Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 484/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 484/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 21-06-2013 în dosarul nr. 6782/212/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 484/P
Ședința publică din 21 iunie 2013
Președinte – C. C.
Judecător – A. I.
Judecător – V. L.
Grefier – I. C.
Cu participarea Ministerului Public prin Procuror R. C.
S-a luat în examinare legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive față de inculpatul F. C. F. – deținut în Penitenciarul Poarta Albă, în recursul penal declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 468/10.04.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20.06.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 21.06.2013, când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.468/10.04.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, în baza art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod de procedură penală și art.37 lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul F. C.-F. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.86 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002, cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod de procedură penală și art.37 lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul F. C.-F. la pedeapsa de 10 luni închisoare.
În baza art.87 alin.5 din O.U.G. nr.195/2002, cu aplicarea art.3201 alin.7 Cod de procedură penală și art.37 lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul F. C.-F. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art.864, cu referire la art.83 Cod penal, s-a revocat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului F. C. F. prin sentința penală nr.1414/29.12.2011 a Judecătoriei C., care a fost adăugată pedepsei de 1 an închisoare închisoare aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, în final inculpatul executând pedeapsa rezultată în urma cumulului aritmetic de 3 ani și 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenție, conform art.57 Cod penal.
În baza art.71 Cod epenal, s-a interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.350 Cod de procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului, fiind respinsă cererea de revocare a acestei măsuri ca neîntemeiată.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și durata arestării preventive de la 10.02.2013 la zi.
În baza art.191 alin.1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art.189 Cod de procedură penală, s-a dispus avansarea onorariului avocatului desemnat din oficiu din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că la data de 12.12.2012, în jurul orelor 18.50, inculpatul F. C. A. a condus autoturismul marca „OPEL”, cu numărul de înmatriculare_ pe . din Municipiul C., având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv 2,20 g%o la prima probă I și 2,00 g%o la proba a doua, conform buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr.1581-1582/A12/18.12.2012, că la data de 10.02.2013, în jurul orelor 15.20, acesta, având suspendat dreptul de a conduce încă din data de 12.12.2012, a condus pe drumurile publice de pe raza Municipiului C. autoturismul marca „DAEWOO” cu numărul de înmatriculare_, fiind depistat pe . imobilului nr.34, imediat după producerea unui accident de circulație soldat cu pagube materiale și că la data de 10.02.2013 a condus pe drumurile publice autoturismul marca „DAEWOO”, cu numărul de înmatriculare_, fiind implicat într-un accident de circulație, iar la solicitarea organelor de poliție de a se supune testării cu aparatul etilotest marca Drager și ulterior recoltării probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, acesta a refuzat.
În cursul judecății, în ședința din data de 10.04.2013, inculpatul a arătat că dorește ca judecata să se facă potrivit art. 3201 Cod de procedură penală, în sensul că recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, solicitând să nu se mai administreze alte probe în fața instanței, iar judecata să se desfășoare în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care a arătat că le cunoaște și le însușește, respectiv: procesul-verbal de depistare din data de 12.12.2012, procesul-verbal de depistare din data de 10.02.2013, procesul-verbal de recoltare a probelor biologice din sânge din data de 12.12.2012, buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr.1581-1582/A12/18.12.2012 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală C., procesul-verbal din data de 10.02.2013, privind consemnarea refuzului recoltării probelor biologice din sânge, adresa nr._/11.02.2013 a Serviciului Rutier C. - C. Implementări Abateri și declarațiile martorilor E. M., S. G. D., Iusein Onur, A. I., A. A. și Calaigi Ș..
În termen legal, împotriva sentinței penale de mai sus a declarat recurs inculpatul, solicitând reducerea pedepsei aplicare și acordarea beneficiului suspendării condiționate a executării acesteia, invocând diferite circumstanțe personale, precum situația materială, calitatea de unic întreținător al familiei și conduita procesuală sinceră.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate, Curtea, în exercitarea atribuțiilor sale de control judiciar, constată că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și încadrarea juridică a faptelor, pe care inculpatul le-a recunoscut în cadrul procedurii simplificate, reglementate de art.3201 Cod de procedură penală și în raport de care s-a dispus condamnarea sa la diferite pedepse cu închisoarea, în limitele prevăzute de lege, reduse cu o treime.
Din perspectiva motivelor de recurs invocate, Curtea constată că pedepsele aplicate inculpatului sunt corect individualizate, fiind avute în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, cu precădere cele care privesc circumstanțele reale ale comiterii faptelor, ce imprimă acestora un grad sporit de pericol social, pericol apreciat și prin prisma perseverenței infracționale a autorului.
În exprimarea acestei concluzii, Curtea reține, ca și prima instanță, că inițial inculpatul a condus un autovehicul pe drumurile publice, sub imperiul unei alcoolemii deosebit de ridicate (2,00 g%o), producând un accident rutier soldat cu pagube materiale, pentru ca ulterior, perseverând în același comportament antisocial, să conducă autoturismul marca „Daewoo Nubira”, într-o stare psiho-fizică neadecvată deplasării în condiții de siguranță, după ce a consumat alcool, periclitând, astfel, pe ceilalți participanți la trafic, respectiv conducători auto și, în special, pietoni.
După cum remarcă și instanța de fond, acest fapt, deosebit de relevant în aprecierea gradului de pericol social al infracțiunii, rezultă din traiectoria sinuoasă pe care autoturismul inculpatului a avut-o premergător coliziunii cu un alt autovehicul, precum și din starea în care inculpatul a fost găsit de poliție, adormit la volan.
În aprecierea gradului de pericol social al faptelor este lipsită de semnificație ora depistări, deoarece aceasta, în condițiile concrete, era deschisă încă traficului, inclusiv celui pietonal, iar împrejurarea că inculpatul a intrat în coliziune doar cu un autoturism parcat pe trotuar nu este de natura a atenua răspunderea penală, ci dimpotrivă, ea nu face decât să sublinieze pericolul producerii unor consecințe dintre cele mai grave, în condițiile în care acel spațiu public este rezervat pietonilor.
Nici circumstanțele familiale ale inculpatului nu pot justifica admiterea recursului, de vreme ce acesta a săvârșit toate cele trei fapte în termenul de încercare de 6 ani al suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1414/29.12.2011 a Judecătoriei C., starea de recidivă postcondamnatorie și ignorarea clemenței organelor judiciare neputând atrage un tratament judiciar diferit celui stabilit de prima instanță.
De altfel, raportându-ne în mod deosebit la persoana inculpatului, observăm că acesta dovedește perseverență pe linia faptelor de natură penală îndreptate împotriva acelorași relații sociale, aspect evidențiat prin condamnările anterioare pentru fapte similare celor ce formează obiectul prezentei cauze și nu numai.
Deși pe parcursul procesului penal inculpatul a avut o atitudine sinceră, nu trebuie omis nici faptul că, în cazul infracțiunilor săvârșite la data de 10.02.2013, acesta s-a situat pe o poziție necooperantă la momentul depistării, prin aceea că a refuzat a se supune testării, o astfel de împrejurare, alături de creșterea îngrijorătoare a numărului de infracțiuni rutiere și perseverența unora dintre autori în comiterea de abateri similare, pledând pentru aplicarea unor pedepse cu executare în regim de detenție, în scopul atingerii scopului preventiv și educativ consacrat de art.52 Cod penal.
În aceeași ordine de idei, Curtea reține că circumstanțele personale ale inculpatului au fost avute în vedere în procesul de individualizare a pedepsei, de vreme ce pedepsele aplicate se situează în apropierea limitei minime prevăzute de lege, reduse cu o treime, astfel că supralicitarea acestor circumstanțe ar ignora atât starea de recidivă, cât și existența concursului de infracțiuni, ca stări de agravare a răspunderii penale.
În sfârșit, nu poate fi primită nici solicitarea apărării, în sensul de a se da eficiență dispozițiilor art.81 Cod penal, de vreme ce condamnările anterioare, faptele săvârșite, prin conținutul lor concret și circumstanțele personale ale inculpatului, ce ilustrează un comportament cu un pericol social sporit, nu sunt susceptibile să susțină o atare soluție.
Față de considerentele mai sus arătate, Curtea apreciază criticile inculpatului ca nefondate, sens în care, găsind sentința penală atacată ca legală și temeinică, va respinge recursul, potrivit art.38515 pct.1 lit.b Cod de procedură penală.
În baza art.88 Cod penal, va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata arestului preventiv, cu începere de la 10.04.2013 la zi.
În baza art.192 alin.2 Cod de procedură penală, va obliga pe inculpat la plat sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu de avocat oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției, conform art.189.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat F. C. F. n.28.12.1984, împotriva sentinței penale nr.468/10.04.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza 38517 alin.4 raportat la art.383 alin.2 Cod procedură penală și art.88 Cod penal deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada arestării preventive de la data de 10.04.2013 la zi.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat în recurs.
În baza art.189 Cod procedură penală suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu – avocat M. E. se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21.06.2013.
PREȘEDINTE, pt. JUDECĂTOR, pt. JUDECĂTOR,
C. C. A. I. V. L.
aflată în C.O., semnează, aflată în C.O., semnează
cf. art.312 c.p.p., cf. art.312 c.p.p.,
Președintele completului, Președintele completului,
C. C. C. C.
pt. GREFIER,
I. C., aflată în C.O.,
Semnează, cf. art.312 c.p.p.
Grefier Secție Penală,
D. V.
Jud. Fond. Ș.P.
Tehnored.jud.dec. C.C.
2 ex./07.08.2013
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 526/2013.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 733/2013.... → |
|---|
