Art. 210 Cod Penal. Decizia nr. 2441/2012. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 2441/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 29-11-2012 în dosarul nr. 2441/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 2441

Ședința publică de la 29 Noiembrie 2012

PREȘEDINTE M. C. G. Judecător

C. L. Judecător

A. M. S. Judecător

Grefier F. U.

Ministerul Public reprezentat de procuror C. N. din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

Pe rol, soluționarea recursului declarat de P. de pe lângă judecătoria dr. Tr. S. împotriva sentinței penale nr. 649 din 28 martie 2012, pronunțată de J. Dr. Tr. S. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul D. M., asistat de avocat B. M., apărător din oficiu, lipsind partea civilă G. G..

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, a solicitat admiterea recursului pentru motivele indicate în scris, încadrarea juridică corectă a faptei pe care a comis-o inculpatul fiind furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. g și i C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. iar nu furt, prev. de art. 210 C.pen. deoarece nu a sustras din camera în care a fost găzduit de persoana vătămată ci dintr-o altă încăpere, în care a pătruns în mai multe nopți.

Avocat B. M., având cuvântul pentru intimatul inculpat D. M., a solicitat respingerea recursului ca nefundat, prima instanță apreciind corect că faptele comise de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 210 C.pen. în condițiile în care a sustras sume de bani din încăperea în care locuia și unde fusese găzduit de persoana vătămată.

Intimatul inculpat D. M., având ultimul cuvânt, a achiesat la concluziile avocatului desemnat din oficiu.

Constatând dezbaterile încheiate,

Deliberând,

CURTEA,

Asupra recursului de față;

P. sentința penală nr. 649 din 28 martie 2012, pronunțată de J. Dr. Tr. S. în dosarul nr._, în baza art. 210 alin. 1 teza a IV-a cu aplicarea art.41 alin.2 C.p. și art.320 ind.1 alin.1-7 c.p.p., a fost condamnat inculpatul D. M. fiul lui- si F., născut la data de 24.10.1983 în localitatea Orsova, jud. Mehedinti, CNP_, domiciliat în satul Ercea, . la pedeapsa de 2 ani închisoare în condițiile art.64 lit.a teza a II-a și b -71 cod penal.

În baza art. 81 C.p., a fost suspendată condiționat executarea pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 4 ani, calculat potrivit art. 82 C.p.

În temeiul art. 71 alin. 5 C.p., a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C.p.

In baza art. 14 si 346 c.p.p., art. 998-999 c.civ., a fost admisă acțiunea civilă și obligat inculpatul la plata către partea civilă G. G. la echivalentul în lei, la data plății, a sumei de 6840 euro reprezentând daune materiale.

În baza art. 191 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Dr. Tr. S., nr. 2964/P/2010 din 25.07.2011, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul D. M., pentru săvârșirea infracțiunii de „furt calificat” prev. de art. 208 al. 1 rap. la art. 209 al. 1 lit. g și i Cp cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp.

A reținut totodată că, în actul de sesizare a fost descrisă următoarea situație de fapt:

Începand cu luna ianuarie 2010 inculpatul D. M. a locuit pe raza satului Halanga .. Mehedinti într-o încăpere dintr-un atelier de tamplărie apartinand părtii vătămate G. G.. În schimbul gazduirii sale, inculpatul D. M. ajuta partea vătămată cu munca în atelier.

La începutul lunii mai 2010, în timp ce se afla în atelierul de tamplărie, inculpatul D. M. l-a observat pe partea vătămată G. G. cand a intrat într-o încăpere din atelier-în care acesta tinea lacuri și vopsele-și a numărat o sumă de bani, pe care acesta i-a depozitat într-o cutie de pe un raft aflat în interiorul încăperii.

În acea noapte, respectiv 06/07.05.2010 inculpatul D. M., fiind singur în atelierul părtii vătămate, a căutat cheia de la încăperea în care partea vătămată își pusese banii, pe care a găsit-o ascunsă sub o grămadă de lemne. Folosindu-se de această cheie, a pătruns în încăperea de lacuri și vopsele, s-a deplasat la raftul unde partea vătămată își pusese banii, găsind înveliți într-o hârtie și folie de plastic suma de 9 800 euro și 10 000 lei.

A sustras suma de 2 000 lei și apoi a iesit încuind usa la loc, după care s-a culcat într-o altă încăpere. Cu banii sustrasi, inculpatul s-a deplasat în data de 07.05.2011 la CEC Bank, unde a depus banii într-un cont, conform contractului de depozit . nr._.

În noptile următoare, inculpatul D. M. a pătruns în acelasi mod în încăperea în care partea vătămată își ținea banii, de unde a sustras și alte sume de bani și euro, în total 5 000 lei și 7 800 euro.

În data de 10.05.2010, respectiv 27.05.2010, inculpatul D. M. a constituit pe numele său alte depozite la CEC Bank, în valoare de 2 000 lei și 1000 lei, conform contractelor de depozit cu ., nr._ și . nr._.

Din suma de 7 800 euro sustrasă de la partea vătămată G. G. inculpatul a schimbat la casele de schimb valutar de pe raza mun. Dr.Tr. S. suma de 7.450 euro, una dintre case fiind S.C.P.S.G. Exchange S.R.L. la care, în data de 15.05.2010 inculpatul a schimbat suma de 500 euro.

Din restul banilor sustrasi, inculpatul a făcut cadouri la prieteni și cunostinte, respectiv martorilor U. C., B. G., T. E., B. C. și N. S..

De asemenea, inculpatul a organizat și efectuat împreună cu martorii mai sus mentionati, deplasări în localitătile Orsova, Băile Herculane și Targu J., cheltuielile cu masa și transportul fiind suportate de inculpatul D. M. din banii sustrasi părtii vătămate G. G.. Deplasarea în localitătile Orsova, Băile Herculane și Targu J. s-a realizat cu autoturismul martorului Stroes A. C., care era plătit de inculpat cu diverse sume de bani pentru transportul efectuat.

În ceea ce privește mijloacele de probă administrate în faza urmării penale, a reținut că starea de fapt expusă în rechizitoriu, este probată cu: proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, declaratie parte vătămată G. G., process verbal de cercetare la fata locului, process verbal de conducere în teren, process verbal de reconstituire, plansă fotografică, înscrisuri-copii de pe ordin de retragere, contracte deposit, chitante, declaratii martori: U. C., B. G., T. E., B. C., N. S., S. A. F., Ș. C., raport de expertiză medico-legală și declaratii inculpat.

La termenul din data de 28.03.2012, după ce i-au fost aduse la cunoștință drepturile prevăzute de art. 70 alin. 2 C.p.p., în baza art. 320 ind. 1 alin. 3 C.p.p. instanța a procedat la audierea inculpatului D. M., care a declarat că recunoaște săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată în modalitatea descrisă în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cerere admisă de instanța de prim grad

La acelasi termen de judecată, instanta a admis și cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către apărătorul inculpatului, din infractiunea de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 al. 1 rap.la art. 209 al.1 lit.g și i Cp, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp, în infractiunea prev. de art. 210 Cp al. 1 teza a IV-a, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp.

Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanță a constatat că situația de fapt reținută prin rechizitoriu este corectă, fiind dovedită cu ajutorul mijloacelor de probă administrate în cauză.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului D. M. care, în cursul lunii mai 2010 inculpatul, a pătruns în repetate randuri, pe timpul noptii, folosind chei adevărate, într-o încăpere folosită ca depozit de materiale a unui atelier de tamplărie situat pe raza satului Halanga, .. Mehedinti apartinand părtii vătămate G. G., persoană ce îl găzduia pe inculpate de unde a sustras suma de 7 800 euro și 5 000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „furt săvârșit de către cel care locuiește împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de acesta” prev. de art. 210 alin. 1 teza a IV-a cu aplicarea art.41 alin.2 C.p., fapta fiind săvârșită cu intenție directă, forma vinovăției prevăzută de lege pentru întrunirea laturii subiective a infracțiunii în discuție.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere prevederile art. 320 ind. 1 alin. 7 C.p.p. și criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret, modul și mijloacele de săvârșire a faptei, avându-se în vedere persoana inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, care a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând și regretând fapta pentru care a fost trimis în judecată.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei instanța a constatat că sunt întrunite condițiile cerute de art. 998 și art. 999 C.civ. pentru angajarea răspunderii civile delictuale și anume există fapta ilicită, există un prejudiciu neacoperit în sumă de 6.840 lei, recunoscut de inculpat, există de asemenea raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția celui care l-a cauzat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. de pe lângă J. Dr.Tr.S..

P. motivele de recurs formulate în scris și susținute oral de procurorul de ședință, hotărârea primei instanțe a fost criticată sub încadrării juridice susținându-se că, fapta comisă de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1 rap. la art.209 alin.1 lit.g și i Cp cu aplic.art.41 alin.2 Cp nu ale infracțiunii de furt, prev. de art. 210 C.pen. deoarece nu a sustras din camera în care a fost găzduit de persoana vătămată ci dintr-o altă încăpere, în care a pătruns în mai multe nopți.

Recursul declarat de parchet este întemeiat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 210 C.pen. „Furtul săvârșit între soți ori între rude apropiate, sau de către un minor în dauna tutorelui său, ori de către cel care locuiește împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de aceasta, se urmărește numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

Pentru determinarea sferei de aplicare a acestei dispoziției trebuie să se țină seama de faptul că această prevedere constituie o derogare de la regula generală privind punerea în mișcare a acțiunii penale și, pe cale consecință, este de strictă interpretare. În al doilea rând trebuie să se țină cont de considerentele care au determinat înscrierea acestei dispoziții și anume raporturile apropriate, bazate pe încredere, existente între persoana vătămată și făptuitor și care, prin punerea în mișcare din oficiu a acțiunii penale ar putea fi iremediabil afectate.

În cazul locuirii în comun, ca și în cazul găzduirii, atunci când nu au ca obiect totalitatea încăperilor ci doar o parte a lor, infracțiunea de furt se urmărește la plângerea persoanei vătămate numai dacă furtul a fost comis asupra unor bunuri aflate în partea de locuință folosită în comun sau în încăperea în care făptuitorul a fost găzduit (i s-a oferit adăpostire, ospitalitate) nu și atunci când furtul este comis dintr-o parte a locuinței care nu este folosită în comun ori din încăperi ce nu au format obiectul găzduirii.

Or, în speță, din materialul probator administrat în cauză rezultă cu certitudine că partea vătămată i-a permis inculpatului să folosească o singură încăpere din imobilul în care se afla atelierul de tâmplărie. Împrejurarea că voința părții vătămate a fost aceea de a interzice inculpatului accesul în încăperea unde ținea lacurile și vopselele și unde depozita sumele de bani ce au constituit obiectul furturilor rezultă din aceea că nu a încredința cheia acestei încăperi inculpatului, ci dimpotrivă a ascuns-o sub o grămadă de lemne, loc din care inculpatul a luat-o și a folosit-o în mai multe rânduri fără drept.

Pentru aceste considerente, curtea constată că în mod greșit prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice, fapta comisă de inculpat întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208 alin.1 rap. la art.209 alin.1 lit.g și i C.pen. cu aplic.art.41 alin.2 C.pen

La individualizarea pedepsei pe care o va aplica intimatului inculpat curtea va avea în vedere criteriile generale și obligatorii prev. de art. 72 C.pen. și anume dispozițiile părții generale a codului penal, care reglementează modalitatea de aplicare a pedepsei în cazul infracțiunii continuate, limitele de pedeapsă, reduse ca urmare a aplicării prevederilor art. 320 ind. 1 alin. 7 C.pr.pen., gradul de pericol social al faptei comise pe timp de noapte și prin folosirea unei chei fără drept, persoana infractorului, care a restituit o parte din prejudiciu și nu are antecedente penale.

În raport de aceste date apreciază că o pedeapsă în cuantumul minimului special este suficientă pentru realizarea scopului reglementat de art. 52 C.pen., privit în dubla sa accepție de prevenție generală și specială.

Cât privește modalitatea de executare a pedepsei, curtea, la fel ca instanța de prim grad apreciază, față de datele ce caracterizează persoana inculpatului și atitudinea manifestată de acesta pe parcursul procesului penal că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, desfășurarea procesului și pronunțarea unei hotărâri de condamnare constituind un avertisment suficient pentru ca inculpatul să nu reitereze în viitor comportamentul infracțional.

Pentru aceste considerente vor fi menținute dispozițiile prin care s-a stabilit modalitatea de executare a pedepsei și întrucât nu se constată din oficiu alte neregularități, vor fi menținute și celelalte dispoziții ale hotărârii recurate.

În baza art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare din recurs, inclusiv suma de 200 lei, ce reprezintă onorariu avocat oficiu și care va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul B.Av.D., vor rămâne în sarcina statului.

Văzând și dispozițiile art. 417 C.pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de P. de pe lângă judecătoria dr. Tr. S. împotriva sentinței penale nr. 649 din 28 martie 2012, pronunțată de J. Dr. Tr. S. în dosarul nr._ .

Casează sentința penală și încheierea din data de 15.02.2012, cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptei.

În baza art.208 alin.1 rap. la art.209 alin.1 lit.g și i Cp cu aplic.art.41 alin.2 Cp și art.320/1 Cp.p.

Condamnă pe inc. D. M. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.

Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției în contul B.Av.D..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 29 noiembrie 2012.

M. C. G. C. L. A. M. S.

Grefier,

F. U.

Red.jud.AMS

j.f.A.G.S.

IB - 17.12.2012

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Art. 210 Cod Penal. Decizia nr. 2441/2012. Curtea de Apel CRAIOVA