Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 2481/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Comentarii

0

Decizia nr. 2481/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 2481/2013

Dosar nr._ - liberare provizorie sub control judiciar -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIE PENALĂ Nr. 2481/2013

Ședința publică de la 19 Decembrie 2013

PREȘEDINTE - A. M. S. - Judecător

Judecător C. L.

Judecător M. C. G.

Grefier D. L.

Ministerul Public reprezentat de procuror C. N., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C..

.........................

Pe rol, soluționarea recursului promovat de P. DE PE L. T. G. împotriva Încheierii din data de 16 decembrie 2013, pronunțată de T. G. în dosarul cu nr._ 13, privind pe intimații - inculpați F. G., S. G. și B. P. (toți fiind arestați preventiv și aflându-se în Arestul Inspectoratului de Poliție G.).

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: intimații - inculpați F. G. și S. G. asistați de avocat ales T. M.; intimatul - inculpat B. P. asistat de avocat ales O. C. și avocat ales B. E..

Procedura completă.

S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Având cuvântul, reprezentantul parchetului a solicitat admiterea recursului promovat, casarea încheierii și, în rejudecare, respingerea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpați, motivându-se că infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată sunt de gravitate însemnată față de consecințele activității infracționale, care ar determina insecuritatea raporturilor de circulație, iar intervalul de timp redus intervenit de la data alicării măsurilor nu este suficient pentru a diminua rezonanța socială a faptelor; s-a arătat și că nu au intervenit elemente noi de reapreciere a oportunității măsurilor preventive față de data ultimei verificări a lealității și temeiniciei arestării - 06.12.2013 -.

Avocat T. M., având cuvântul pentru intimații - inculpați F. G. și S. G., a solicitat respingerea recursului ca nefondat, motivând că soluția primei instanțe este legală și temeinică, în mod corect apreciindu-se că sunt îndeplinite condițiile prev de art. 160² cod procedură penală, inculpații având o poziție procesuală sinceră, de recunoaștere a faptelor, iar împrejurările personale pozitive constituind o garanție pentru buna desfășurare a procesului penal.

Avocat O. C., pentru intimatul - inculpat B. P., a solicitat respingerea recursului, motivând că arestarea preventivă a fost necesară desfășurării procesului penal în faza urmăririi penale, dar în prezent, cauza se află în faza cercetării judecătorești, inculpatul a fost audiat și a recunoscut fapta, iar măsurile de supraveghere impuse, inclusiv interzicerea exercitării profesiei, sunt suficiente pentru asigurarea scopului prev de art. 136 alin. 1 cod procedură penală.

Avocat B. E., având cuvântul pentru intimatul - inculpat B. P., a arătat că achiesează la concluziile anterioare și, suplimentar, a arătat că, în cauză, sunt cercetate și alte persoane în stare de libertate, fiind necesar a se aplica tratament juridic egal și pentru inculpatul din speță.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul în replică, a arătat că deși dosarul a fost înregistrat pe rolul instanței, cercetarea judecătorească nu a început, inculpații nefiind audiați, pentru a fi certă poziția lor procesuală; totodată, s-a arătat că inculpații pot să îndeplinească în continuare activitatea de instructori auto și, astfel, există riscul săvârșirii altor infracțiuni.

Având pe rând ultimul cuvânt, intimații - inculpați F. G., S. G. și B. P., au arătat că își însușesc concluziile apărătorilor lor.

Dezbaterile fiind încheiate;

CURTEA:

Asupra recursului de față;

Constată că, prin Încheierea din data de 16 decembrie 2013 pronunțată de T. G. în dosarul cu nr._ 13, s-au admis cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații: F. G. (fiul lui G. și P., născut la data de 04.11.1963 în ., județul G., domiciliat în ., județul G., CNP_, CI. . nr._ eliberată de SPCLEP Târgu Jiu), S. G. (fiica lui G. și Cicilia, născută la 7.03.1969 în Bumbești-J., județul G., domiciliată în Târgu Jiu, .. 59, ., ., CNP_, CI. . nr._ eliberată de SPCLEP Târgu Jiu) și B. P. (fiul lui P. și I., născut la 14.09.1956 în ., domiciliat în Târgu Jiu, ., ., CNP_, C.I. . nr._, eliberată de SPCLEP Târgu Jiu), iar potrivit dispozițiilor art. 160², art. 160^2a C.pr.pen., s-a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a inculpaților mai sus menționați.

În baza art. 160 alin. 3 C.pr.pen., s-a dispus ca, pe timpul liberării provizorii, inculpații să respecte următoarele obligații: a) să nu depășească teritoriul național al României; b) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; c) să se prezinte la Poliția municipiului Târgu Jiu, județul G. (inculpații S. G. și B. P.), Poliția oraș Tismana (inculpatul F. G.), desemnate cu supravegherea de instanță, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați; d) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței care a dispus măsura; e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.

În baza art. 160² alin. 3¹ C.pr.pen., s-a impus inculpaților F. G., S. G. și B. P. ca, pe timpul liberării provizorii, să respecte următoarele obligații: - să nu comunice direct sau indirect între ei, să nu se apropie și să nu comunice cu martorii O. D. Nicușor, M. E. P. și M. N. direct sau indirect; - să nu desfășoare activitatea de administrator și instructor auto - inculpații F. G. și S. G. -, respectiv de instructor auto - inculpatul B. P..

În baza art. 160² alin. 3²C.pr.pen., s-a atras atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive; s-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 160¹⁰ lit. a și b C.pr.pen., cu privire la revocarea liberării și s-a dispus punerea în libertate de îndată a inculpaților, astfel: F. G. de sub puterea mandatului de arestare preventivă cu nr. 282/UP/12.11.2013; S. G. de sub puterea mandatului de arestare preventivă cu nr. 281/UP/12.11.2013; B. P. de sub puterea mandatului de arestare preventivă cu nr. 280/UP/12.11.2013, emise de T. București în dosarul nr._/95/2013, dacă nu sunt arestați în altă cauză.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că la data de 13.12.2013, inculpații F. G., S. G. și B. P. au formulat cereri de liberare provizorie sub control judiciar, în temeiul art. 160¹ - 160² C.pr.pen.

Astfel, inculpata S. G. a solicitat admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, iar în temeiul art. 145/1 C.pr.pen. luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara, cu obligațiile impuse de art. 160² alin. 3 C.pr.pen., motivând că sunt îndeplinite ambele cerințe stabilite în art. 160² alin. 1 și 2 C.pr.pen., întrucât limitele maxime de pedeapsă pentru infracțiunea de care este acuzată nu depășesc 18 ani, iar pe de altă parte, nu există date concrete din care să rezulte necesitatea de a o împiedica să săvârșească alte infracțiuni, iar față de stadiul cercetării judecătorești, chiar aflată în libertate, nu ar mai putea zădărnici, influența sau altera probele dosarului sau aflarea adevărului. A precizat că, de la începutul cercetării penale, a recunoscut infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată, iar în cauză au fost audiați martorii, astfel că nu se mai impune cercetarea sa în stare de arest preventiv.

A mai arătat că infracțiunea pentru care este trimisă în judecată, respectiv art. 257 C.pen., este pedepsită cu închisoare de la 2 la 10 ani, iar în noul cod penal limitele maxime de pedeapsă pentru această infracțiune se reduc cu 3 ani. Mai mult decât atât, a învederat că înțelege să uzeze de dispozițiile Legii nr. 202/2010, respectiv cele ale art. 320¹ C.pr.pen.

A invocat prevederile art. 5 paragraf 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, apreciind că menținerea stării de arest preventiv, în contextul schimbării condițiilor avute în vedere la luarea măsurii, poate apărarea ca fiind abuzivă, raportat la caracterul excepțional al unei astfel de măsuri.

Cu privire la dispozițiile art. 148 lit. f C.pr.pen. ce au stat la baza luării acestei măsuri, a arătat că art. 160² alin. 1 și 2 C.pr.pen. nu prevede ca impediment legal la acordarea liberării provizorii natura infracțiunii și, ca atare, nu se poate justifica respingerea unei astfel de cereri, întrucât, pe de o parte, instanța ar fi pusă în situația unei antepronunțări asupra pedepsei aplicate și modalității de executare a acesteia. Referitor la oprobriul public, a apreciat că instanța nu poate justifica menținerea arestării preventive numai pe un argument subiectiv, necontrolabil, reacția opiniei publice fiind avută în vedere la luarea acestei măsuri, însă în prezent această reacție s-a estompat. De asemenea, a solicitat să se aibă în vedere că nu este cunoscută cu antecedente penale, fiind la primul contact cu legea penală și lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. A menționat că a luat la cunoștință dispozițiile legii privitoare la cazurile de revocare a liberării provizorii sub control judiciar.

În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 160¹ - 160² C.pr.pen.

În mod similar, inculpatul F. G. a solicitat admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, iar în temeiul art. 1451 C.pr.pen. luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara, cu obligațiile impuse de art. 160² alin. 3 C.pr.pen., cu aceeași motivare în esență.

De asemenea, inculpatul B. P. a solicitat liberarea sa sub control judiciar, apreciind că în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege, respectiv limitele maxime de pedeapsă pentru infracțiunea de care este acuzat nu depășesc 18 ani, nu există date concrete din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica să săvârșească alte infracțiuni, iar față de stadiul cercetării judecătorești, chiar aflat în libertate, nu ar mai putea zădărnici, influența sau altera probele dosarului sau aflarea adevărului. A invocat, de asemenea, prevederile art. 5 paragraf 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, apreciind că menținerea stării de arest preventiv, în contextul schimbării condițiilor avute în vedere la luarea măsurii, poate apărarea ca fiind abuzivă, raportat la prezumția de nevinovăție și caracterul excepțional al unei astfel de măsuri. A mai solicitat să se aibă în vedere că familia sa are o situație materială grea și are nevoie de tot sprijinul său, pentru susținerea materială și morală, menționând că a luat la cunoștință de dispozițiile legii privitoare la cazurile de revocare a liberării provizorii sub control judiciar.

În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 160¹ - 160² C.pr.pen.

Prin încheierea din 16.12.2013, instanța de fond a admis în principiu cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații F. G., S. G. și B. P. și a stabilit termen de judecată la ora 11³⁵.

Analizând cererile de liberare provizorie formulate de inculpați în raport de motivele invocate, precum și prin prisma dispozițiilor art. 160^8a alin. 2 teza a II-a și alin. 6 teza a II-a din C.pr.pen., astfel cum au fost acestea interpretate prin Decizia nr. 17 din 17.10.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 886 din_, instanța de fond a reținut în esență că petenții F. G., S. G. și B. P. au calitatea de inculpați în cauza penală ce face obiectul dosarului nr._ 13 al Tribunalului G., fiind trimiși în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul nr. 117/P/2013 din 03.12.2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică, inculpatul F. G., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (2 acte materiale), iar inculpații S. G. și B. P. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzute de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În fapt, s-a susținut că inculpatul F. G., în calitate de administrator și instructor auto la .., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul lunii iulie 2013 ar fi pretins de la O. D.-N. suma de 150 euro, lăsând să se creadă că are influență asupra polițiștilor examinatori din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. G., pentru a o promova la proba practică a examenului auto în vederea obținerii permisului de conducere categoria B pe numita M. P., iar la data de 05.09.2013 ar fi pretins și primit de la investigatorul sub acoperire D. R. F. suma de 600 lei, pentru sine ori pentru altul, lăsând să se creadă că are influență asupra polițiștilor examinatori din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. G. pentru a promova proba practică a examenului auto în vederea obținerii permisului de conducere categoria B, dar și suma de 150 de lei pentru obținerea unei fișe medicale și a avizului psihologic, fără a mai fi examinat din punct de vedere medical.

Cu privire la inculpata S. G., s-a susținut că aceasta, la data de 26.09.2013, în calitate de administrator și instructor la școala de șoferi S.C. GEORAL PROFFI S.R.L., beneficiind de ajutorul fiului său, S. G. I., ar fi pretins și primit de la investigatorul sub acoperire L. A. M. suma de 900 lei, pentru sine ori pentru altul, lăsând să se creadă că are influență asupra polițiștilor examinatori din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. G., pentru a promova proba practică a examenului auto în vederea obținerii permisului de conducere categoria B, dar și suma de 200 lei pentru obținerea unei fișe medicale și a avizului psihologic, fără a mai fi examinat din punct de vedere medical.

Referitor la inculpatul B. P., s-a susținut că la data de 06.11.2013 acesta, în calitate instructor la școala de șoferi ., după ce ar fi pretins anterior, a primit de la investigatorul sub acoperire B. B. suma totală de 1300 lei, pentru sine ori pentru altul, lăsând să se creadă că are influență asupra polițiștilor examinatori din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. G., pentru a promova proba practică a examenului auto în vederea obținerii permisului de conducere categoria B, dar și suma de 100 lei pentru obținerea unei fișe medicale și a avizului psihologic, fără a mai fi examinat din punct de vedere medical.

Sub aspectul măsurilor preventive, în cauză, prin ordonanțele nr. 117/P/2013 din data de 11.11.2013, s-a dispus reținerea pe o perioadă de 24 de ore a inculpaților F. G., S. G. și B. P., iar prin ordonanța din aceeași dată, s-a dispus luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea Tg-J. față de inculpatul S. G. I.; față de inculpații F. G., S. G. și B. P., s-a luat măsura arestării preventive la data de 12.11.2013, prin încheierea judecătorului din cadrul Tribunalului București constatându-se că există cazul de la art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen., întrucât există probe care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi comis infracțiunea de trafic de influență, pedepsită cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică.

Prin încheierea nr. 121 din 06.12.2013 pronunțată de T. G. în dosarul nr._ 13, în baza art. 300¹ alin. 1 și 3 C.pr.pen., s-a menținut măsura arestării preventive luată în cauză față de inculpații F. G., S. G. și B. P., ca legală și temeinică. Această soluție a fost menținută prin decizia penală nr. 2423/09.12.2013 pronunțată de Curtea de Apel C., prin care au fost respinse recursurile inculpaților ca nefondate.

Analizând susținerile inculpaților privind cererile de liberare provizorie sub control judiciar, instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru admisibilitatea în principiu din punctul de vedere al condițiilor formale.

Condiția pozitivă s-a apreciat îndeplinită, întrucât pedeapsa pentru infracțiunile de care sunt acuzați inculpații nu depășește închisoarea mai mare de 18 ani.

De asemenea, s-a apreciat că buna desfășurare a procesului penal nu este împiedicată de lăsare în libertate a inculpaților, neexistând indicii că din care să rezulte necesitatea de a-i împiedica pe inculpați să săvârșească alte infracțiuni sau că aceștia vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

Instanța de fond a reținut că urmărirea penală s-a finalizat prin emiterea rechizitoriului, inculpații aflându-se în stare de detenție de peste 5 săptămâni, neexistând date care să justifice temerea că inculpații ar săvârși alte infracțiuni, dacă s-ar afla în libertate, neavând antecedente penale, având familii închegate, au recunoscut integral faptele în fața instanței, învederând acesteia că vor uza de dispozițiile art. 320¹ C.pr.pen

În absența unor criterii legale care ar trebui să stea la baza aprecierii organului judiciar asupra temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar, instanța de fond a considerat că aceasta trebuie să se raporteze, atât la elemente care țin de circumstanțele concrete ale cauzei cât, mai ales, la datele care circumstanțiază persoana inculpaților.

În ceea ce privește natura și pericolul social al faptei, este adevărat că infracțiunile de care sunt acuzați inculpații sunt grave, dar natura și gravitatea faptei nu pot constitui criterii care să îl excludă de plano pe inculpați de la beneficiul legal și constituțional al liberării provizorii.

În opinia instanței, o mare pondere în aprecierea temeiniciei unei cereri de liberare provizorii sub control judiciar trebuie să o aibă datele care țin de circumstanțierea persoanei inculpatului. În acest sens s-a pronunțat C.E.D.O., care a statuat că la menținerea unei persoane în detenție, instanțele de judecată nu trebuie să se raporteze numai la gravitatea faptelor, ci și la alte circumstanțe, în special cu privire la caracterul persoanei în cauză, la moralitatea sa, domiciliul său, profesia, resursele materiale, legăturile cu familia (cauza N. C. Austriei, hotărârea din 27 iunie 1968).

În speță, cu privire la persoanele inculpaților F. G., S. G. și B. P., instanța de fond a reținut că aceștia nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, au domicilii, au familii închegate, iar inculpata S. G. - potrivit înscrisurilor depuse la dosar -, are reale probleme de sănătate (diabet).

În raport de actele dosarului, s-a mai reținut că inculpații nu au avut și nu au încercat să aibă contacte sau comunicări cu martorii sau alți participanți la procesul penal, neexistând date în acest sens.

Față de cele ce preced, instanța de fond a admis cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații F. G., S. G. și B. P., făcând aplicarea dispozițiilor art. 160 alin. 3 C.pr.pen. și art. 160² alin. 3¹ C.pr.pen.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs P. de pe lângă T. G., solicitând casarea încheierii și, în rejudecare, respingerea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpați, motivându-se că infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată sunt de gravitate însemnată față de consecințele activității infracționale, care ar determina insecuritatea raporturilor de circulație, iar intervalul de timp redus intervenit de la data alicării măsurilor nu este suficient pentru a diminua rezonanța socială a faptelor; s-a arătat și că nu au intervenit elemente noi de reapreciere a oportunității măsurilor preventive față de data ultimei verificări a lealității și temeiniciei arestării - 06.12.2013 -.

Examinând recursul parchetului, se reține:

Intimații - inculpați au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Urmărire Penală și Criminalistică nr. 117/P/2013 din 03.12.2013 pentru infracțiunile de trafic de influență în formă continuată prev de art. 257 cod penal rap la art. 6 din Lg. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 cod penal ( inculpatul F. G.) și în formă simplă inculpații S. G. și B. P., în fapt reținându-se că aceștia, în calitate de instructori auto și administratori la .., S.C. GEORAL PROFFI S.R.L. și ., au pretins și primit sume de bani de la cursanți și investigatori sub acoperire, în vederea intervenirii pe lângă ofițerii de poliție care ar fi examinat respectivele persoane în vederea obținerii permisului de conducere autovehicule, respectiv pentru a interveni pe lângă medici în vederea completării fișelor medicale necesare susținerii examenului.

Față de inculpați s-a dispus arestarea preventivă prin Încheierea din 12.11.2013 pronunțată de T. București, în temeiul art. 143 cod procedură penală și art. 148 lit. f cod procedură penală, măsura preventivă fiind supusă controlului de legalitate și temeinicie în procedura prev de art. 300¹ cod procedură penală la data de 06.12.2013, când s-a constatat că temeiurile subzistă și justifică privarea de libertate în continuare a inculpaților.

De asemenea, se reține că, în speță, cercetarea judecătorească este în faza incipientă, primul termen de judecată fiind stabilit în regim informatic aleatoriu, la 14.01.2014, astfel că inculpații nu au fost ascultați de către instanța de judecată.

Totodată, se reține că o cerere de liberare provizorie sub control judiciar poate fi formulată în tot cursul procesului penal, conform art. 160¹ cod procedură penală, dar aprecierea temeiniciei acesteia se examinează conform art. 160^8a alin. 2 cod procedură penală, atât din perspectiva îndeplinirii condițiilor prev de art. 160² alin. 1 și 2 cod procedură penală, cât și a oportunității liberării față de stadiul procesual și scopul prev de art. 136 alin. 1 cod procedură penală.

Astfel, în speță, inculpații sunt judecați pentru infracțiuni de corupție, de impact social deosebit, față de urmările care s-ar fi putut produce dacă influența (pentru care s-au primit sumele de bani) s-ar fi exercitat în mod real, iar cumpărătorii de influență ar fi obținut permise de conducere autovehicule cu încălcarea tuturor normelor legale referitoare la existența cunoștințelor, aptitudinilor și stării de sănătate necesare, împrejurări corect apreciate din perspectiva incidenței art. 148 lit. f cod procedură penală.

Totodată, durata măsurilor preventive (12.11._13) nu a fost de natură să conducă la estomparea rezonanței sociale negative a faptelor, dată fiind calitatea în care inculpații au acționat: instructorii auto activând în cadrul unor societăți comerciale cu activitate în domeniul școlarizării persoanelor interesate de promovarea examenului de conducere vehicule.

În aceste condiții, se reține că temeiurile arestării preventive subzistă față de inculpații din cauză, că măsurile preventive nu au depășit o durată rezonabilă, iar față de stadiul procesual, că nu au intervenit elemente de reevaluare a oportunității aplicării unor măsuri restrictive de libertate.

Astfel, inculpații și-au motivat cererile de liberare provizorie sub control judiciar susținând că au recunoscut faptele, sunt pozitiv caracterizați și nu ar exista riscul împiedicării desfășurării procesului penal, însă, în această etapă, atitudinea procesuală a inculpaților nu a fost precizată, în condițiile art. 320¹ cod procedură penală sau ale art. 322, 323 cod procedură penală, existând în continuare riscul influențării bunei desfășurări a procesului penal care vizează și alte persoane.

În ceea ce privește critica referitoare la egalitatea de tratament juridic față de alte persoane care sunt judecate în stare de libertate, se reține caracterul nefondat, deoarece măsurile preventive au caracter personal.

Față de acestea, recursul parchetului este fondat, urmând ca, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d cod procedură penală și art. 385⁶ alin. 3 cod procedură penală, să fie admis, să fie casată încheierea și, în rejudecare, să fie respinse cererile de liberare sub control judiciar formulate de către inculpați.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de P. DE PE L. T. G. împotriva Încheierii din data de 16 decembrie 2013, pronunțată de T. G. în dosarul cu nr._ 13, privind pe intimații - inculpați F. G., S. G. și B. P. (toți fiind arestați preventiv și aflându-se în Arestul Inspectoratului de Poliție G.).

Casează încheierea în totalitate și, rejudecând;

Respinge ca neîntemeiate cererile de liberare provizorii sub control judiciar formulate de inculpații: F. G., S. G. și B. P..

Cheltuielile judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestora.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 19 Decembrie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

A. M. S. C. L. M. C. G.

Grefier,

D. L.

Red. jud. M. C. G.

Jud. fond: R. I.

Dact. 2 ex./A.T.

← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr....		Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 4/2014.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 400/2013. Curtea de Apel CRAIOVA Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 292/2013. Curtea de Apel CRAIOVA Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 2470/2013. Curtea de Apel CRAIOVA Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 2482/2013. Curtea de Apel CRAIOVA Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 4/2014. Curtea de Apel CRAIOVA Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 407/2013. Curtea de Apel CRAIOVA Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 1/2014. Curtea de Apel CRAIOVA