Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 411/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 411/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 06-05-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 411/P
Ședința publică de la 06 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. C.
Judecător - M. D. M.
Cu participarea: Grefier - C. A.
Ministerului Public prin procuror I. D.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare apelul declarat împotriva sentinței penale nr.1315/03.12.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ de:
- P. DE PE L. JUDECĂTORIA C. și inculpatul:
- P. G., fiul lui M. și Cherața, născut la data de 14.09.1961, domiciliat in Constanta, ., ., ap.2, CNP_, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 30 aprilie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 06 mai 2015, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Asupra apelurilor penale de față:
Prin sentința penală nr. 1315/03.12.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ s-au hotărât următoarele:
În baza art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art.5 NCP condamnă inculpatul P. G.,fiul lui M. și Cherața, născut la data de 14.09.1961, domiciliat in Constanta, ., ., ap.2, CNP_ la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 81 C.pen. cu aplicarea art.5 NCP suspendă condiționat executarea pedepsei de 1 an închisoare pe o durata de 3 ani termen de încercare stabilit in condițiile art. 82 C.pen.
În baza art.71 C.penal cu aplicarea art.5 NCP interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b C.penal.
În baza art.71 alin.5 C.penal cu aplicarea art.5 NCP pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
In baza art.272 NCPP dispune avansarea onorariului in suma de 200 lei aparatorului B. T. A. din fondurile Min.Justitiei.
În baza art.275 NCPP penală obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat .
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că la data de 09.09.2013, în jurul orelor 19:15, polițiștii de frontieră din cadrul Grupului de Nave C. - Punctul de trecere al frontierei C., aflați în exercitarea atribuțiunilor de serviciu la poarta de acces nr. 1 a Portului C. au observat că în fața porții se afla un autoturism al cărui conducător claxona insistent. Ieșind din birou, polițiștii de frontieră au identificat autoturismul în speță ca fiind marca Opel cu nr. de înmatriculare_, autoturism care efectua manevră de mers înapoi.
După legitimarea conducătorului autoturismului s-a stabilit identitatea acestuia în persoana inculpatului P. G. și, deoarece acesta prezenta halenă alcoolică și avea un limbaj necontrolat, s-a procedat la anunțarea lucrătorilor din cadrul Serviciului de Poliție Transporturi Maritime.
In continuare, organele poliției de frontieră împreună cu cele de la Serviciul de Poliție Transporturi Maritime s-au deplasat la Serviciul Poliției Rutiere, unde au procedat la testarea conducătorului cu aparatul Drager, rezultatul fiind 0,95 mg/l alcool pur în aerul expirat. Pentru acest motiv, conducătorul auto a fost condus la Spitalul Clinic Județean de Urgență C., unde i-au fost recoltate două probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Din buletinul de analiză toxicologică nr. 1231 - 1232/A12 din 16.09.2013 rezultă că inculpatul a avut o alcoolemie de 2,00 g/l la prima proba recoltată, respectiv 1,70 g/l la a doua probă.
Ulterior, s-a procedat la solicitarea către . SA a înregistrărilor camerelor de supraveghere amplasate la poarta de acces nr. 1 din data de 09.09.2013, între orele 18:00 - 19:30.
Procedându-se la vizionarea înregistrărilor camerelor de supraveghere de la porțile de acces în port nr. 1 și nr. 1 bis s-a constatat, așa cum rezultă din procesul-verbal încheiat că, înainte de legitimarea conducătorului| autoturismului_ de către lucrătorul poliției de frontieră la orele 19:22, anterior acestui moment, în intervalul 19:08 - 19:21, conducătorul autoturismului_ s-a deplasat cu acesta, conducând în interiorul Portului C., între porțile de acces nr. 1 și nr. 1 bis și invers.
Fiind audiat, inculpatul nu a recunoscut fapta, declarând că, anterior legitimării sale de către lucrătorul de poliție de frontieră a consumat într-adevăr alcool la chioșcul alimentar aflat în zona porții de acces, însă după aceasta nu a mai condus autoturismul, ci doar s-a urcat în el pentru a-și căuta ochelarii, moment în care a fost legitimat.
În declaratia sa in fata instantei inculpatul recunoaste ca in acea zi si-a logodit fata si a consumat bauturi alcoolice, dar nu recunoaste ca a condus autoturismul in stare de ebrietate.
Aceasta parte din declaratie nu se coroboreaza cu toate celelalte probe administrate(procesul verbal de depistare din 10.09.2013-fila 7 dup,raportul din 9.09.2013, procesul verbal de la fila 10 dup), motiv pentru care instanta a inlaturat-o ca fiind nesincera.
Raportul de expertiza medico-legala nr.855/i/2014 confirma intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii pentru care inculpatul a fost trimis in judecata.
La individualizarea pedepsei instanta a facut aplicarea criteriilor legale prev. de art.72 Cod penal vechi, respectiv limitele de pedeapsa pentru fapta savarsita, gradul de pericol social ridicat, persoana inculpatului care a recunoscut partial savarsirea infractiunii, lipsa antecedentelor penale, avand ocupatia de taximetrist.
Instanta a constatat ca sunt indeplinite si conditiile prev. de art. 81 Cod penal, respectiv pedeapsa aplicata este de 1 an inchisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, iar instanta a apreciat ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.
Împotriva sentinței penale nr. 1315/03.12.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria C. și inculpatul P. G..
P. de pe lângă Judecătoria C. a solicitat majorarea pedepsei aplicate inculpatului, fața de gravitatea faptei; inculpatul P. G. a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 83 Cod penal, pentru a-și putea păstra permisul de conducere, întrucât este taximetrist.
Examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelanți, precum și din oficiu, conform art. 420 C. Pr. P.., curtea constată următoarele:
Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului P. G., fiind îndeplinite condițiile pentru pronunțarea unei soluții de condamnare.
Sub aspectul stării de fapt se constată că în data de 09.09.2013 inculpatul P. G. a condus autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_ în incinta Portului C., zona porții de acces nr. 1, având în sânge o alcoolemie de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv 2,00 g/l la prima probă recoltată și 1,70 g/l la a doua probă, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002.
Starea de fapt reținută este susținută de următoarele mijloace de probă: procesul verbal de constatare încheiat de către lucrătorii din cadrul Serviciului de Poliție Transporturi Maritime și cei ai Poliției de Frontieră din data de 09.09.2013, procesul verbal de vizionare a înregistrărilor realizate de camerele de supraveghere de la porțile de acces nr. 1 și nr. 1 bis din Portul C., buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 1231 - 1232/A12 din 16.09.2013, declarațiile martorului Carali N..
Inculpatul a fost depistat de organele poliției de frontieră în data de 09.09.2013, în jurul orei 19,15, în timp ce efectua o manevră de mers înapoi, fiind testat cu aparatul Drager, care a indicat o valoare a alcoolemiei de 0,95/mg/l alcool în aerul expirat, astfel cum rezultă din procesul verbal din data de 09.09.2013. De asemenea, din vizualizarea înregistrărilor efectuate de camerele de supraveghere video amplasate la poarta de acces nr. 1 și 1 bis din data de 09.09.2013, rezultă că la ora 17,45 inculpatul a oprit autoturismul lângă un chioșc, în apropiere de poarta de acces nr. 1, unde a rămas până la ora 19,09, când a plecat cu autoturismul către poarta de acces nr. 1 bis, unde a ajuns la ora 19,11. Inculpatul rămas la poarta de acces nr. 1 bis până la ora 19,19, apoi a plecat către poarta de acces nr. 1, iar la ora 19,22 un lucrător al poliției de frontieră s-a deplasat către inculpatul și a discutat până la ora 19,24.
Se constată că apărarea inculpatului în sensul că a consumat băuturi alcoolice după ce a parcat autoturismul nu este reală, întrucât după ce a părăsit chioșcul alimentar, unde probabil inculpatul a consumat băuturi alcoolice, dat fiind că a stat în această locație peste o oră, a condus autoturismul până la poarta de acces nr. 1 bis și apoi la poarta de acces nr. 1, unde ajuns la ora 19,19, iar la ora 19,22 deja fusese depistat de organele de poliție. Evident că inculpatul nu putea consuma băuturi alcoolice după ce a staționat autoturismul și până la sosirea lucrătorului de poliție, adică în intervalul 19,19 - 19,22.
În consecință, întemeiat prima instanță a reținut că inculpatul a condus autoturismul în incinta Portului C. după ce a consumat băuturi alcoolice.
Relativ la nivelul alcoolemiei, inculpatul a contestat că acesta ar avea valorile indicate în buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 1231 - 1232/A12 din 16.09.2013, solicitând să fie avută în vedere valoarea stabilită prin raportul de expertiză medico-legală nr. 855/i/2014 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei.
În buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 1231 - 1232/A12 din 16.09.2013 s-a stabilit că inculpatul a avut o alcoolemie de 2,00 g %0 - proba I recoltată la ora 21,30, respectiv 1,70 g %0 - proba a II-a recoltată la ora 22,30.
Este real că de la data depistării inculpatului până la data recoltării primei probe biologice de sânge a trecut o perioadă semnificativă de timp, ceea ce ar putea determina ca în concret la momentul depistării inculpatului valoarea alcoolemiei să fi fost mai mică decât valoarea de 2,00 g %0. Cu toate acestea, nu poate să se țină seama de concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 855/i/2014 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei.
Concluziile raportului de expertiză medico-legală au fost fundamentate pe declarația inculpatului că a consumat în jurul orei 19,00 peste 300 ml votcă. Din calculul teoretic efectuat rezultă că din consumul declarat de inculpat ar fi atins la orele 19,35 - 19,50 o alcoolemie maximă teoretică de 1,50 - 2,00 g%0, dacă ar fi consumat alcool pe nemâncate sau la ora 20,35 o alcoolemie maximă teoretică de 1,25 - 180 g%0, dacă a consumat alcool pe mâncate. Se reține în expertiză că prin corelarea datelor obținute prin efectuarea calculului teoretic cu valorile stabilite la analiză se constată o neconcordanță între alcoolemia teoretică și valorile certe rezultate; neconcordanța denotă un consum de băuturi alcoolice mai mare decât cel declarat.
S-a apreciat în expertiză că în data de 09.09.2013, la ora 19,15, inculpatul ar fi avut o alcoolemie teoretică în creștere de 1,25 - 1,80 g%0, în cazul consumului pe nemâncate sau o alcoolemie în creștere de 0.85 - 1,25 g%0, în cazul consumului pe mâncate.
Raportul de expertiză privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei ar putea prezenta relevanță numai în măsura în care s-ar declara date reale privind consumul de băuturi alcoolice, însă în cauză raportul de expertiză evidențiază neconcordanța între alcoolemia teoretică și valorile certe rezultate din analiză, ceea ce înseamnă că inculpatul nu a declarat datele reale privind cantitatea de băuturi alcoolice consumată, așa încât nu pot fi reținute concluziile raportului de expertiză.
La întocmirea raportului de expertiză s-a reținut declarația inculpatului că a consumat băuturi alcoolice în jurul orei 19,00, însă inculpatul a stat în chioșcul alimentar în intervalul 17,45 - 19,09, astfel că este improbabil că a consumat băuturi alcoolice doar în jurul orei 19,00, iar nu în tot intervalul cât s-a aflat în chioșc. Dacă situația ar fi stat așa cum o prezintă inculpatul, nu ar fi fost relevate neconcordanțe în raportul de expertiză medico-legală.
În consecință, curtea va reține că inculpatul la momentul depistării a avut o alcoolemie apropiată de cea stabilită prin buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 1231 - 1232/A12 din 16.09.2013, în jurul valorii rezultate pentru proba recoltată la ora 22,30, respectiv 1,70 g %0. Nu poate fi reținută valoarea de 2,00 g %0, întrucât inculpatul a consumat băuturi alcoolice cu puțin timp înainte de depistare, ceea ce înseamnă că avea o alcoolemie în creștere când a fost depistat, așa încât valoarea stabilită la ora 21,30 era superioară celei de la momentul depistării - ora 19,22.
Ca atare, este întemeiată soluția primei instanțe de condamnare a inculpatului P. G. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, întrucât fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.
În referire la individualizarea pedepsei, curtea apreciază că în mod neîntemeiat prima instanță s-a orientat către aplicarea unei pedepse egală cu minimul special, circumstanțele cauzei impunând aplicarea unei pedepse cu închisoarea în cuantum mai ridicat.
În această apreciere curtea reține că, potrivit art. 72 Cod penal din 1968, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În stabilirea unei pedepse care să reflecte scopul și funcțiile pedepsei, prin raportare la aceste criterii generale de individualizare, este necesar a se examina cumulativ circumstanțele reale de comitere a faptei, urmările produse, circumstanțele personale ale inculpatului. Din analiza tuturor acestor elemente care circumstanțiază periculozitatea faptei și a inculpatului, curtea apreciază că se impune aplicarea pedepsei închisorii.
Fapta comisă și urmarea produsă în condițiile mai sus descrise, conduita procesuală nesinceră conturează un pericol social ridicat al faptei, concretizat în punerea în primejdie a siguranței circulației pe drumurile publice.
Inculpatul P. G. a circulat o distanță mică, însă a avut o îmbibație alcoolică ridicată, iar în condițiile în care se afla în incinta portului C. este rezonabil a considera că urma să se deplaseze la domiciliul său tot cu autoturismul. Inculpatul desfășura activitate de taximetrie și ar fi trebuit să conștientizeze gravitatea faptei comise și consecințele acesteia în plan profesional, mai ales că nu avea niciun motiv obiectiv de a se deplasa cu autoturismul după ce a consumat băuturi alcoolice. Inculpatul a consumat băuturi alcoolice, deși era plecat cu autoturismul, apoi a condus autoturismul, ceea ce exprimă ușurința cu care a încălcat legea penală și a ignorat consecințelor faptei sale
În opinia curții, inculpatul a dat dovadă de un comportament periculos prin conducerea autoturismului cu o valoarea a alcoolemiei în jurul valorii de 1,70 g 0/00 alcool pur în sânge, punând într-un real pericol siguranța circulației pe drumurile publice. În aprecierea gravității faptei curtea are în vedere și frecvența ridicată a acestui gen de infracțiuni, ceea ce impune o sancționare corespunzătoare, pentru a descuraja pe viitor asemenea conduite periculoase pentru siguranța circulației pe drumurile publice și evitarea producerii unor evenimente rutiere, care în multe situații se produs pe fondul consumului de băuturi alcoolice.
Conducerea unui autoturism pe drumurile publice în circumstanțele în care a făcut-o inculpat demonstrează afectarea siguranței circulației pe drumurile publice. Incriminarea faptei de a conduce autovehicule pe drumurile publice, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita de 0,80 ‰, a fost determinată tocmai de efectele pe care alcoolul le are asupra aptitudinii conducătorului auto de a reacționa în parametrii optimi la situațiile care pot apărea în trafic, în așa fel încât traficul rutier să se desfășoare în condiții de siguranță. În condițiile în care consumul de alcool diminuează posibilitățile conducătorului auto de a reacționa prompt în trafic, la o valoare mare a alcoolemiei siguranța traficului rutier este semnificativ perturbată.
Semnificativă este și conduita procesuală a inculpatului, care a negat săvârșirea faptei, a susținut că nu a mai condus autoturismul după ce a consumat băuturi alcoolice, încercând inducerea în eroare a organelor judiciare, inclusiv în ceea ce privește cantitatea de băuturi alcoolice ingerată și intervalul de timp în care a consumat băuturile alcoolice.
D. urmare, curtea apreciază că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea în cuantum de 1 an și 10 luni închisoare, dat fiind că o sancționare prea ușoară a inculpatului ar putea avea ca efect faptul ca pedeapsa aplicată să nu își mai atingă scopul și funcțiile prevăzute de art. 52 Cod penal din 1968, atât din perspectiva prevenției generale, cât și a prevenției speciale.
Având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 81 alin. 1 lit. a-c Cod penal din 1968 ( pedeapsa aplicată nu depășește 3 ani închisoare, inculpatul nu are antecedente, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea pedepsei ), se va menține suspendarea condiționată a executării pedepsei, dispusă de prima instanță, măsura care este suficientă pentru ca inculpatul să conștientizeze consecințele săvârșirii unei fapte penale și conduita viitoare pe care ar trebuie să o adopte în viitor pentru a se conforma valorilor sociale ocrotite de legea penală.
Nu poate fi primită cererea inculpatului de amânare a aplicării pedepsei, soluție care necesită aprecierea instanței că aplicarea unei pedepse nu este necesară, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare.
Așa cum am arătat, gradul de pericol social al infracțiunii comise, dar și conduita inculpatului pe parcursul procesului penal nu justifică un tratament sancționator așa de blând, atât pentru a-l conștientiza asupra conduitei pe care trebuie să o adopte în viitor, dar și pentru a asigura efectul disuasiv al pedepsei pentru toți membrii societății.
Condamnarea inculpatului este oportună și proporțională cu gravitatea faptei comise în circumstanțele mai sus descrise, urmărește asigurarea echilibrului dintre protecția societății prin menținerea ordinii de drept, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și menținerea în comunitate a persoanei care a comis una sau mai multe fapte prevăzute de legea penală, astfel cum se prevede în art. 3 alin. 1 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Concluzionând, din examinarea coroborată a împrejurărilor de fapt ce caracterizează fapta inculpatului și urmările ce se puteau produce, din perspectiva siguranței circulației pe drumurile publice, dar și ținând seama de conduita inculpatului, curtea apreciază necesară condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare, așa încât criticile procurorului se constată a fi întemeiate, iar cele formulate de inculpat neîntemeiate.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul P. G. împotriva sentinței penale nr. 1315/03.12.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va fi admis apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva sentinței penale nr. 1315/03.12.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 423 alin. 2 Cod procedură penală se va desființa în parte sentința penală apelată și, rejudecând, se va majora pedeapsa aplicată inculpatului P. G. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 5 Cod penal de la 1 an închisoare la 1 an și 10 luni închisoare.
Se va majora durata termenului de încercare de la 3 ani la 3 ani și 10 luni.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul P. G. la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, ca efect ala respingerii apelului.
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul P. G., fiul lui M. și Cherața, născut la data de 14.09.1961, domiciliat in Constanta, ., ., ap.2, CNP_, împotriva sentinței penale nr. 1315/03.12.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva sentinței penale nr. 1315/03.12.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 423 alin. 2 Cod procedură penală desființează în parte sentința penală apelată și, rejudecând:
Majorează pedeapsa aplicată inculpatului P. G. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 5 Cod penal de la 1 an închisoare la 1 an și 10 luni închisoare.
Majorează durata termenului de încercare de la 3 ani la 3 ani și 10 luni.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul P. G. la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 06.05.2015.
Președinte,Judecător,
C. CoadăMarius D. M.
Grefier,
C. A.
Jud.fond C.I.B.
Red.dec.jud.M.D.M./5 ex./19.05.2015
| ← Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 62/2015. Curtea de Apel... | Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 407/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
