Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 23/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 23/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 17-01-2013 în dosarul nr. 3646/212/2012/a1
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 23/P
Ședința publică de la 17 ianuarie 2013
Completul compus din:
Președinte – D. I. N.
Judecător – C. D.
Judecător – V. L.
Grefier – C. S.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror – A. V.
S-a luat în examinare recursul declarat de partea responsabilă civilmente ASOCIAȚIA F. PENTRU PROTECȚIA VICTIMELOR STRĂZII, cu sediul în București, .. 40 – 40 bis, ., împotriva sentinței penale nr. 1392 din data de 6 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, privind pe inculpatul E. N. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 184 al. 2,4 cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b cod penal – latura civilă.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:
- intimatul inculpat E. N., personal și asistat de avocat din oficiu Negip M., în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 231/2013, emisă de Baroul C..
Se constată lipsa recurentei parte responsabilă civilmente Asociația F. pentru Protecția Victimelor Străzii, a intimaților părți vătămate S. C. și M. A. – E. și a intimaților părți civile S. C. Județean de Urgență C., S. C. de Urgență B. A. București, S. C. de Urgență Floreasca.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 176-181 cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art. 318 cod pr. penală, președintele completului de judecată, verifică identitatea intimatului inculpat E. N..
Curtea aduce la cunoștința intimatului inculpat E. N. dispozițiile prevăzute de art. 70 al. 2 cod procedură penală, în sensul că are dreptul de a nu da nici o declarație în fața instanței de recurs și i se pune în vedere că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, acesta precizând că uzează de dreptul la tăcere, aspect consemnat în procesul verbal atașat la dosar.
În conformitate cu dispozițiile art. 301 cod procedură penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 302 cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511 cod procedură penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prevăzută de art. 38513 cod procedură penală.
Avocat Negip M. având cuvântul pentru intimatul inculpat E. N., solicită respingerea recursului declarat de partea responsabilă civilmente ca fiind nefondat și menținerea dispozițiilor sentinței instanței de fond care este temeinică și legală. Asociația F. pentru Protecția Victimelor Străzii are calitatea de parte responsabilă civilmente și poate fi obligat și singur la plata despăgubirilor, nu numai in solidar cu inculpatul.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de partea responsabilă civilmente ca fiind nefondat și menținerea dispozițiilor sentinței instanței de fond care este temeinică și legală.
Intimatul inculpat E. N. în ultimul cuvânt arată că achiesează la concluziile apărătorului său. Are doi copii la școală și este pensionar.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 1392 din data de 6 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._, s-a hotărât:
„Ia act că părțile vătămate S. C. și M. A. E. nu s-au constituit părți civile.
În baza art. 14 și 346 alin. 2 c.pr.pen obligă partea responsabilă civilmente Asociația F. pentru Protecția Victimelor Străzii la plata următoarelor sume de bani:
-9509,41 lei în favoarea părții civile S. C. Județean de Urgență C. cu titlu de daune materiale;
-6652,63 lei în favoarea părții civile S. C. de Urgență B. A. cu titlu de daune materiale;
-5991,21 lei în favoarea părții civile S. C. de Urgență București cu titlu de daune materiale;
În baza art. 191 c.pr.pen obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.”
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr._/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului E. N. sub aspectul săvârșirii a 2 infracțiuni prev. de art. 184 alin 2,4 c.pen.
Prin sent. pen. nr. 1167/5.10.2012, Judecătoria C. a dispus condamnarea inculpatului E. N. în baza art 184 alin 2,4 c.pen. cu aplic. art. 3201 alin. 7 c.pr.pen la pedeapsa rezultantă de 5 luni închisoare, în condițiile art. 81 c.pen, reținându-se că inculpatul E. N. la data de 30.09.2009, ora 22.20, încălcând art. 54 alin. 1 din OUG nr.195/2002 R privind efectuarea virajului la stânga în condiții siguranță, inculpatul a condus autocamionul marca R. cu nr. de înmatriculare_, care tracta remorca cu nr. de înmatriculare_, pe D.N. 22C, pe direcția Poarta Albă - C. și, la km. 42 + 450m, în dreptul intrării în Crama Murfatlar, nu s-a asigurat la efectuarea manevrei de viraj la stânga, a pătruns pe contrasens și nu a acordat prioritate de trecere motocicletei marca Yamaha, cu nr. de înmatriculare_, condusă regulamentar din sens opus de către numitul S. C., intrând în coliziune frontală cu acesta, în urma accidentului rutier rezultând vătămarea corporală a părții vătămate S. C., care a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 120 zile îngrijiri medicale și respectiv a părții vătămate M. A. E., care a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 1 an de zile îngrijiri medicale.
A fost disjunsă latura civilă alăturată acțiunii penale, soluționarea laturii civile făcând obiectul prezentei judecăți.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, se constată că în termen legal s-au constituit părți civile:
- S. C. Județean de Urgență C., care a solicitat obligarea la plata sumei de 9509,41 lei cu titlu de daune materiale;
- S. C. de Urgență B. A. care a solicitat obligarea la plata sumei de 6652,63 lei cu titlu de daune materiale;
- S. C. de Urgență București care a solicitat obligarea la plata sumei de 5991,21 lei cu titlu de daune materiale;
Părțile vătămate S. C. și M. A. E. nu s-au constituit părți civile, fiind deja despăgubite.
Instanța constată că în cauză sunt îndeplinite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale (fapta ilicită a inculpatului constând în nerespectarea normelor legale de circulație pe drumurile publice), prejudiciul material suferit de părțile civile constând în efectuarea de cheltuieli pe durata spitalizării părților vătămate S. C. și M. A. E., legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudicii, vinovăția dovedită a inculpatului.
Partea civilă S. C. Județean de Urgență C. a dovedit că a efectuat cheltuieli în cuantum de 9509,41 lei pe durata internării părții vătămate S. C. în spital (27 de zile-perioada 1.10-26.10.2009, conform fișei de decont de la fila 7 din dosar).
Partea civilă S. C. de Urgență B. A. a dovedit că a efectuat cheltuieli în cuantum de 6652,63 lei pe durata internării părții vătămate M. A. E. în spital (13 de zile-perioada 6-18.10.2009, conform fișei de decont de la fila 9 din dosar).
Partea civilă S. C. de Urgență București a dovedit că a efectuat cheltuieli în cuantum de 5991,21 lei pe durata internării părții vătămate M. A. E. în spital (6 de zile-perioada 2-7.10.2009, conform fișei de decont de la fila 12 din dosar).
Daunele materiale solicitate de părțile civile S. C. de Urgență București, S. C. de Urgență B. A., S. C. Județean de Urgență C., în cuantumul dovedit și pentru care s-au constatat îndeplinite elementele răspunderii civile delictuale cauzate de fapta ilicită a inculpatului E. N. vor fi achitate exclusiv de partea responsabilă civilmente Asociația F. pentru Protecția Victimelor Străzii, având în vedere că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ condus de inculpat în ziua accidentului nu era asigurat, în acord cu decizia nr.3/2010 pronunțată în recursul în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Astfel instanța supremă a stabilit că „În procesul penal, F. de protecție a victimelor străzii are calitatea de parte responsabilă civilmente și poate fi obligat singur, iar nu în solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate”, cu motivarea că în raport cu dispozițiile Legii nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare, și ale normelor adoptate în temeiul acestei legi, F. de protecție a victimelor străzii este persoana chemată să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta inculpatului, autor al accidentului, în ipoteza în care vehiculul nu este asigurat de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule și, în consecință, în această ipoteză, F. are calitatea de parte responsabilă civilmente. Răspunderea civilă a Fondului de protecție a victimelor străzii, ca parte responsabilă civilmente, este însă guvernată de regulile speciale cuprinse în dispozițiile Legii nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare, și ale normelor adoptate în temeiul acesteia, dispoziții care transpun legislația comunitară, urmăresc obiectivul înscris în preambulul Directivei 2009/103/CE ca victima să nu rămână nedespăgubită în cazul în care vehiculul care a provocat accidentul nu este asigurat”.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Asociația F. pentru Protecția Victimelor Străzii.
În dezvoltarea motivelor de recurs ale Asociația F. pentru Protecția Victimelor Străzii s-a criticat obligarea la plata cheltuielilor de spitalizare ale părților vătămate arătându-se că, această categorie de prejudicii trebuie exclusă din garanția de despăgubire a Fondului pentru Protecția Victimelor Străzii, având în vedere că tratamentul administrat părții vătămate pe perioada spitalizării este asigurat de către sistemul asigurărilor sociale de sănătate, în baza contribuțiilor sociale obligatorii încasate care intră sub incidența prev. art.5 alin.4 din Normele puse în aplicare prin Ordinul Președintului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.1/2008 conform cărora „Nici o entitate care a compensat în orice fel persoanele păgubite sau a oferit acestora serviciu în legătură cu prejudiciile suferite, …, nu are dreptul să solicite de la Fond recuperarea cheltuielilor efectuate” iar potrivit art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006 aceste cheltuieli de spitalizare se recuperează de către furnizorii de servicii medicale de la persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane.
În recurs nu s-au administrat mijloace de probă noi.
La termenul din data 17.01.2013, inculpatul E. N. a precizat personal că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs, uzând de dreptul la tăcere prev. de art.70 alin.2 cod procedură penală.
Examinând sentința recurată în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul formulat în cauză de către Asociația F. pentru Protecția Victimelor Străzii nu este fondat, pentru următoarele:
Nu este întemeiat motivul de recurs al asiguratorului prin care s-a solicitat respingerea acțiunilor civile formulate de către S. C. Județean de Urgență C., S. C. de Urgență B. A. și S. C. de Urgență București.
Curtea reține că potrivit art.251 pct.19 din Legea nr.32/2000 republicată privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor “Modul de constituire, de utilizare și de plasament al sumelor bănești la dispoziția Fondului, precum și persoanele îndreptățite a fi despăgubite se stabilesc prin norme emise în aplicarea prezentei legi de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor”.
Având în vedere că potrivit art.251 pct.10 lit.b din Legea nr.32/2000 republicată “F. se constituie în scopul:
….
b) de a despăgubi persoanele păgubite prin accidente de vehicule, dacă:
- vehiculul, respectiv tramvaiul, care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de vehicule, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarul acestuia avea obligația să încheie o astfel de asigurare”.
Prin urmare, obligația Asociația F. pentru Protecția Victimelor Străzii de a acorda despăgubiri este identică cu cea a unui asigurator de răspundere civilă auto obligatorie și intervine atunci când vehiculul sau tramvaiul care a provocat accidentul nu avea încheiată o poliță de răspundere civilă obligatorie sau a rămas neindentificat.
În acest sens, Curtea are în vedere că, potrivit art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, aceste cheltuieli de spitalizare se recuperează de către furnizorii de servicii medicale de la persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane, în acest sens partea civilă S. Județean de Urgență Tulcea constituindu-se parte civilă în cauză.
Însă potrivit art.49 alin.1) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România: “Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule”, autorul unui accident de circulație cauzând și cheltuielile de îngrijire medicală a victimei accidentului de circulație efectuate de către un spital iar potrivit art.55 alin.1 din aceeași lege “despăgubirile se plătesc de către asigurător persoanelor fizice sau juridice păgubite”.
În același sens, Curtea reține că art.4 din Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 2346 din 26 noiembrie 1996, privind aprobarea Normelor tehnice cu privire la aplicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, prevede expres cazurile pentru care asiguratorii nu acordă despăgubiri, nefiind menționat printre acestea și cheltuielile de spitalizare efectuate de către un spital pentru vindecarea victimei unui accident de circulație.
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art. 38515 pct.1 lit.”b” cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de către Asociația F. pentru Protecția Victimelor Străzii împotriva sentinței penale nr. 1392 din data de 6 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._ .
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, recurenta va fi obligată la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Conform art. 189 cod procedură penală, onorariul avocatului din oficiu Negip M. în cuantum de 200 lei se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art. 38515 pct.1 lit.”b” cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de către ASOCIAȚIA F. PENTRU PROTECȚIA VICTIMELOR STRĂZII, cu sediul în București, .. 40 – 40 bis, ., împotriva sentinței penale nr. 1392 din data de 6 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._ .
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă recurenta la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Conform art. 189 cod procedură penală, onorariul avocatului din oficiu Negip M. în cuantum de 200 lei se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
Conform art. 309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.01.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
D. I. N. C. DeliorgaViorica L.
Grefier,
C. S.
Jud. fond. M.L. C.
Red. Dec. Jud. D.I. N.
2 ex./22.01.2013
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 29/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
