Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 160/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 160/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-01-2012 în dosarul nr. 160/2012
Dosar nr._ - Art.208 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.160
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2012
PREȘEDINTE S. P. Mitranjudecător
M. M. Șeleajudecător
L. Balacijudecător
Grefier M. N.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. C.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
c.c.c.
Pe rol, judecarea recursului declarat de P. de pe lângă J. T. J., împotriva sentinței penale nr.1734 din 12 octombrie 2011, pronunțată de J. T. J., în dosarul nr._, privind pe inculpatul M. F. V..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat M. I., apărător oficiu, lipsind partea civilă . T. J., prin administrator T. C..
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, a fost ascultat inculpatul, precizând că nu-și însușește recursul declarat de apărătorul din oficiu, întrucât nu a fost întrebat de acesta dacă dorește sau nu să declare recurs, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinței penale, întrucât greșit nu s-a reținut în sarcina inculpatului și starea de recidivă postexecutorie, prev.de art.37 lit.b Cod penal.
Solicită să se ia act că inculpatul nu-și însușește recursul declarat de apărătorul desemnat din oficiu.
Avocat M. I. pentru inculpat, arată că există stare de recidivă și lasă soluția la aprecierea instanței.
Totodată, solicită să se ia act că inculpatul nu-și însușește recursul declarat de apărătorul din oficiu.
Inculpatul arată că nu-și însușește recursul declarat de apărătorul desemnat din oficiu și solicită ca pedeapsa să rămână neschimbată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
P. sentința penală nr.1734 din 12 octombrie 2011, J. T. J., a admis cererea formulată de inculpatul M. F. V. privind judecarea sa potrivit procedurii prevăzută de art 3201 Cod pr.penală.
În baza art.208 alin 1 -209 alin 1 lit e și g Cod penal, cu aplic. art 3201 Cod pr.penală, a fost condamnat inculpatul M. F. V. - fiul lui V. și E., născut la data de 18.04.1980, în Timișoara, jud. T., cu domiciliul în Timișoara, ., nr. 79, ., CNP_, fără ocupație, recidivist, la 2 ani și 2 luni închisoare.
S-a aplicat inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II- a și lit. b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.
S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă . Tg-J., cu sediul în Tg-J., ..55, .. Gorj și a fost obligat inculpatul M. F. V. la 750 lei cu titlu de despăgubiri civile către aceasta.
A fost obligat inculpatul la 700 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
P. rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Tg-J. nr.7802/P/2010 din 21.06.2011, a fost trimis în judecată inculpatul M. F. V., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin 1 - art. 209 alin 1 lit e și g Cod penal, cu aplic art 37 lit b Cod penal, reținându-se în sarcina lui următoarele:
La data de 07.12.2010, partea vătămată T. C. a sesizat faptul că în jurul orei 20:00 autori necunoscuți au sustras din magazinul aparținând . suma de 750 lei din casa de marcat profitând de neatenția angajatelor.
Pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că în seara zilei de 07.12.2010 în jurul orelor 18:00 inculpatul M. F. V. a venit cu trenul din Timișoara, iar în stația CFR Tg-J. a cunoscut un tânăr despre care a aflat că se numește „M.”.
Inculpatul împreună cu acest tânăr s-a deplasat în cartierul 23 August din Tg-J. intrând în mini- marketul ce aparține . administrat de partea vătămată T. C., pentru a cumpăra diverse produse.
Profitând de faptul că angajatele magazinului serveau pe tânărul ce-l însoțea, inculpatul a sustras din casa de marcat suma de 750 lei după care a părăsit magazinul fără a mai face alte cumpărături.
Starea de fapt descrisă în rechizitoriu a fost dovedită prin coroborarea plângerii și declarației părții vătămate cu procesele verbale de constatare a infracțiunii și de cercetare la fața locului, planșe foto, cu declarații de martori, cu constatări tehnico științifice și declarațiile inculpatului care a recunoscut și regretat săvârșirea faptei atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești.
Astfel, instanța constatând îndeplinite cerințele alineatelor 1 și 2 ale art.3201 C.p.p. a admis cererea formulată de inculpat referitoare la judecarea sa în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
In drept, fapta inculpatului M. F. V. săvârșită în modalitatea descrisă în rechizitoriu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin 1 - art. 209 alin 1 lit e și g Cod penal, pentru care instanța l-a condamnat la o pedeapsă de 2 ani și 2 luni închisoare, reținând disp. art 3201 alin 7 C.p.p. și urmând a-i aplica cu titlu de pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prev. de art 64 lit a teza a II-a și lit b Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere modalitatea și împrejurările săvârșirii faptei, natura infracțiunii, pericolul social concret, urmarea socialmente periculoasă (nivelul prejudiciului), felul și limitele de pedeapsă, dispozițiile alin.7 al art 3201 C.p.p., persoana inculpatului care a recunoscut și regretat fapta săvârșită însă care potrivit fișei de cazier judiciar a suferit cinci condamnări distincte în România( o condamnare pentru infracțiunea de tâlhărie și 4 condamnări pentru infracțiuni de furt calificat) și o condamnare în Germania chiar în prezent fiind arestat preventiv pentru săvârșirea unei fapte penale de același gen cu cea dedusă judecății.
În ceea ce privește latura civilă instanța a constatat că prin adresa cu nr. 109/08.12.2010 . s-a constituit parte civilă cu suma de 750 lei, sumă pe care inculpatul nu a contestat-o, ba chiar a fost de acord să achite, drept pentru care reținând și disp. art. 998 C.civ., a fost obligat inculpatul să o plătească în favoarea părții civile.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. de pe lângă J. T. J., solicitând casarea în parte a sentinței penale, întrucât greșit nu s-a reținut în sarcina inculpatului și starea de recidivă postexecutorie, prev.de art.37 lit.b Cod penal.
Totodată, a declarat recurs apărătorul din oficiu pentru a-i acorda asistență juridică inculpatului la instanța de fond, dar la instanța de recurs inculpatul a arătat că nu-și însușește acest recurs, întrucât nu a fost întrebat de apărătorul său dacă dorește sau nu să declare recurs, iar el nu a intenționat să declare recurs.
Analizând recursul declarat de parchet prin prisma motivelor invocate și examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază că este fondat.
Inculpatul a solicitat judecarea cauzei, potrivit procedurii prev.de art.3201 Cod pr.penală, iar din probele administrate rezultă că fapta inculpatului este stabilită.
Având în vedere fișa de cazier a inculpatului din care rezultă că acesta anterior a fost condamnat de mai multe ori, ultima condamnare fiind la pedeapsa de 2 ani închisoare prin sentința penală nr.408 din 13 septembrie 2006 a Judecătoriei V. de Sus, definitivă prin neapelare, fiind arestat la 12 ianuarie 2006 și liberat la 29 mai 2007, având un rest rămas neexecutat de 227 zile, cum și data săvârșirii infracțiunii care face obiectul prezentei cauze – 7 decembrie 2010, instanța de fond trebuia să rețină în sarcina inculpatului și starea de recidivă postexecutorie, prev.de art.37 lit.b Cod penal.
În consecință, ținând cont de dispozițiile art.38515 alin.1 pct.2 lit.d Cod pr.penală, se va admite recursul declarat de parchet, se va casa sentința în parte sub aspectul laturii penale.
Se vor aplica dispozițiile art.37 lit.b Cod penal și se va menține condamnarea inculpatului pentru art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e și g Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal și art.3201 Cod pr.penală, la pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare.
Se vor menține celelalte dispoziții din sentință.
Se va lua act că inculpatul nu își însușește recursul declarat de apărătorul din oficiu.
Văzând și art.192 alin.3 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul Parchetului de pe lângă J. T. J., împotriva sentinței penale nr.1734 din 12 octombrie 2011, pronunțată de J. T. J., în dosarul nr._, privind pe inculpatul M. F. V..
Casează sentința în parte sub aspectul laturii penale.
Aplică dispozițiile art.37 lit.b Cod penal și menține condamnarea inculpatului pentru art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e și g Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal și art.3201 Cod pr.penală, la pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare.
Menține celelalte dispoziții din sentință.
Ia act că inculpatul nu își însușește recursul declarat de apărătorul din oficiu.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariu avocat oficiu va fi suportat din fondurile Ministerul Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 25 ianuarie 2012.
S. P. MitranMircea M. Ș. L. B.
Grefier,
M. N.
Red.jud.MMȘ
j.f.M.M.
PS/13.02.2012
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 159/2012. Curtea de Apel... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 201/2012.... → |
|---|
