Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 512/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 512/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 21-06-2013 în dosarul nr. 2488/256/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 512/P
Ședința publică din data de 21 iunie 2013
Completul de judecată compus din:
Președinte –M. U.
Judecător – M. D. M.
Judecător – E. C. M.
Grefier – C. C.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror A. V. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare recursul penal formulat împotriva sentinței penale nr.377 din data de 14 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ de
- P. DE PE L. JUDECĂTORIA MEDGIDIA privind pe inculpatulȘABAN C., CNP_, fiul lui R. și G., născut la data de 29.09.1991, în Medgidia, jud. C., domiciliat în Medgidia, .. 5, jud. C., și fără forme legale în Medgidia, .. 13, jud. C., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia cu nr.2595/P/2011 pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal; de distrugere, prev. de art. 217 alin 1 Cod Penal; de lovire sau alte violențe, prev. de art.180 alin 1 Cod Penal și de vătămare corporală, prev. de art.181 alin 1 Cod Penal, cu aplicarea disp. art.33 lit.a Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18 iunie 2013 consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 21 iunie 2013.
- CURTEA –
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 377/14.02.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ s-au hotărât următoarele:
În baza art. 11 pct. 2 lit b Cod proc. pen raportat la art. 10 alin 1 lit h Cod proc. pen, raportat la art. 180 alin 1 Cod Penal, art. 217 alin 1 Cod Penal și art. 181 alin 1 Cod Penal:
Dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Șaban C., CNP_, fiul lui R. și G., născut la data de 29.09.1991, în Medgidia, jud. C., domiciliat în Medgidia, .. 5, jud. C., și fără forme legale în Medgidia, .. 13, jud. C. pentru infracțiunea de lovire, distrugere (parte vătămată M. A.) și vătămare corporală (parte vătămată M. E.) în cauză intervenind împăcarea părților.
În baza art. 11 pct 2 lit a Cod proc. pen raportat la art 10 lit b ind. 1 Cod proc. pen raportat la art. 192 alin 2 Cod penal
Achită inculpatul Șaban C., CNP_, fiul lui R. și G., născut la data de 29.09.1991, în Medgidia, jud. C., domiciliat în Medgidia, .. 5, jud. C., și fără forme legale în Medgidia, .. 13, jud. C. pentru infracțiunea de violare de domiciliu.
În baza art. 181 Cod penal raportat la art. 91 lit.c Cod penal aplică inculpatului Șaban C. amenda administrativă în cuantum de 500 lei.
În baza art. 14-16 Cpp raportat la art. 346 Cpp:
Lasă nesoluționată latura civilă a cauzei formulată de Spitalul Municipal Medgidia.
Ia act că părțile vătămate M. E. și M. A. nu insistă în pretențiile civile.
În baza art.189 Cod procedură penală;
Dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești către Baroul C. a sumei de 200 lei – onorariu avocat din oficiu pentru avocat I. E. – delegație . nr. 1155/2012.
În baza art. 192 alin 1 Cpp obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că în data de 17.06.2012, inculpatul împreună cu R. Biadin s-au dus cu o căruță la groapa de gunoi, unde s-au întâlnit cu M. E. . Între Șaban C. și M. E. există un conflict mai vechi, iar la groapa de gunoi Șaban C. l-a lovit pe acesta cu coasa, dar M. E. nu a depus plângere pentru lovire. Acest aspect rezultă din declarația numitului M. E., care se coroborează cu declarația de la urmărire penală dată de R. Biadin.
Ulterior Șaban C. împreună cu R. Biadin s-a îndreptat către locuința numitului M. E., de pe .. Acolo, înarmat cu o coasă pe care o avea în căruță, a intrat în curtea imobilului împreună cu și a lovit cu coasa geamurile de la locuința respectivă și pe numita M. A., care a sosit între timp la domiciliu și a lovit-o pe aceasta cu partea netăioasă a coasei. După ce a părăsit curtea părții vătămate M. A., inculpatul a observat-o pe stradă pe numita M. E., sora lui M. E., a coborât din căruță și cu aceeași coasă a lovit-o peste picior, necesitând 35-40 zile de îngrijiri medicale.
Situația de fapt rezultă din declarația părții vătămate M. A., care se coroborează cu declarația martorei Aptula Ghiulsecen, concubina numitului M. E., care locuiește cu aceștia în același domiciliu de pe . medico-legal nr. 745/A2 agresiuni/2011 rezultă că numita M. E. prezintă leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu sau de corp dur și pot data din 17.06.2011, coroborându-se cu declarația părții vătămate și a martorei M. Ager, care confirmă săvârșirea faptei de lovire față de M. E. în modul reținut de instanță.
Instanța a îndepărtat ca nesincere declarațiile inculpatului prin care acesta a susținut că a fost plecat din localitate la acea dată, la alte rude, pe care nu poate să le indice nu a înțeles să le propună ca martori în apărarea sa. De asemenea instanța va înlătura ca nesinceră și declarația dată în fața instanței de martorul R. Biadin, prin care a precizat că era la o nuntă a unei surori a inculpatului în . necoroborându-se nici măcar cu declarația inculpatului, care a precizat că era la o nuntă, dar nu știe a cui era nunta. Declarația dată în fața instanței nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă și este contrară celei date în faza de urmărire penală, care corespunde, într-un mod mai mare adevărului, unde a recunoscut săvârșirea faptelor de inculpat, dar nuanțat, fără contribuția sa.
În drept, fapta inculpatului Șaban C. care, la data de 17.06.2011, împreună cu R. Biadin, a pătruns în curtea imobilului locuit de partea vătămată M. A., înarmat cu o coasă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu –, prev. de art. 192 alin. 2 C.pen.
Fapta inculpatului Șaban C. care la data de 17.06.2011 a spart geamurile de la imobilul părții vătămate M. A. și contorul electric întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 C.pen.
Fapta inculpatului Șaban C. care la data de 17.06.2011 a lovit-o pe partea vătămată M. A., fără a îi provoca leziuni care necesită îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 1 Cpen.
Fapta inculpatului Șaban C. care la data de 17.06.2011 a lovit-o pe partea vătămată M. E., provocându-i leziuni ce au necesitat pentru îngrijire 35-40 de zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii vătămare corporală, prev. de art. 181 alin. 1 C.pen.
Părțile au depus un înscris notarial prin care au precizat că înțeleg să se împace pentru toate infracțiunile, însă instanța a reținut că pentru forma agravată prevăzută de alin 2 al art. 192 Cp nu poate interveni împăcarea.
Conform art.17 Cod penal, pentru tragerea la răspundere penala a inculpatului este necesar ca fapta prevăzută de legea penala și săvârșită cu vinovăție, sa prezinte gradul de pericol social al unei infracțiuni.
La stabilirea in concret a gradului de pericol social, in baza art. 181 Cod penal, instanța a avut în vedere împrejurările săvârșirii faptei, persoana si conduita inculpatului, precum si consecințele care s-au produs sau care sau fi putut produce.
Întrucât pentru restul infracțiunilor a intervenit împăcarea, instanța a analizat aceste aspecte pentru infracțiunea de violare de domiciliu pentru care nu a putut interveni împăcarea.
Infracțiunea vizează respectarea dreptului la libertatea persoanei, respectiv la dreptul persoanei la inviolabilitatea domiciliului. Ori persoanele vătămate în acest drept au înțeles să nu insiste în tragerea la răspundere a inculpatului pentru acest lucru.
Astfel, din actele dosarului rezultă că inculpatul este rudă cu părțile vătămate, partea vătămată M. A. fiind mătușa inculpatului, iar M. E. și M. E. sunt copii acesteia. Astfel, conflictul este unul în familie, care nu impune aplicarea unei pedepse odată ce persoanele vătămate consideră că drepturile lor nu au fost lezate.
Câtă vreme fapta care face obiectul prezentei judecăți a fost săvârșită fără a aduce o atingere grava valorilor sociale ocrotite de legea penala, instanța a retinut ca in realizarea scopului educativ al pedepsei este mai potrivita aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ,
Împotriva sentinței penale nr. 377/14.02.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Medgidia, care a criticat greșita achitare a inculpatului Șaban C., motivând că fapta comisă de acesta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate, prin prisma criticilor formulate și din oficiu, conform art. 3856 alin. 3 C. pr. pen., curtea constată că recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Medgidia este fondat.
Curtea constată că prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, încadrarea juridică a faptei și vinovăția inculpatului Șaban C., în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 C. pen.
Referitor la infracțiunile prev. de art. 180 alin 1 Cod Penal, art. 217 alin 1 Cod Penal și art. 181 alin 1 Cod Penal, între părțile vătămate M. A., M. E. și inculpatul Șaban C. a intervenit împăcarea, astfel cum rezultă din declarația notarială autentificată sub nr. 40/23.01.2013 la B.N.P. T. C. M., în mod corect prima instanță dispunând încetarea procesului penal pentru cele trei infracțiuni.
Din perspectiva stării de fapt, în mod corect prima instanță a stabilit că între inculpatul Șaban C. și numitul M. E. exista o stare conflictuală; în dimineața de 17.06.2012 inculpatul Șaban C. și numitul M. E. s-au întâlnit în apropierea rampei de gunoi din mun. Medgidia, unde inculpatul l-a lovit cu o coasă pe numitul M. E., motiv pentru care acesta din urmă a fugit.
În continuare, inculpatul Șaban C. împreună cu numitul Sali Biadin, care asistase și la incidentul din zona rampei de gunoi, s-au deplasat la . din mun. Medgidia, unde locuia numitul M. E.. Înarmat cu o coasă pe care o avea în căruță, inculpatul Șaban C. a intrat în curtea imobilului și a lovit cu coasa geamurile de la locuința respectivă, dar și pe partea vătămată M. A., care sosise între timp la domiciliu. După ce a părăsit curtea părții vătămate M. A., inculpatul a observat-o pe stradă pe partea vătămată M. E., sora numitului M. E., pe care a lovit-o aceeași.
Situația de fapt prezentată rezultă cu certitudine din declarațiile părților vătămate M. A. și M. E., declarațiile martorilor M. E., Aptula Ghiulsecen, M. Ager, precum și declarația dată în cursul urmăririi penale de numitul Sali Biadin, care l-a însoțit pe inculpat în cursul incidentului.
Inculpatul Șaban C. a negat constant săvârșirea faptelor, însă declarațiile sale nu se coroborează cu alte mijloace de probă, nici măcar cu declarația dată în cursul judecății de martorul Sali Biadin, care în cursul judecății a încercat să susțină apărarea inculpatului, în mod întemeiat prima instanță procedând la înlăturarea declarațiilor inculpatului Șaban C.. Pe de altă parte, declarațiile părților vătămate sunt susținute și de concluziile certificatului medico-legal nr. 745/A2 agresiuni/2011 din care rezultă că numita M. E. a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu sau de corp dur, pot data din 17.06.2011 și au necesitat 35 – 40 zile de îngrijiri medicale.
Astfel, fapta inculpatului Șaban C. care în data de la data de 17.06.2011 a pătruns fără drept în curtea imobilului părții vătămate M. A., neavând consimțământul acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 2 C. pen.
Curtea apreciază că fapta inculpatului, chiar săvârșită în condițiile mai sus descrise, prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Potrivit art. 181 alin. 1 C. pen. nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Criteriile în raport de care se apreciază gradul de pericol al unei infracțiuni sunt enumerate în art. 181 alin. 2 C. pen., potrivit cu care trebuie să se țină seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Toate aceste criterii reale și personale trebuie analizate cumulativ pentru a se ajunge la concluzia că în concret fapta a adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea penală.
Din punct de vedere al circumstanțelor reale de comitere a faptei se constată că inculpatul Șaban C. l-a agresat pe numitul M. E., pe fondul unui conflict mai vechi, după care a mers la imobilul unde acesta locuiește, a pătruns fără drept în curtea imobilului unde locuia și numitul M. E., unde înarmat cu o coasă a spart geamurile locuinței și i-a aplicat lovituri părții vătămate M. A., iar după ieșirea din curtea locuinței a agresat-o fizic și pe partea vătămată M. E., care a suferit leziuni ce au necesitat 35-40 zile de îngrijiri medicale.
Se observă că inculpatul Șaban C., urmare unor neînțelegeri anterioare cu numitul M. E., l-a agresat pe acesta, dar și pe alte două persoane, pe care le-a atacat deși nu avea niciun conflict cu acestea, iar uneia i-a provocat leziuni traumatice semnificative. Astfel, se constată că inculpatul a dat dovadă de o violență excesivă, a agresat mai multe persoane, era înarmat cu o coasă, a provocat distrugeri ale locuinței părții vătămate, pătrunzând fără drept în curtea locuinței din dorința de a continua agresarea numitul M. E..
Având în vedere circumstanțele în care a săvârșit infracțiunea de violare de domiciliu, motivele care l-au determinat pe inculpat să săvârșească fapta, ținând seama de conduita violentă de ansamblu a inculpatului, care s-a dedat la săvârșirea mai multor fapte penale, unele comise pe fondul pătrunderii fără drept în curtea locuinței, curtea apreciază că fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Totodată, inculpatul Șaban C. este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de lovire sau alte violențe, ceea ce arată că agresivitatea de care dă dovadă nu are un caracter izolat, nu are loc de muncă sau ocupație, pe parcursul procesului penal a avut o conduită vădit nesinceră, negând constant săvârșirea faptei, motiv pentru care nici circumstanțele personale ale inculpatului sau conduita sa procesuală nu justifică aprecierea lipsei de pericol social a faptei comise.
În consecință, din analiza coroborată a tuturor acestor criterii privitoare la faptele comise și persoana inculpatului curtea apreciază că fapta inculpatului Șaban C. prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni, impunându-se condamnarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
Este adevărat că inculpat s-a împăcat cu părțile vătămate, iar infracțiunea de violare de domiciliu face parte din categoria infracțiunilor contra libertății persoanei, urmărind protejarea inviolabilității domiciliului persoanei, însă împăcarea părților nu poate atrage, singular, incidența dispozițiilor art. 181 C. pen., atât timp cât legiuitorul a prevăzut că pentru varianta agravantă a infracțiunii de violare de domiciliu operează principiul oficialității procesului penal, iar împăcarea părților nu constituie o cauză care înlătură răspunderea penală.
În condițiile în care inculpatul Șaban C. a săvârșit fapte de o gravitate ridicată, nu se poate considera că împăcarea părților poate estompa gradul de pericol social al faptei comise de o manieră care să justifice aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, în condițiile în care anterior inculpatul a mai fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni cu violență, dar în scurt timp a recidivat, iar faptele din prezenta cauză indică un potențial agresiv al inculpatului.
În consecință, curtea va dispune condamnarea inculpatului Șaban C. la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin 2 C. pen. Pedeapsa este stabilită sub minimul special ca urmare a reținerii în favoarea inculpatului Șaban C. a unei circumstanțe atenuante, în condițiile art. 74 alin. 2 C. pen., în considerarea faptului că inculpatul s-a împăcat cu partea vătămată M. A., care nu a mai dorit tragerea la răspundere penală a inculpatului. Această împrejurarea, în considerarea relațiilor sociale ocrotite de legea penală prin incriminarea infracțiunii de violare de domiciliu, care urmăresc protejarea dreptului individual la inviolabilitatea domiciliului, este de natură a reduce gradul de pericol social la infracțiunii.
Având în vedere circumstanțele reale de comitere a faptei și cele personale ale inculpatului, împăcarea intervenită între părți, curtea apreciază că scopul pedepsei – prevenirea săvârșirii de infracțiuni – poate fi atins și prin suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului. Sancțiunea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cadrul termenului de încercare, este suficientă pentru a-l conștientiza pe inculpat asupra necesității ca pe viitor să se conformeze valorilor sociale ocrotite de legea penală.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d C. pr. pen. curtea va admite recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Medgidia împotriva sentinței penale nr. 377/14.02.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ .
În baza art. 38517 alin. 2 C. pr. pen. se va casa în parte sentința penală recurată și, rejudecând, în baza art. 192 alin 2 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. 2 C. pen. și art. 76 alin. 1 lit. c C. pen. va fi condamnat inculpatul Șaban C. la pedeapsa de 10 luni închisoare.
În baza art. 81 C. pen. se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului Șaban C. pe o perioadă de 2 ani și 10 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.
În baza art. 71 C. pen. se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. 5 C. pen. se va constata suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a ,b C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 359 C. Pr. P.. se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 191 alin. 1 C. pr. pen. va fi obligat inculpatul Șaban C. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat la soluționarea cauzei în primă instanță.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 192 alin. 3 C. Pr. P.. cheltuielile judiciare avansate de stat la soluționarea recursului vor rămân în sarcina acestuia.
În baza art. 189 C. Pr. P.. suma de 50 lei reprezentând onorariu parțial apărător desemnat din oficiu – avocat I. M. se va avansadin fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art. 38515 pct. 2 lit. d C. pr. pen. admite recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Medgidia împotriva sentinței penale nr. 377/14.02.2013 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr._ .
În baza art. 38517 alin. 2 C. pr. pen. casează în parte sentința penală recurată și, rejudecând:
În baza art. 192 alin 2 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. 2 C. pen. și art. 76 alin. 1 lit. c C. pen. condamnă inculpatul ȘABAN C., CNP_, fiul lui R. și G., născut la data de 29.09.1991, în Medgidia, jud. C., domiciliat în Medgidia, .. 5, jud. C., și fără forme legale în Medgidia, .. 13, jud. Constanțala pedeapsa de 10 luni închisoare.
În baza art. 81 C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului Șaban C. pe o perioadă de 2 ani și 10 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.
În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. 5 C. pen. constată suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a ,b C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 359 C. Pr. P.. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 191 alin. 1 C. pr. pen. obligă inculpatul Șaban C. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat la soluționarea cauzei în primă instanță.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 192 alin. 3 C. Pr. P.. cheltuielile judiciare avansate de stat la soluționarea recursului rămân în sarcina acestuia.
În baza art. 189 C. Pr. P.. suma de 50 lei reprezentând onorariu parțial apărător desemnat din oficiu – avocat I. M. se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21.06.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. U. M. D. M. E. C. M.
Grefier,
C. C.
Jud.fond – C.L.R.
Tehnored.dec.jud.M.D.M.
3 ex./02.07.2013
| ← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... | Înlocuirea măsurii preventive. Art. 139 C.p.p.. Decizia nr.... → |
|---|
