comiterii faptei.
În acest sens, Curtea retine ca pedeapsa respectivă este proportională cu gravitatea faptei savârsite de inculpat si, în acelasi timp, justă în raport cu datele personale.
Raportat la toate aceste împrejurări faptice obiective, Curtea constata ca aplicarea unei pedepse mai putin severe sub aspectul cuantumului, ar conduce la stabilirea unei sanctiuni disproportionate în raport cu gravitatea faptei si pericolul social al persoanei inculpatului.
Se remarcă si faptul că aspectele invocate de inculpat în favoarea sa au fost retinute și evaluate de către instanta de fond, stabilind pedeapsa la minimul special prevăzut de lege.
Este adevărat că sanctiunea rezultantă este una severă din perspectiva cuantumului si modalitătii de executare, însă pedeapsa finală este urmare a aplicării dispozitiilor penale referitoare la recidivă.
Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză, iar sentința apelată se va mentine în totalitate ca fiind legală și temeinică.
Potrivit art. 275 al. 2 C.proc.pen. se va obliga inculpatul să plătească 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul inculpatului E. I. împotriva sentinței penale nr.135 din 4.02.2015 a Judecătoriei Cluj-N..
Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 22 septembrie.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. H. I. M.
GREFIER,
C. C.
Dact.L.H../S.M
4 ex./05.10.2015
Jud.fond. L. M.
| ← Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 496/2015.... | Abandonul de familie. Art. 305 C.p.. Decizia nr. 1051/2015.... → |
|---|
