Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 159/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 159/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-01-2012 în dosarul nr. 159/2012
Dosar nr._ - art. 208 cod penal –
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 159
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2012
PREȘEDINTE S. P. M. - Judecător
Judecător M. M. Ș.
Judecător L. B.
Grefier M. N.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. C., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C..
………………
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de P. DE PE L. J. C. și inculpatul D. M. P. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.) împotriva sentinței penale nr. 294 de la 04 noiembrie 2011, pronunțată de J. C. – județ O. în dosarul cu nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul – inculpat asistat de avocat de avocat ales R. F., lipsind intimatul – parte civilă N. T..
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, apărătorul inculpatului a depus la dosar motive de recurs, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Având cuvântul, reprezentantul parchetului a solicitat admiterea recursului conform motivelor scrise, prin care s-a criticat hotărârea pentru nelegalitate, a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale ce prevăd deducerea din pedeapsă a perioadei executată prin hotărârea anterioară, respectiv inculpatul a fost arestat de la 08 ianuarie 2007 la data de 13 iulie 2007, conform actelor existente la dosar și, întrucât, în cauză s-au aplicat dispozițiile art. 36 cod penal, instanța avea obligația să deducă și această parte din pedeapsă executată anterior.
Avocat R. F., având cuvântul pentru recurentul – inculpat, menționează că este de acord cu recursul declarat de parchet, fiind în favoarea inculpatului, solicitând de asemenea admiterea recursului inculpatului, casarea sentinței și deducerea perioadei executate de la 08 ianuarie 2007 la 13 iulie 2007.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului declarat de inculpat, în sensul deducerii din perioada executată anterior.
Recurentul – inculpat D. M. P., în ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința penală nr. 294 de la 04 noiembrie 2011 pronunțată de J. C. în dosarul cu nr._, în baza art 334 Cod Procedură penală, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului D. M. P., din infractiunea prev de art 209 alin 1 lit g si i rap la art 208 alin 1 din codul penal cu aplicarea art 37 alin 1 lit a cod penal, în infractiunea prev de art 209 alin 1 lit g si i rap la art 208 alin 1 din codul penal cu aplicarea art 37 alin 1 lit b cod penal, iar în baza art. 209 alin 1 lit g si i rap la art 208 alin 1 din codul penal cu aplicarea art 37 alin 1 lit b cod penal si cu aplicarea art.3201 alin. 1, 2, 3, 4 și 7 C.p.p., s-a dispus condamnarea inculpatului D. M. P. (fiul natural al A., născut la data de 5.10.1973 în mun. C., domiciliat în mun. C., ., jud. O., CNP_, cetățean român, studii generale, căsătorit, recidivist, in prezent deținut in PMS C.) la pedeapsa închisorii de 4 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar potrivit dispozițiilor art.71C.p., s-au interzis inculpatului drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, respectiv de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a C.p. si art 64 lit b C.p..
S-au descontopit si repus in individualitatea lor pedepsele aplicate prin sentinta penala nr. 255/12.11.2009 pronuntata de Judecatoria C., definitiva prin decizia penala nr 1097/05.10.2010 a Curtii de Apel C., dupa cum urmeaza: - 4 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, cu aplicarea art 41 alin 2 cod penal si cu aplicarea art.37 lit.b C.p.; - 4 ani si 10 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 178 alin 1 si 2 din codul penal, iar în baza art.36 alin.1 C.p. raportat la art.34 alin.1 lit b C.p., s-a contopit pedeapsa de 4 ani inchisoare (aplicata in prezenta cauza) cu pedepsele aplicate prin sentinta penala nr. 255/12.11.2009 pronuntata de Judecatoria C., definitiva prin decizia penala nr 1097/05.10.2010 a Curtii de Apel C. si individualizate anterior si cu pedeapsa de 10 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr 589/03.05.2005 pronuntata de Judecatoria C., definitiva prin decizia penala nr 12/27.01.2006 a Curtii de Apel C., dispunându-se ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani si 10 luni inchisoare.
In baza art 36 alin 3 cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului D. M. P., durata executarii pedepsei de la data de 03.08.2009, pana la zi.
S-a admis acțiunea civila privind pe partea civilă N. T. și, în baza art.346 alin.1 C.p.p. raportat la art.14 C.p.p. și la art.998-999 C.Civil, a fost obligat inculpatul D. M. P. la plata sumei de 5000 lei, către partea civilă N. T., reprezentând daune materiale; în baza art.191 alin.1 Cod Procedură penală, a fost obligat inculpatul D. M. P. la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 400 lei, din care, suma de 200 lei reprezentând cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. C. nr. 2517/P/2011, a fost trimis in judecată inculpatul D. M. P. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1 – 209 alin. 1 lit. g și i C.p. cu aplic. art. 37 lit. a C.p., constând în fapt în aceea că în ziua de 17.10.2005, inculpatul D. M. P. a luat hotărârea de a sustrage animale din locuințele unor cetățeni din . care, în seara aceleiași zile, după lăsarea întunericului s-a deplasat cu o căruță pe raza comunei susmenționate, unde, ajungând la locuința părții vătămate N. T., a pătruns în gospodăria acestuia printr-o grădină, după care a mers la o anexă gospodărească și a îndepărtat sistemul de prindere, pătrunzând în interior. Inculpatul a scos din grajd două vaci mature și o vițea, după care le-a scos din gospodărie, prin îndepărtarea unei porțiuni de sârmă din gardul împrejmuitor și, de asemenea, a mai luat din locuința părții vătămate și un ham, mergând apoi cu cele trei animale și cu hamul la căruța cu care se deplasase până în acel loc, plecând către mun. C., pe traseul arătat mai sus.
Ajungând în mun. C., inculpatul a dus animalele la locuința sa, iar în ziua următoare le-a vândut martorului A. I., care se ocupa de achiziționarea și valorificarea animalelor.
Astfel, instanța de fond a constatat că, în drept, fapta savarsita de catre inculpat în condițiile mai sus arătate, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevăzute de art. 208 alin 1, art 209 alin 1 lit g si i din codul penal, iar potrivit dispozițiilor art 334 Cod Procedură penală, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice din infracțiunea prev de art 209 alin 1 lit g si i rap la art 208 alin 1 din codul penal cu aplicarea art 37 alin 1 lit a cod penal, in infractiunea prev de art 209 alin 1 lit g si i rap la art 208 alin 1 din codul penal cu aplicarea art 37 alin 1 lit b cod penal, pentru care a fost condamnat.
La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege, gradul de pericol social al faptei comise fiind apreciat în baza art. 18 1 alin. 2 Cod penal, ținându-se seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.
Avand in vedere ca faptele savarsite in data de 14/15 mai 2004 si 02.08.2009, sunt concurente cu infractiunea ce face obiectul prezentei cauze, prima instanță a descontopit si repus in individualitatea lor pedepsele aplicate prin sentinta penala nr. 255/12.11.2009 pronuntata de Judecatoria C., definitiva prin decizia penala nr 1097/05.10.2010 a Curtii de Apel C. si a făcut aplicația dispozițiilor art. 36 alin. 1 C.p. raportat la art. 34 alin. 1 lit b C.p. privind contopirea pedepselor.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța de fond a constatat incidența în speță a dispozițiilor art. 346 Cod procedură penală și art. 14 alin. 3 Cod procedură penală, iar în baza art. 998 - 999 cod civil - ținându-se seama și de împrejurarea că inculpatul a declarat că este de acord sa plateasca partii civile contravaloarea bunurilor sustrase - acțiunea civila a fost admisă, inculpatul D. M. P. fiind obligat la plata sumei de 5.000 lei daune materiale, către partea civilă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termen legal, atât P. de pe lângă J. C. cât și inculpatul D. M. P..
Parchetul de pe lângă J. C. a solicitat admiterea recursului conform motivelor scrise, prin care s-a criticat hotărârea pentru nelegalitate, a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale ce prevăd deducerea din pedeapsă a perioadei executată prin hotărârea anterioară, respectiv inculpatul a fost arestat de la 08 ianuarie 2007 la data de 13 iulie 2007, conform actelor existente la dosar și, întrucât, în cauză s-au aplicat dispozițiile art. 36 cod penal, instanța avea obligația să deducă și această parte din pedeapsă executată anterior.
Inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și deducerea perioadei executate de la 08 ianuarie 2007 la 13 iulie 2007, iar prin motivele scrise depuse la dosar, a solicitat și reducerea pedepsei la care a fost condamnat de prima instanță, dându-se o mai mare eficiență dispozițiilor art. 72 cod penal, arătând că instanța de fond nu a apreciat în mod corespunzător atitudinea sinceră și de regret a acestuia, în condițiile în care s-a autodenunțat și a colaborat cu organele abilitate.
Recursurile sunt fondate.
Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor invocate și care corespund cazului de casare prev de art. 3859 alin. 1 pct. pct. 14 și 172 Cod Procedură penală și din oficiu, în limitele prev de art. 3856 alin. ultim Cod Procedură penală, se constată că recursurile declarate în cauză sunt fondate. Astfel, recurentul – inculpat a fost trimis în judecată și condamnat, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 3201 Cod Procedură penală, la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat.
Se constată că, prima instanță s-a orientat – în cauza de față – la un cuantum al pedepsei care să aibă drept consecință recuperarea inculpatului, având în vedere, în totalitate, criteriile prev de art. 72 cod penal care se referă atât la împrejurările concrete ale săvârșirii infracțiunii, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, cât și la faptul că inculpatul se afla în stare de recidivă postexecutorie, fiind condamnat anterior, de nenumărate ori, pentru infracțiuni de același gen, precum și la atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul procesului penal, stabilind o pedeapsă într-un cuantum mai redus decât cel stabilit anterior pentru o faptă concurentă, motiv pentru care, solicitarea inculpatului de reducere a pedepsei aplicată în cauza de față, este nefondată.
Recursurile declarate în cauză sunt însă fondate, sub aspectul criticii de nelegalitate privind omisiunea instanței de a dispune, conform art. 36 alin. 3 cod penal și respectiv art. 357 alin. 2 lit. a Cod Procedură penală, deducerea din pedeapsa rezultată în urma contopirii, în condițiile aplicării art. 36 alin. 1 cod penal, a perioadei executată de inculpat din pedeapsa anterioară, respectiv de la 08 ianuarie 2007 la 13 iulie 2007 (din referatul întocmit de Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei C., rezultă că acesta a fost arestat la 08 ianuarie 2007 în executarea pedepsei aplicată prin sentința penală nr. 589/2005 și liberat condiționat la 13 iulie 2007).
În raport de aceste considerente, recursurile sunt fondate, astfel încât, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d Cod Procedură penală, se vor admite, se va casa sentința, în parte, sub aspectul laturii penale, în sensul că se va dispune deducerea din pedeapsa aplicată și a perioadei executate de inculpat de la 08.01.2007, la 13.07.2007.
Se vor menține celelalte dispoziții din sentința recurată.
În baza art. 192 alin. 3 Cod Procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariu avocat oficiu în cuantum de 300 lei, urmează a fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de P. DE PE L. J. C. și inculpatul D. M. P. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.) împotriva sentinței penale nr. 294 de la 04 noiembrie 2011, pronunțată de J. C. – județ O. în dosarul cu nr._ .
Casează sentința, în parte, sub aspectul laturii penale, în sensul că dispune deducerea din pedeapsa aplicată și a perioadei executate de inculpat de la 08.01.2007, la 13.07.2007.
Menține celelalte dispoziții din sentința recurată.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariu avocat oficiu în cuantum de 300 lei, va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Ianuarie 2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
S. P. M. M. M. Ș. L. B.
Grefier,
M. N.
Red. jud.: L. B.
Jud. fond: G. P.
Dact. 3 ex./A.T. – 09 Februarie 2012
| ← Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 119/2012. Curtea... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 160/2012. Curtea de Apel... → |
|---|
