Amânarea executării pedepsei/contestaţie. Art.589 NCPP. Decizia nr. 77/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 77/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 77/2015
Dosar nr._ - art.589 N.C.p.p. -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 77
Ședința publică de la 12 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. C. B.
Grefier Ș. C. D.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror I. S.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol judecarea contestațiile formulate de P. DE PE L. T. D. și condamnata D. C. împotriva sentinței penale nr. 28 din data de 15 ianuarie 2015 pronunțată de T. D. în dosarul nr._, având ca obiect amânarea executării pedepsei/contestație (art.589 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit contestatoarea condamnată D. C., reprezentată de avocat P. M., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Avocat P. M., pentru contestatoarea condamnată D. C., depune la dosarul cauzei motive scrise ale contestației, totodată solicită amânarea judecării cauzei față de lipsa procedurii de citare privind pe contestatoare în condițiile în care aceasta are domiciliul ales în Italia.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea cererii de amânare formulată de avocat P. M., în condițiile în care nu există nicio certitudine a existenței unui domiciliu al condamnatei în Italia, aceasta sustrăgându-se de la executarea pedepsei.
Instanța respinge ca nefondată cererea de amânare a judecării cauzei formulată de avocat P. M., apreciind ca fiind legal îndeplinită procedura de citare.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor:
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține contestația formulată de P. DE PE L. T. D. împotriva sentinței penale nr. 28 din data de 15 ianuarie 2015 pronunțată de T. D. în dosarul nr._ .
Solicită admiterea contestației, desființarea sentinței penale pe care o apreciază ca nefiind temeinică și legală întrucât în mod greșit instanța a admis cererea de amânarea executării pedepsei formulată de petenta condamnată D. C.. La dosarul cauzei nu s-a depus un act autentic pentru dovedirea motivului invocat de contestatoare, fiind depuse doar copii xerox ale certificatului de naștere al minorului, care nu sunt traduse și nici autentificate. De asemenea au fost stabilite în sarcina condamnatei obligații care nu pot fi aduse la îndeplinire întrucât aceasta se sustrage executării pedepsei, iar din anul 2005 există date din care rezultă că a părăsit teritoriul țării. Pentru aceste motive solicită admiterea contestației, desființarea sentinței penale atacate și pronunțarea unei hotărâri care să țină cont de criticile formulate.
Avocat P. M., având cuvântul pentru contestatoarea condamnată D. C., solicită admiterea contestației formulate și desființarea numai în parte a sentinței penale atacate, în sensul admiterii în totalitate a cererii de amânare a executării pedepsei și îndreptării erorilor materiale strecurate în minuta sentinței. În sentința penală atacată s-a menționat că persoana condamnată D. C. nu a fost prezentă la judecarea cauzei însă a fost reținut faptul că i-a fost acordat ultimul cuvânt în care ar fi solicitat admiterea contestației.
Totodată solicită respingerea contestației formulată de parchet întrucât în momentul rămânerii definitive a sentinței penale condamnata se va prezenta în țară la organele judiciare și va putea să respecte obligațiile impuse.
Cu privire la obligațiile impuse condamnatei de instanță este de reținut că în art. 590 C.p.p. se prevede că aceasta nu trebuie să părăsească limita teritorială fixată fără a preciza care este aceea lăsând la aprecierea instanței, care poate stabili ca această limită teritorială să fie chiar și limita teritorială a altui stat. În speță în condițiile în care condamnata are domiciliul stabilit în Italia se poate considera că aceasta se va prezenta la organele judiciare din această țară care vor efectua supravegherea acesteia. De asemenea precizează că a luat legătura cu contestatoarea condamnată care a precizat că se va întoarce în România, chiar dacă nu se vor modifica obligațiile, pentru a se supune acestor obligații impuse de instanță pe perioada amânării executării pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației formulată de condamnată ca nefondată, întrucât disp. art. 590 C.p.p. precizează expres obligațiile condamnatului în cazul amânării executării pedepsei. Cu privire la erorile materiale invocate ca fiind strecurate în sentința penală, urmează să se formuleze cerere de îndreptare a erorii materiale la T. D..
CURTEA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 28 din data de 15 ianuarie 2015 pronunțată de T. D. în dosarul nr._, s-a admis cererea de amânare a executării pedepsei formulată de petenta-condamnată D. C., domiciliată în mun. C., cartier Valea Roșie, ., ., fiica lui M. și S., născută la data de 11.06.1983.
În baza art. 589 alin. 1 lit. b C.p.p., s-a dispus amânarea executării pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată condamnatei prin sentința penală nr. 516/28.06.2004 a Tribunalului D., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 33/11.05.2015, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 3797/P/2013, de la data pronunțării prezentei sentințe și până la data împlinirii vârstei de 1 an de către minora D. A. Ema născută la data de 27.06.2014.
În conformitate cu dispozițiile art. 590 C.p.p., patenta-condamnată a fost obligată să respecte pe durata amânării executării pedepsei următoarele obligații:
să nu depășească limita teritorială a României, decât în condițiile stabilite de instanță; să ia legătura, în termenul stabilit de instanță, cu organul de poliție desemnat, respectiv Poliția Mun.C., pentru a fi luată în evidență și a stabili mijlocul de comunicare permanentă cu organul de supraveghere, precum și să se prezinte la instanță ori de câte ori este chemată; să nu își schimbe locuința, fără informarea prealabilă a instanței care a dispus amânarea; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme; să îngrijească copilul mai mic de un an.
S-a atras atenția patentei-condamnate asupra dispozițiilor art. 591 al.4 C.p.p, privind revocarea amânării executării pedepsei.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că la data de 27.10.2014 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului D. sub nr._, cererea formulată de patenta-condamnată D. C., având ca obiect amânarea executării pedepsei.
În motivarea cererii, petenta a arătat că prin sentința penală nr. 516/28.06.2004, pronunțată de T. D., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 33/11.05.2015, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 3797/P/2013, a fost condamnată la pedeapsa de 7 ani închisoare în baza art. 211 alin. 2 ind. 1, lit. a, b, c, Cp; la pedeapsa de 3 ani închisoare în baza art. 192 alin. 2 Cp și la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare în baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1, lit. a și i Cp, toate cu aplicarea art. 33 Cp, urmând să execute pedeapsa de 7 ani închisoare.
A precizat petenta că are 6 copii minori în întreținere, din care un copil minor în vârstă de 3 luni, respectiv Drăchici A. Ema, născută la data de 27.06.2014, conform certificatului de naștere ., nr. 84, emis de Primăria B. din Italia și este imperios necesară prezența sa pentru îngrijirea minorei.
În dovedirea cereri a atașat la dosar certificatele de naștere ale celor 6 copii minori.
În vederea soluționării cauzei, pentru realizarea procedurii legale de citare, instanța a dispus citarea condamnatei D. C. la domiciliul din C., cart. Valea Roșie, ., ., dar și la reședința din B., Campo Rom, ., Italia.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:
Potrivit art. 589 alin. 1 lit. b Cpp: "Executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață poate fi amânată în următoarele cazuri: când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an. În aceste cazuri, executarea pedepsei se amână până la încetarea cauzei care a determinat amânarea".
Având în vedere aceste dispoziții legale și analizând motivele invocate, instanța a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, respectiv petenta-condamnată este mama unui copil mai mic de un an, minora Drăchici A. Ema, născută la data de 27.06.2014, conform certificatului de naștere ., nr. 84, emis de Primăria B. din Italia, astfel că, a admis cererea privind amânarea executării pedepsei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul disp. art. 589 alin. 1 lit. b C.p.p raportat la disp. art. 590 Cp, s-a admis cererea de amânare a executării pedepsei formulată de petenta-condamnată D. C., iar în baza art. 589 alin. 1 lit. b C.p.p. s-a dispus amânarea executării pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată condamnatei prin sentința penală nr. 516/28.06.2004 a Tribunalului D., de la data pronunțării prezentei sentințe și până la data împlinirii vârstei de 1 an de către minora D. A. Ema născută la data de 27.06.2014.
În conformitate cu dispozițiile art. 590 C.p.p, petenta-condamnata a fost obligată să respecta pe durata amânării executării pedepsei următoarele obligații: să nu depășească limita teritorială a României, decât în condițiile stabilite de instanță; să ia legătura, în termenul stabilit de instanță, cu organul de poliție desemnat, respectiv Poliția mun. C., pentru a fi luată în evidență și a stabili mijlocul de comunicare permanentă cu organul de supraveghere, precum și să se prezinte la instanță ori de câte ori este chemată; să nu își schimbe locuința, fără informarea prealabilă a instanței care a dispus amânarea; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme; să îngrijească copilul mai mic de un an.
A atras atenția petentei-condamnate asupra dispozițiilor art. 591 al.4 C.p.p, privind revocarea amânării executării pedepsei, iar cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat contestație P. de pe lângă T. D., precizând că hotărârea este netemeinică, întrucât în mod greșit instanța a admis cererea de amânarea executării pedepsei formulată de petenta condamnată D. C., întrucât în sarcina
Solicită admiterea contestației, desființarea sentinței penale întrucât în mod greșit instanța a admis cererea de amânarea executării pedepsei formulată de petenta condamnată D. C.. La dosarul cauzei nu s-a depus un act autentic pentru dovedirea motivului invocat de contestatoare, fiind depuse doar copii xerox ale certificatului de naștere al minorului, care nu sunt traduse și nici autentificate. De asemenea au fost stabilite în sarcina condamnatei obligații care nu pot fi aduse la îndeplinire întrucât aceasta se sustrage executării pedepsei, iar din anul 2005 există date din care rezultă că a părăsit teritoriul țării. Solicită admiterea contestației, desființarea sentinței penale atacate și pronunțarea unei hotărâri care să țină cont de criticile formulate.
Analizând contestațiile formulate cât și hotărârea primei instanțe, sub toate aspectele de fapt și de drept, se constată că este întemeiată contestația formulată de parchet, astfel încât, în temeiul art.597 și următoarele C.p.p., urmează a o admite și va desființa sentința instanței de fond în sensul că va respinge cererea de amânare a executării pedepsei formulată de condamnata D. C..
Pe cale de consecință, se va respinge contestația formulată de condamnată, pentru cele ce urmează:
Contestatoarea a fost condamnată prin s.p.nr.516 din 28.06.2004 a Tribunalului D., rămasă definitivă prin d.p.nr.33 din 11.05.2005 a Curții de Apel C., la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.211 alin.21 lit.a,b,c C.p., art.192 alin.2 C.p., și art.208 alin.1, art.209 lit.a și i C.p., toate cu aplicarea art.33 V.C.p.
În baza hotărârii de condamnare definitive a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.589/2004, fiind înaintat I.P.J.D., condamnata fiind dată în urmărire generală. Din verificările efectuate de poliție a reieșit că petenta a părăsit teritoriul României, fiind dată în urmărire generală, ulterior, fiind emis mandatul european de arestare la data de 16.02.2009
La data de 11.05.2013, condamnata a fost arestată de Curtea de Apel din B. – Italia, în urma unei înștiințări înregistrată în sistemul informațional Schengen.
Așa cum rezultă din procesul verbal la 16.05.2013întocmit de autoritățile judiciare din B. – Italia, condamnatei i-au fost comunicate motivele arestări, fiindu-i solicitat acordul cu privire la predarea sa către autoritățile române, în vederea executării pedepsei aplicată prin sentința penală nr.516/2004 a Tribunalului D..
În raport de refuzul condamnatei de predare, autoritățile italiene au apreciat că se impune eliberarea imediată a condamnatei, față de care s-a aplicat măsura obligației de prezentare la sediul poliției judiciare din localitatea B. – Italia, acestea luând act de refuzul de predare.
Situația de fapt expusă mai sus, reiese din referatul întocmit de Biroul Executări penale al Tribunalului D. ( fila 16 dosar fond).
Față de cele arătate, instanța de apel apreciază că cererea de amânare a executării pedepsei, formulată de condamnată este neîntemeiată, având în vedere rațiunea instituirii amânării executării pedepsei.
Așa cum rezultă din dispozițiile legii, art.589 C.p.p., amânarea executării pedepsei constituie un obstacol temporar în executarea de îndată a unei hotărâri judecătorești, imediat ce aceasta a devenit definitivă.
Deși hotărârea definitivă de condamnare la pedeapsa închisorii este executorie, sunt situații de natură a pune în pericol viața, sănătatea sau interese majore ale condamnatului, dacă ar fi privat imediat de libertate. În aceste situații, legiuitorul a considerat înțelept de a se putea amâna punerea imediată în executare a pedepselor menționate până în momentul în care pericolul ar fi fost înlăturat sau diminuat.
Amânarea executării pedepsei reprezintă o excepție de la regula, executării de îndată a hotărârii penale.
Or, în cauza dedusă judecăți, în aplicarea dispozițiilor art.551 C.p.p., ce reglementează data rămânerii definitive a hotărârii primei instanțe, se constată că hotărârea de condamnare a rămas definitivă la data de 31.05.2005, hotărâre care însă nu a fost pusă în executare nici până în prezent, respectiv 12 februarie 2015, un interval de aproximativ 10 ani.
Mai mult, condamnata a refuzat predarea, așa cum am arătat, în condițiile în care i s-a cerut acordul cu privire la executarea pedepsei în țară, la solicitarea autorităților române, refuzul datând 14.05.2013.
Față de rațiunea amânării executării pedepsei, de condițiile impuse de lege în formularea cererii, se constată că în cauza de față condamnata „ și-a luat” libertatea nu numai de a formula cererea de amânare a pedepsei, dar de însăși a executa pedeapsa.
În condițiile în care executarea pedepselor penale aplicate prin hotărâri judecătorești definitive nu rămâne la libertatea persoanelor condamnate, cum este situația de față, se constată că cererea de amânare formulată în cauză de către condamnată este nefondată, și pe cale de consecință se va respinge.
De altfel, conținutul obligațiilor specifice amânării executării pedepsei, astfel cum sunt ele enumerate de dispozițiile art.590 C.p.p., sunt incompatibile cu situația condamnatei, ce condiționează îndeplinirea acestora, de eventuala sa venire în țară.
Ca urmare a respingerii cererii formulată de condamnată, sentința instanței de fond fiind astfel modificată, motivele contestației, invocate de condamnată, vor fi înlăturate, ca fiind rămase fără obiect.
În temeiul art.275 alin.2 C.p.p, va obliga condamnata la 100 lei, cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestația formulată de P. DE PE L. T. D. împotriva sentinței penale nr. 28 din data de 15 ianuarie 2015 pronunțată de T. D. în dosarul nr._ .
Desființează sentința instanței de fond în sensul că respinge cererea de amânare a executării pedepsei formulată de condamnata D. C., domiciliată în mun. C., cartier Valea Roșie, ., ., fiica lui M. și S., născută la data de 11.06.1983.
Respinge contestația formulată de condamnată.
Obligă condamnata la 100 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2015
Președinte,
T. C. B.
Grefier,
Ș. C. D.
J.fond: E.C.M.
S.G. 2015/5ex.
| ← Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.... | Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
