Ameninţarea. Art. 193 C.p.. Decizia nr. 650/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 650/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 13-05-2014 în dosarul nr. 650/2014
Dosar nr._ - art.193 C.p. –
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ Nr. 650
Ședința publică de la 13 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. C. B. - Judecător
A. M. S. - Judecător
Grefier Ș. C. D.
Ministerul public reprezentat de procuror I. S. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
¤¤¤¤
Pe rol, soluționarea apelurilor formulate de apelantul inculpat N. C. I. și apelantul parte civilă O. M. V., împotriva sentinței penale nr.543 din 21.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosarul nr._, având ca obiect
amenințarea (art. 193 C.p.) alin.2 C.p.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelantul inculpat N. C. I. asistat de avocat O. I., apărător ales și apelanta parte civilă O. M. V., lipsind partea vătămată S. Județean De Urgență Tg J..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, Nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Apelantul parte civilă O. M. V. având cuvântul, solicită admiterea apelului, în sensul obligării inculpatului la plata prejudiciului astfel cum a fost solicitat.
Avocat O. I. având cuvântul pentru apelantul inculpat N. C. I., arată că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, iar pe latură civilă, arată că prejudiciul acordat victimei nu a fost probat. Se susțin acțiunile provocatorii ale victimei, dar și nedovedirea pretențiilor solicitate, nesinceritatea martorului audiat pe latură civilă, ce indică sume mult prea mai, în raport de întinderea prejudiciului.
De aceea, se solicită reducerea sumelor acordate cu titlu de despăgubiri.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, arată că ambele apeluri sunt nefondate, în condițiile în care cuantumul despăgubirilor a fost stabilit în mod corect, în cauză nu există provocarea din partea victimei.
Se susține, însă, aplicarea principiului legii penale mai favorabile în sensul schimbării încadrării juridice a faptelor, potrivit dispoziții de drept substanțial și înlăturarea pedepsei accesorii.
Apelantul inculpat având ultimul cuvânt, arată sunt exagerate sumele acordate cu titlu de despăgubiri civile, solicitând, totodată, aplicarea principiului legii penale mai favorabile.
Dezbaterile fiind închise.
C U R T EA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.543 din 21.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosarul nr._, în baza art. 386 C.pr.pen., s-a schimbat încadrarea juridică dată faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul N. C. I., fiul lui C. și I., născut la data de 21.04.1979, în Tg J., jud. Gorj, CNP_, cu domiciliul în comuna Bălești, ., jud. Gorj, din infracțiunea prev. de art. 181 alin. 1 C.pen. din 1969, in infracțiunea prev. de art. 193 al. 2 C.pen.
In baza art. 193 al. 2 C.pen. cu aplicarea art. 396 al. 10 C.pr.pen., a condamnat inculpatul la pedeapsa de 5 luni închisoare.
În baza art. 81 C.pen din 1969 cu referire la art. 5 C.pen. s-a suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 5 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. din 1969 cu referire la art. 5 C.pen., privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 65, 66 C.pen., i s-au interzis inculpatului ca pedeapsa accesorie și pedeapsa complementară, pe timp de 1 an, drepturile prev. de art. 66 lit. a și b C.pen.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată O. M. V. și a obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 4000 lei cu titlu de despăgubiri civile și a sumei de 3000 lei cu titlu de daune morale.
S-a constatat că S. Județean Tg-J. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
A obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 1690/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J., din data de 30.09.2013, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului N. C. I., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prev. și ped. de art. 181 alin. 1 C.pen.
Din actul de sesizare, s-a reținut că în data de 07.02.2013, în timp ce se aflau în incinta localului „Jaleș", situat pe raza comunei Bălești, jud. Gorj, între inculpatul N. C. I. și partea civilă, O. M. V., a avut loc o altercație. Din acest motiv, inculpatul a ieșit din local, iar în momentul în care partea civilă a părăsit localul împreună cu fiul său, a fost lovită de N. C. I. cu o scândură în zona capului, aceasta căzând la pământ.
In continuare, inculpatul a intrat în barul „La Ș." care se află vis-a-vis de localul „Jaleș”, fiind urmat, la scurt timp, de către partea civilă.
Intre cei doi a izbucnit un nou conflict în fața barului „La Ș.”, în urma căruia inculpatul i-a fracturat părții civile piciorul drept, aceasta din urmă fiind transportată la Secția UPU a Spitalului Județean de Urgență Târgu-J., unde i-au fost acordate îngrijiri medicale.
Conform concluziilor certificatului medico-legal nr. 130/11.02.2013, partea civilă O. M. V. a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin călcare și/sau torsionare, leziuni ce au necesitat de la producere un număr de 35-40 zile îngrijiri medicale.
Situația de fapt mai sus prezentată rezultă din coroborarea declarațiilor părții civile cu declarațiile martorilor și concluziile certificatului medic legal nr. 130/11.02.2013.
Fiind audiat de către organele de cercetare penală, la data de 18.07.2013, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei însă, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul a retractat declarațiile anterioare, afirmând că partea civilă a fost lovită de către alte persoane pe care nu le cunoaște.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Tg-J., sub nr._ .
Fiind ascultat în ședința publică din 06.11.2013, inculpatul a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, precizând totodată că își însușește în totalitate probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și solicită judecarea in baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
În baza art. 386 C.pr.pen., instanța a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul N. C. I., din infracțiunea prev. de art. 181 alin. 1 C.pen. din 1969, in infracțiunea prev. de art. 193 al. 2 C.pen.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța reține starea de fapt expusă prin rechizitoriu și apreciindu-o corectă, constatând că fapta inculpatului, care, în ziua 07.02.2013, a agresat partea vătămată O. M. V., cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 35-40 zile îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală, reglementată de art.181 alin.1 C.pen. din 1969 și prevăzută de art. 193 al. 2 actualul C.pen., dovada fiind făcută cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarația părții vătămate, C.M.L. nr.130/11.02.2013 emis de Serviciul de Medicină Legală Gorj, declarații martori, coroborate cu declarațiile inculpatului care a recunoscut că a exercitat acte de violență asupra părții vătămate, producându-i leziunile descrise în certificatul medico-legal (leziuni ce s-au putut produce prin călcare și/sau torsionare).
Având în vedere . Noului Cod penal, s-a dispus schimba încadrarii juridice dată faptei pentru care a fost trimis in judecată inculpatul, din infracțiunea prev. de art. 181 alin. 1 C.pen. din 1969, in infracțiunea prev. de art. 193 al. 2 C.pen.
Față de împrejurarea că, până la începerea cercetării judecătorești, autorul a recunoscut săvârșirea faptei, reținută prin actul de sesizare și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, a fost admisă cererea sa de judecare conform art. 396 al. 10 C.pr.pen., cu consecința reducerii pedepsei, pornind de la un cuantum moderat al pedepsei prevăzută de lege.
În raport de toate criteriile expuse, s-a apreciat că pedeapsa cu închisoarea în cuantum minim, este aptă să asigure atingerea scopului sancțiunii penale și fiind întrunite condițiile de art.81 C.pen. din 1969 cu referire la art. 5 C.pen., s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei pe durata termenului de încercare prev. de art.82 C.p. din 1969.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. din 1969 cu referire la art. 5 C.pen., privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art. 65, 66 C.pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsa accesorie si pedeapsa complementară, pe timp de 1 an, drepturile prev. de art. 66 lit. a si b C.pen.
In ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că pretențiile părții civile O. M. V., sunt fondate raportat la probatoriu, dar doar în parte.
Aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de 15.000 lei, din care suma de 10.000 cu titlu de daune morale, iar suma de 5.000 lei cu titlu de daune materiale. In dovedirea laturii civile au fost depuse înscrisuri și ascultați martorii V. G. și L. A., declarațiile acestora fiind consemnate în scris, semnate și atașate la dosarul cauzei.
Instanța a reținut că se cuvine părții vatamane doar suma de 4000 lei cu titlu de despăgubiri civile ( constând in cheltuielile cu tratamentul medicamentos, diferențele salariale din perioada concediului medical si remunerația acordată martorului L. A., în schimbul serviciilor acordate in perioada februarie-mai 2013).
In ceea ce privește daunele morale, nu se poate contesta că aceasta a suferit în mod evident și traume emoționale datorită faptei inculpatului. Pentru aceste motive, cererea părții privind daunele morale a fost admisă doar în parte și a obligat inculpatul să îi plătească suma de 3000 lei.
S-a constatat că S. Județean de Urgență Tg-J. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza disp. art. 274 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpatul N. C. I. și partea civilă Ohama M. V..
În motivarea apelului, partea civilă Ohama M. V. vizează nelegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, în condițiile în care în mod eronat s-a menționat numărul zilelor de îngrijiri medicale, în realitate fiind 50-55 zile, îngrijiri medicale, așa cum rezultă din completarea certificatului medico-legal.
De asemenea, este criticată și soluția dată laturii civile a cauzei, în condițiile în care sumele acordate sunt insuficiente în raport de prejudiciul suferit.
Apelul inculpatului N. C. I., vizează netemeinicia soluției instanței de fond, asupra acțiunii civile promovată în cauză, sumele acordate fiind mult prea mici în raport de prejudiciul produs părții civile.
Nu au fost administrate dovezi, privind întinderea despăgubirilor materiale, iar martorul audiat L. A., în mod nereal, indică sume de bani.
Analizând motivele de apel invocate, hotărârea instanței de fond, în raport de modificările legislative survenite în materia dreptului penal substanțial, se constată că apelul este fondat, astfel încât, în temeiul art.421 alin.1 pct.2 lit.a C.p.p., urmează a admite apelul formulat de inculpat, va desființa în parte sentința instanței de fond, sub aspectul laturii penale și rejudecând, va reține aplicarea dispozițiilor art. 5 C.p. și va înlătură dispoziția de aplicare a pedepselor accesorii și complementare inculpatului.
Va menține restul dispozițiilor sentinței.
Potrivit dispozițiilor art.421 pct.1 lit.b C.p.p., va respinge ca nefondat apelul formulat de partea civilă.
Cauza de față a fost soluționată de către judecător în procedura simplificată prevăzută de art.320/1 V.C.p.p., respectiv a art.396 alin.10 C.p.p., inculpatul recunoscând săvârșirea faptelor, însușindu-și probatoriile administrate în faza de urmărire penală.
Așa cum rezultă din actul de sesizare al instanței, inculpatul a agresat pe partea vătămată, O. M. V. în ziua de 7.02.3013, cauzându-i acesteia leziuni traumatice, ce au necesitat pentru vindecare 50-55 zile îngrijiri medicale, care nu au pus în primejdie viața victimei, așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr.10/11.02.2013, astfel cum a fost completat la data de 6.12.2013, de către Serviciul de Medicină Legală Gorj.
Fapta săvârșită de către inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.181 alin.1 v.C.p.
În condițiile în care, fapta penală este descrisă în condițiile însușite de către inculpat, odată cu recunoașterea vinovăției sale, în cadrul procesului penal, și în absența probelor care să infirme starea de fapt astfel reținute, se constată că, în mod temeinic și legal, s-a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii, prev.de art.181 alin.1 C.p., respectiv, art.193 alin.2 C.p., noile dispoziții penale reluând incriminarea și sancționarea faptei de lovire cauzatoare de leziuni traumatice, a căror gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale.
Se constată astfel că, sunt nefondate criticile inculpatului în ceea ce privește existența vreunei provocări din partea victimei, contribuție a victimei ce ar avea repercursiuni pe tărâmul laturii civile
Așa cum am arătat, la data săvârșirii faptei, și până la data soluționării definitive a cauzei, ca urmare a intervenirii unor noi dispoziții penale, în cauză își găsește aplicarea principiul reglementat de art.5 C.p., respectiv art.15 din Constituția României, impunându-se aplicarea principiului legii penale mai favorabile.
Reținând în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii prev.de art.193 alin.2 C.p., ca lege penală mai favorabilă, se constată că și pedeapsa accesorie și pedeapsa complementară va urma regimul juridic din noua lege penală, așa cum cere art.12 din legea 187/2012. Cum, aceasta din urmă nu prevede în cazul de față aplicarea pedepsei complementare, funcție de care se aplică și pedeapsa accesorie, instanța de apel va înlătura pedeapsa accesorie aplicată inculpatului, urmând însă a menține modalitatea de executare a pedepsei, aleasă în condițiile vechiului cod penal, modalitatea de executare a pedepsei fiind privită ca instituție autonomă în raport de instituția infracțiunii, condiții de incriminare și sancțiuni.
În ceea ce privește criticile aduse de către ambele părți asupra modului de soluționare a laturii civile, se constată că acestea sunt nefondate. Victima, în urma leziunilor provocate de inculpat, a necesitat pentru vindecare, 50-55 zile îngrijiri medicale.
Despăgubirile materiale, în cuantum de 4000 lei acordate de către prima instanță, sunt dovedite în cauză cu actele depuse, de partea civilă și declarațiile martorului L. A., cu actele salariale, diferențele de salariu în perioada concediului medical și sumele plătite de victimă martorului.
Deși, se contestă de către inculpat, despăgubirile materiale acordate, în absența oricăror dovezi contrare, instanța de fond în mod temeinic și legal a acordat despăgubirile civile, în limita a aceea ce s-a cerut dar, însă, s-a dovedit.
Prejudiciul moral suferit de victimă evaluat la 3000 lei, răspunde suferinței psihice a acesteia, rezultată în urma traumei fizice suferite, determinată de incapacitățile de moment ale victimei cu repercursiuni asupra traiului de zi cu zi, al unei vieți normale, fără suferință din partea victimei.
De aceea, este înlăturat apelul părții civile privind acordarea unor daune materiale și morale într-un cuantum mai mare, per a contrario și apelul inculpatului privind acordarea unor despăgubiri civile disproporționate.
Văzând și disp.art.275 alin.2 și 3 C.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelantul inculpat N. C. I., fiul lui C. și I., născut la data de 21.04.1979, în Tg J., jud. Gorj, CNP_, cu domiciliul în comuna Bălești, ., jud. Gorj, împotriva sentinței penale nr.543 din 21.02.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința instanței de fond, sub aspectul laturii penale și rejudecând:
Reține aplicarea dispozițiilor art. 5 C.p. și înlătură dispoziția de aplicare a pedepselor accesorii și complementare inculpatului.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Respinge apelul formulat de partea civilă O. M. V., declarat împotriva aceleiași sentințe penale.
Obligă partea civilă la 50 lei cheltuieli judiciare statului, restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Mai 2014.
Președinte, Judecător,
T. C. B. A. M. spiridon
Grefier,
Ș. C. D.
Red.jud.T.C.B.
J.fond:R.E.P.
G.S./3ex.
| ← Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Art. 279 C.p.,... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 684/2014. Curtea... → |
|---|
