Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 2276/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2276/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 20-11-2013 în dosarul nr. 2276/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 2276/2013
Ședința publică de la 20 Noiembrie 2013
PREȘEDINTE C. I. Vicepreședinte Curte
A. I. Președinte Secție
O. D. Judecător
Grefier S. V.
Ministerul Public reprezentat de procuror V. N. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul R. N., împotriva sentinței penale nr. 2218 din 27 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat M. M. apărător din oficiu, lipsind parte vătămată .>
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat M. M. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și, rejudecând, schimbarea modalității de executare a pedepsei.
Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, prevederile art. 81 sau 861 cod penal neputând fi aplicabile datorită stării de recidivă.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
P. sentința penală nr. 2218 din 27 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în baza art. 208 alin.1 C.p. rap. la art.209 alin.1 lit.e C.p. cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b C.p., art.3201 alin.7 C.p.p. și art.74 alin.1 lit. c C.p. rap. la art.76 alin.1 lit.d C.p. a fost condamnat inculpatul R. N., fiul lui T. și F., născut la data de 09.11.1971, în ., cu domiciliul în ., CNP_, recidivist, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În temeiul art. 71 C.p. s-a interzis inculpatului R. N. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei.
În temeiul art.88 C.p. s-a dedus din pedeapsa ce urmează a fi executată perioada reținerii de la data de 27.03.2013 la data de 28.03.2013.
În baza art.346 alin.1 C.p.p. s-a luat act că partea vătămată S.C. K. S., cu sediul în C., .. 142, jud. D., nu s-a constituit parte civilă în procesul penal și s-a constatat recuperat prejudiciul creat.
În baza art. 191 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 de lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 de lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu, sumă care va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. cu numărul 4578/P/2013 din 24.04.2013, a fost trimis în judecată în stare libertate inculpatul R. N. cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art.208 alin.1 C.p. rap. la art.209 alin.1 lit.e C.p., cu aplicarea art.37 alin.1 lit. b C.p..
În conformitate cu disp. art. 3201 alin. 3 C.p.p. a fost audiat inculpatul R. N., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art.3201 C.p.p.,coroborând probele administrate in cursul urmăririi penale și având în vedere declarația de recunoaștere a inculpatului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 27.03.2013, în jurul orelor 1230, inculpatul R. N. în timp ce se afla în incinta magazinului K., amplasat pe ..142 din Mun.C., a sustras produse alimentare, respectiv trei role de cașcaval marca Rucăr pe care le-a dosit în buzunarele gecii.
P. adresa cu numărul 148/27.03.2013 emisă de . a constatat că prejudiciul creat a fost în valoare de 98,97 lei și a fost recuperat, motiv pentru care nu s-a mai constitui parte civilă în procesul penal.t
Fiind audiat, inculpatul R. N. a declarat că recunoaște săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, aceiași poziție procesuală păstrând-o și în fața instanței de judecată.
În drept, fapta inculpatului R. N., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 208 alin.1 C.p. rap. la art.209 alin.1 lit.e C.p..
Analizând fișa de cazier judiciar a inculpatului s-a reținut că acesta a mai fost condamnat anterior prin sentința penală cu numărul 367/2006 a Judecătoriei B., definitivă prin decizia penală cu numărul 387/05.07.2006 a Curții de Apel G., fiind arestat la data de 24.07.2005 și eliberat la data de 12.02.2008 cu un rest rămas neexecutat de 527 de zile; așadar, inculpatul R. N. s-a aflat în stare recidivă mare post executorie, fapta care a format obiectul judecății în prezenta cauză, formând cel de-al doilea termen al recidivei prev. de art.37 alin.1 lit.b C.p..
Reținând vinovăția inculpatului în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin.1 C.p. rap. la art.209 alin.1 lit.e C.p., instanța a aplicat o pedeapsă cu închisoarea, singura de natură a asigura funcția preventivă a sancțiunii.
La alegerea pedepsei, precum și la individualizarea cuantumului acesteia, conform art. 72 C. pen., s-au avut în vedere pericolul social concret al faptei săvârșite, determinat atât de modul de producere, constând în atitudinea inculpatului de amenințare într-un loc public după sustragerea unui bun, cât și de importanța valorilor sociale încălcate respectiv, patrimoniul, integritatea corporală și sănătatea persoanei.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, s-a reținut că natura faptei săvârșite, persistența infracțională, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestora a fost interzis pe perioada executării pedepsei
Apreciind, în contextul probelor administrate din care a rezultat că scopul pedepsei nu poate fi atins fără privarea de libertate a inculpatului s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa în regim de detenție, potrivit art.57 C.p..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, susținând că pedeapsa este prea mare iar modalitatea de executare prea aspră; a solicitat reducerea pedepsei la un cuantum care să permită suspendarea condiționată a executării pedepsei.
S-au invocat în drept prev. art. 38515 pct. 2 lit. d rap. la art. 3856alin. 3 cod pr.penală.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma criticilor invocate dar și sub toate aspectele, conform prev. art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și necontestată de inculpat, care a recunoscut săvârșirea faptei și a solicitat aplicarea în cauză a disp. art. 3201 cod pr.penală.
Constatând că sunt întrunite prevederile alin.4 de sub art. 3201 Cod procedură penală, cererea a fost admisă, dispunându-se judecarea potrivit procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției.
La individualizarea judiciară a pedepsei s-au evaluat toate criteriile prev. de art. 72 cod penal, în raport de care s-a apreciat că o pedeapsă cu privare de libertate într-un cuantum stabilit sub limita minimă prevăzută de lege prin aplicarea prev. art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală și a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. c cod penal, răspunde scopului educativ – preventiv stipulat în art. 52 cod penal.
Circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatului au fost eficientizate suficient, neputând fi desprinse din contextul celorlalte criterii de individualizare cât și al stării de recidivă ca și cauză de agravare a pedepsei, așa încât nu se justifică o reducere și mai mare a pedepsei.
Oricum, indiferent de cuantumul pedepsei aplicate în prezenta cauză, dispozițiile art. 81 sau 861 cod penal nu pot fi incidente, inculpatul fiind condamnat anterior la pedeapsa închisorii de 4 ani prin sentința penală nr. 376/2006 a Judecătoriei B., definitivă prin decizia penală nr. 381/2006 a Curții de Apel G. și neexistând vreunul din cazurile prevăzute în art. 38 cod penal.
Pentru considerentele expuse, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge recursul, ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 alin.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul R. N., împotriva sentinței penale nr. 2218 din 27 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare statului din care 200 lei onorariu avocat oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Noiembrie 2013.
C. I. A. I. O. D.
Grefier,
S. V.
Red.jud.OD.
j.f.Gh.B.
IB
| ← Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 2226/2013.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 2271/2013.... → |
|---|
