Infracţiuni la legea societăţilor comerciale. Legea nr. 31/1990. Decizia nr. 271/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 271/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 271/2015

Dosar nr._ - Legea 31/1990

ROMÂNIA

C. DE A. C.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE FOND

DECIZIA PENALĂ Nr. 271

Ședința publică de la 27 Februarie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE M. E. M. - judecător

R. E. C. - judecător

GREFIER L. M. P.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. C.

din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C.

¤¤¤¤

Pe rol, judecarea apelurilor formulate de P. de pe lângă J. T. J. și inculpatul I. S. M., împotriva sentinței penale nr. 2422/2014 a Judecătoriei T. J., având ca obiect infracțiuni la legea societăților comerciale (Legea nr. 31/1990).

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat P. L. pentru apelantul inculpat lipsă, lipsă fiind și partea civilă expert consult G. I.P.U.R.L. lichidator judiciar al . Curtișoara.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, apărătorul inculpatului depune la dosar un înscris, prin care arată că acesta este plecat din țară și nu se poate prezenta.

Nefiind invocate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor judiciare.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, susține motivele scrise de apel, dar nu și primul motiv scris de apel, în ceea ce privește nelegalitatea pedepsei aplicate, iar cu privire la cel de-al doilea motiv arată că în mod greșit a fost reținuta în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 alin.1 lit.b C.p. din 1969, constând în stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii, sau a repara paguba pricinuită, având în vedere modul și mijloacele de săvârșire a infracțiunii, cuantumul prejudiciului, precum și existența unei cauze legale de agravare facultativă a pedepsei, respectiv forma continuată a săvârșirii infracțiunii.

Având în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a 16 acte materiale, prejudiciul produs nefiind în totalitate recuperat, efortul inculpatului nu este suficient pentru a conduce la diminuarea limitelor, se aplică pedeapsa cea mai grea.

Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și pronunțarea unei soluții legale și temeinice.

Avocat P. L. pentru apelantul inculpat I. S. M., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care la alegerea pedepsei, precum și la individualizarea cuantumului acesteia să se aibă în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei fixate în codul penal pentru această infracțiune, gradul de pericol social concret al faptei comise, obiectul juridic lezat, împrejurările și modul de comitere, mobilul activității infracționale precum și rezultatul socialmente mai puțin periculos, o pedeapsă cu amenda, poate atinge scopul pedepsei.

De asemenea, solicită să se țină cont de atitudinea sinceră și cooperantă pe tot parcursul procesului penal, inculpatul recunoscând și regretând fapta comisă, depunând stăruință pentru recuperarea prejudiciului creat, este singurul întreținător al familiei, nu a vrut să se sustragă, dar pentru recuperarea prejudiciului creat și pentru a avea posibilitatea de a asigura traiul zilnic familiei cât și lui personal, inculpatul a plecat în străinătate unde are un loc de muncă stabil și bine remunerat. În situația în care nu se poate aplica o pedeapsă cu amenda, scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse coborâte sub minimul de 6 luni închisoare. Nu există dovezi că instanța de fond ar fi avut în vedere circumstanțele atenuante fără dovezi, astfel că apelul parchetului este neîntemeiat.

Pentru aceleași argumente solicita respingerea apelului formulat de

Reprezentantul Ministerului public, în replică, solicită respingerea apelului inculpatului ca nefondat, cu obligarea la cheltuieli judiciare statului.

Dezbaterile fiind închise.

CURTEA

Asupra apelurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 2422/2014 a Judecătoriei T. J., în dosarul nr._, a fost reîncadrată juridic fapta reținută în sarcina inculpatului I. Ș.-M. prin actul de sesizare din infracțiunea prev. de art.272 alin.1 lit.b din Legea 31/1990 cu aplicarea art. 35 alin.1 NCP în infracțiunea prev. de art. 272 alin.1 lit. b din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal de la 1969, cu referire la art. 5 NCP.

În baza art. 272 alin.1 lit. b din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal de la 1969, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.b-76 lit.d Cod penal de la 1969 cu referire la art. 5 NCP, a condamnat pe inculpatul I. Ș. -M., la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 12 din Legea 187/2012 cu aplicarea art. 71 Cod penal din 1969 aplică pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.81 Cod penal din 1969 cu referire la art. 5 NCP, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni calculat conform art.82 Cod penal din 1969 .

În temeiul art.71 alin.5 Cod penal din 1969 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat și pedeapsa accesorie.

S-a atras atenția inculpatului I. Ș.-M. asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1969.

S-a constatat recuperat parțial prejudiciul cauzat părții civile S.C. Structure Construct S.R.L., prin lichidator judiciar E. C. G. I., prin achitarea sumei de 34.962,34 lei.

În baza art. 19 rap. la art. 397 C.p.p. și art. 1357 și urm. C.civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. Structure Construct S.R.L. prin lichidator judiciar E. C. G. I. și a obligat inculpatul I. Ș.-M. la plata către aceasta a sumei de 40.315, 31 lei cu titlu de daune materiale. În temeiul art. 274 alin.1 C.p.p., a obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 3208/P/2013 al Parchetului de pe lângă J. Tg-J. a fost trimis în judecată inculpatul I. Ș. M., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. (16 acte materiale), dispunându-se totodată clasare cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 295 alin1 C.p.

În actul de sesizare s-a reținut, în esență, că la data de 15.04.2013, E. C. G. I.P.U.R.L. Tg-J., reprezentată de numita P. E., în calitate de lichidator judiciar al S.C. STRUCTURE CONSTRUCT S.R.L. Curtișoara, a sesizat organele de urmărire penală, solicitând efectuarea de cercetări față de numitul I. Ș.-M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 272 din Legea 31/1990 și a infracțiunii de delapidare.

S-a arătat că petenta a sesizat faptul că, în calitate de lichidator judiciar, în îndeplinirea atribuțiilor ce-i reveneau potrivit Legii 85/2006 a verificat creanțele și datoriile societății falite, ocazie cu care a constatat discordanța de sold la clientul S.C. AKTIS TIPOGRAFIE-AMBALAJE S.R.L. București, motiv pentru care a solicitat acestuia, punerea la dispoziția lichidatorului a fișei de cont a partenerului S.C. STRUCTURE CONSTRUCT S.R.L. Curtișoara și a documentelor de plată neînregistrate în evidența contabilă a societății, ocazie cu care s-a constatat că inculpatului I. Ș.-M. a emis un număr de 16 chitanțe, semnate personal de către el, prin care a justificat încasarea de la S.C. AKTIS TIPOGRAFIE-AMBALAJE S.R.L. București a sumei de 75.277,65 lei în intervalul 01.10._09, plățile reprezentând încasarea unor creanțe datorate ca urmare a unor facturi emise pentru prestări de servicii efectuate.

S-a menționat în actul de sesizare că lichidatorul judiciar a solicitat inculpatului să comunice motivul care acesta nu a predat suma de bani respectivă către casieria unității și nu a înregistrat cele 16 chitanțe fiscale în evidența contabilă, prin procesul-verbal nr. 532/09.07.2012, inculpatul I. Ș.-M. confirmând că a încasat personal suma de bani în cauză, arătând că nu cunoaște motivul pentru care cele 16 chitanțe nu au fost înregistrate în evidențele contabile, angajându-se să achite suma în 8 tranșe de plată în contul bancar al lichidatorului judiciar, dând și o declarație olografa în acest sens, înregistrată sub nr. 531/09.07.2012, prin care a recunoscut debitul datorat societății.

S-a mai arătat că inculpatul I. Ș.-M. este unic asociat și administrator cu drepturi depline al S.C. STRUCTURE CONSTRUCT S.R.L. Curtișoara, începând cu data înființării acesteia, 16.10.2007 și până la data de 17.10.2011, când societatea a intrat în procedura simplificată a falimentului, fiind numit lichidator judiciar CII P. E..

S-a menționat că martorul Cuțurela S.-C., administrator la . SRL București, a confirmat că a achitat personal inculpatului I. Ș.-M. suma de 75.277, 65 lei în 16 tranșe distincte, în numerar, în perioada 1.10._09, ocazie cu care inculpatul a emis un număr de 16 chitanțe fiscale.

S-a precizat că suma de bani încasată de către inculpat a reprezentat contravaloarea unor servicii prestate de . Curtișoara către beneficiarul . SRL București, reprezentând lucrări de amenajare a unor hale industriale din municipiul București, pentru care au fost emise facturi fiscale de către societatea comercială prestatoare.

Prin încheierea de camera preliminară din data de 26.06.2014 s-a constatat în temeiul art. 346 alin.2 C.p.p. legalitatea rechizitoriului nr. 3208/P/2013 al Parchetului de pe lângă J. Tg-J., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecății în cauza privind pe inculpatul I. Ș. M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 272 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. (16 acte materiale).

În cursul judecății, inculpatul, prin apărător, a arătat că nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale.

Analizând ansamblul materialului probator, instanța de fond a reținut următoarele:

S.C. STRUCTURE CONSTRUCT S.R.L. Curtișoara a fost înregistrată în Registru Comerțului la data de 16.10.2007 la numărul J_, având ca asociat unic pe inculpatul I. Ș. M. astfel cum rezultă din extrasul ORC.

Prin încheierea nr. 296/17.10.2011 pronunțată de Tribunalul Gorj –Secția Comercială în dosarul nr._/95/2011 s-a dispus începerea procedurii simplificate a falimentului pentru S.C. STRUCTURE CONSTRUCT S.R.L. Curtișoara, fiind numit lichidator judiciar provizoriu C.I.I. P. E., acesta din urmă având ca succesor în drepturi și obligații pe E. C. G. I.P.U.R.L. Tg-J., aceste aspecte reieșind din încheierea nr. 296/17.10.2011 pronunțată de Tribunalul Gorj –Secția Comercială în dosarul nr._/95/2011 și din declarația de succesiune.

Lichidatorul judiciar E. C. G. I.P.U.R.L. Tg-J. a verificat creanțele și datoriile S.C. STRUCTURE CONSTRUCT S.R.L. Curtișoara, în urma acestei verificări constatându-se discordanța de sold la clientul S.C. AKTIS TIPOGRAFIE-AMBALAJE S.R.L. București.

Această discordanța a rezultat din faptul că S.C. STRUCTURE CONSTRUCT S.R.L. Curtișoara, al cărui administrator a fost inculpatul I. Ș. M., a emis 16 chitanțe pentru încasarea de la S.C. AKTIS TIPOGRAFIE-AMBALAJE S.R.L. București a sumei de 75.277,65 lei în intervalul 01.10._09, plățile reprezentând încasarea unor creanțe datorate ca urmare a unor facturi emise pentru prestări de servicii efectuate, sumele respective nefiind depuse în casieria societății, chitanțele nefiind, de altfel, înregistrate în contabilitate.

La stabilirea acestei situații de fapt instanța a avut în vedere documentele contabile, respectiv balanțele de verificare a S.C. STRUCTURE CONSTRUCT S.R.L. Curtișoara, jurnal cartea mare detaliat pentru contul 5311,,casa în lei,,, registrul de casă și note contabile din lunile octombrie 2010, ianuarie și februarie 2009, acestea coroborându-se cu situația creanțelor la data de 31.12.2010, situația datoriilor, creanțelor și patrimoniului la data de 31.12.2011, cu chitanțele nr. 8/01.10.2008 în valoare de 5000,00 lei, 9/02.10.2008 în valoare de 5000,00 lei, 10/03.10.2008 în valoare de 5000,00 lei, 11/04.10.2008 în valoare de 5000,00 lei, 12/06.10.2008 în valoare de 5000,00 lei, 13/07.10.2008 în valoare de 5000,00 lei, 14/08.10.2008 în valoare de 3600,00 lei, 15/28.01.2099 în valoare de 5000,00 lei, 16/29.01.2009 în valoare de 5000,00 lei, 17/29.01.2009 în valoare de 5000,00 lei, 18/31.01.2009 în valoare de 5000,00 lei, 19/02.02.2009 în valoare de 5000,00 lei, 20/03.02.2009 în valoare de 5000,00 lei, 21/04.02.2009 în valoare de 5000,00 lei, 22/05.02.2009 în valoarea de 5000,00 lei, 23/06.02.2009 în valoare de 1677,70 lei.

Astfel, verificând documentele de evidență contabilă s-a constatat că nu a fost depusă în casierie unității suma de 75.277,65 lei încasată de la S.C. AKTIS TIPOGRAFIE-AMBALAJE S.R.L. București, chitanțele atestând efectuarea plăților în cuantumul sumei anterior menționate nefiind înregistrate în contabilitate.

Această situație de fapt este confirmată și de declarația martorului Cuțurela S.-C. (filele 118-119 d.u.p.), administrator la S.C. AKTIS TIPOGRAFIE-AMBALAJE S.R.L. care a arătat că a achitat în numerar contravaloarea facturile emise de inculpat, reprezentând prestări servicii, fiind emise în acest sens și chitanțe.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor Deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale a României, instanța a constatat că legea penală mai favorabilă în ansamblul său, aplicabilă inculpatului, este Codul penal de la 1969, avându-se în vedere modalitățile de individualizare a executării pedepsei prevăzute de vechea reglementare precum și împrejurările care pot să constituie circumstanțe atenuante.

În drept, fapta inculpatului I. Ș.-M., care în calitate de administrator al S.C. STRUCTURE CONSTRUCT S.R.L. Curtișoara, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 01.10.2008 – 06.02.2009 a încasat de la . S.R.L. București suma totală de 75 277,65 lei, în baza unui număr total de 16 chitanțe fiscale emise de către acesta, sumă pe care nu a depus-o la casieria societății, fiind însușită și folosită cu rea-credință în interesul propriu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 272 alin.1 lit. b din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal de la 1969.

În consecință, instanța a reîncadrat juridic fapta reținută în sarcina inculpatului I. Ș.-M. prin actul de sesizare din infracțiunea prev. de art.272 alin.1 lit.b din Legea 31/1990 cu aplicarea art. 35 alin.1 NCP în infracțiunea prev. de art. 272 alin.1 lit. b din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal de la 1969, cu referire la art. 5 NCP.

Cum săvârșirea infracțiunii și vinovăția inculpatului au fost dovedite, instanța a dispus condamnarea acestuia proporțional gradului de pericol social al faptei comise și periculozității.

La alegerea pedepsei, precum și la individualizarea cuantumului acesteia, instanța, conform art. 72 C.p. de la 1969, a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei și anume: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în codul penal pentru această infracțiune, gradul de pericol social concret al faptei comise, obiectul juridic lezat, împrejurările și modul de comitere, mobilul activității infracționale precum și rezultatul socialmente periculos.

De asemenea, instanța a apreciat că sunt incidente prevederile art. art.74 alin.1 lit.b-76 lit.d Cod penal de la 1969 constatând că inculpatul a depus eforturi pentru a repara paguba pricinuita, achitând suma de 34.962,34 lei.

În consecință, în baza art. 272 alin.1 lit. b din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal de la 1969, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.b-76 lit.d Cod penal de la 1969 cu referire la art. 5 NCP a condamnat pe inculpatul I. Ș.-M. la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 12 din Legea 187/2012 cu aplicarea art. 71 Cod penal din 1969 a aplicat pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.

În ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei, instanța a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 81 C.p. din 1969.

Astfel, pe de o parte, pedeapsa este mai mică de 3 ani închisoare, inculpatul nemaifiind condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, astfel cum rezultă din cazierul judiciar, iar pe de altă parte, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

Prin urmare, în baza art.81 Cod penal din 1969 cu referire la art. 5 NCP a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni calculat conform art.82 Cod penal din 1969 .

În temeiul art.71 alin.5 Cod penal din 1969 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei a fost suspendată și pedeapsa accesorie.

S-a atras atenția inculpatului I. Ș.-M. asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1969.

Față de probele administrate în cauză și aspectele concrete reținute cu privire la latura penală, instanța a apreciat că în speță sunt îndeplinite condițiile răspunderii delictuale prevăzute de art. 1357C.civ.

Având în vedere înscrisurile depuse la dosar s-a constatat recuperat parțial prejudiciul cauzat părții civile S.C. Structure Construct S.R.L., prin lichidator judiciar E. C. G. I., prin achitarea sumei de 34.962,34 lei iar în baza art. 19 rap. la art. 397 C.p.p. și art. 1357 și urm. C.civ. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. Structure Construct S.R.L. prin lichidator judiciar E. C. G. I. și va obliga inculpatul I. Ș.-M. la plata către aceasta a sumei de 40.315, 31 lei cu titlu de daune materiale.

În temeiul art. 274 alin.1 C.p.p. a obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel P. de pe lângă J. T. J. și inculpatul I. S. M..

În motivarea apelului formulat de parchet, s-a arătat că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale aplicând o pedeapsă nelegală, în afara limitelor prevăzute de lege și, de asemenea, în mod greșit a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 alin.1 lit.b C.p. din 1969, constând în stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii, sau a repara paguba pricinuită, având în vedere modul și mijloacele de săvârșire a infracțiunii, cuantumul prejudiciului, precum și existența unei cauze legale de agravare facultativă a pedepsei, respectiv forma continuată a săvârșirii infracțiunii.

S-a constatat faptul că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a 16 acte materiale de folosire cu rea-credință de bani, bunuri sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia au în folosul lui propriu, infracțiunea fiind săvârșită în formă continuată producându-se un prejudiciu ridicat în cuantum de 75.277,65 lei, însă, s-a constatat în același timp, faptul că inculpatul a achitat suma de 34.962,34 lei din totalul de 75.277,65 lei.

Astfel, se apreciază că în prezenta cauză, pericolul social al infracțiunii săvârșite este ridicat, și, raportat la cele expuse anterior, nu se justifică reținerea unei circumstanțe atenuante, cuantumul prejudiciului rămas de recuperat fiind ridicat, efortul depuse de inculpat nefiind suficient pentru a conduce la diminuarea limitelor de pedeapsă.

S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și pronunțarea unei soluții legale și temeinice.

Inculpatul I. S. M., prin apelul formulat a solicitat să se rețină atitudinea sinceră și cooperantă pe tot parcursul procesului penal, recunoscând și regretând fapta comisă, depunând stăruință pentru recuperarea prejudiciului creat. Din înscrisurile depuse la dosar, se poate observa că, inculpatul atât în faza de urmărire penală cât și pe parcursul cercetării judecătorești a depus toate diligențele pentru a achita cât mai mult din suma solicitată de partea civilă.

Pentru recuperarea prejudiciului creat și pentru a avea posibilitatea de a asigura traiul zilnic familiei cât și lui personal, inculpatul a plecat în străinătate unde are un loc de muncă stabil și bine remunerat.

De asemenea, să se aibă în vedere conduita bună a inculpatului pe tot parcursul urmăririi penale cât și în fața instanței, precum și gradul de pericol social relativ al faptei săvârșite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportamentul lui, de condițiile în care a fost crescut și în care a trăit,precum și de alte elemente de natură să caracterizeze persoana inculpatului. Mai mult, decât atât acesta este angajat cu contract de muncă în Anglia, așa cum a dovedit cu înscrisurile depuse.

A solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care la alegerea pedepsei, precum și la individualizarea cuantumului acesteia să se aibă în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei fixate în codul penal pentru această infracțiune, gradul de pericol social concret al faptei comise, obiectul juridic lezat, împrejurările și modul de comitere, mobilul activității infracționale precum și rezultatul socialmente mai puțin periculos.

În cursul judecății în apel, inculpatul nu s-a prezentat, fiind plecat în străinătate, dar a beneficiat de reprezentare prin apărător ales, în baza împuternicirii avocațiale.

Verificând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel formulate de către cei doi apelanți, motive care privesc exclusiv individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, dar și din oficiu conform art.417 alin.2 C.p.p., instanța de apel constată netemeinicia căilor de atac, pentru următoarele considerente:

Probele administrate în cursul procesului penal, constând în înscrisuri, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului susțin temeinicia acuzațiilor penale, care pornesc d ela ipoteza in care inculpatul a avut calitatea de asociat și administrator al . Curtișoara, până la data de 17.10.2011, când societatea a intrat în procedura falimentului. În cursul acestei procedurii lichidatorul judiciar desemnat a constatat emiterea de către inculpat a unui număr de 16 facturi prin care a justificat încasarea de la o altă societate a sumei de 75.277,65 lei, însă această sumă nu a fost predată casieriei unității, iar facturile si chitanțele emise nu au fost înregistrate în evidența contabilă.

În cursul cercetării judecătorești, inculpatul, deși nu a participat personal, a fost reprezentat de apărător ales, și a depus o declarație autentificată prin care a recunoscut total și necondiționat acuzatiile penale.

În mod corect prima instanță a respins cererea de judecare conform procedurii simplificate, prev.de art.375 C.p.p., urmare a neîndeplinirii condiției prezenței personale a inculpatului care să fie ascultat conform art.375 alin.1 C.p.p.

Manifestarea procesuală de voință a inculpatului a dobândit valențe juridice conform art.374 alin.7 C.p.p., constând în necontestarea probelor administrate în cursul urmării penale, prima instanță de judecată valorificând într-un mod judicios toate instituțiile juridice incidente în prezenta cauză penală.

Din declarațiile martorului Cuțurela S. C., rezultă că în calitate de administrator al . SRL, a încheiat un contract cu inculpatul, având ca obiect amenajarea unei hale închiriate, pentru o locație de birouri, sens în care au și fost emise de către inculpat facturi care atestau plata serviciilor, iar martorul a achitat contravaloarea acestora prin numerar, fiind emise chitanțe de către inculpat, ce ulterior au fost depuse la dosarul cauzei.

Declarațiile inculpatului de recunoaștere a acuzațiilor penale, formulate prin înscrisuri autentice sunt confirmate și prin declarațiile martorului P. E., ce în calitate de lichidator al societății administrate de inculpat, a constatat emiterea de către acesta din urmă a 16 chitanțe fiscale prin care s-a atestat primirea prețului corespunzător celor 16 facturi fiscale emise, corespunzătoare executării serviciilor ce au format obiectul contractului încheiat cu firma contractantă . SRL, chitanțe care nu au mai fost înregistrate în contabilitate, creându-se premisele însușirii în folos propriu de către inculpat, a sumei totale de 75.277,65 lei.

Individualizarea pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.275 alin.1 lit.b din Legea 31/1990, cu aplic.art.41 alin.2 C.p., anterior și art.5 C.p., a fost concretizată într-un proces legal complet și juridic aplicat de către prima instanță de judecată, astfel încât, apelurile formulate în cauză sunt nefondate.

Primul motiv de apel formulat de către Ministerul Public este nefondat, întrucât în mod corect prima instanță a stabilit că legea penală anterioară, în sensul de cod penal anterior și alte dispoziții cu caracter penal, cuprinse în legi extrapenale, adică întregul . datei de 1.02.2014, astfel ca pedeapsa aplicata respecta principiul legalității in raport de aceasta lege.

Urmare a identificării și aplicării în mod global a legii penale anterioare mai favorabile, prima instanță dând eficiență deciziei Curții Constituționale nr.265/2014, a aplicat dispozițiile art.272 alin.1 lit.b din Legea 31/1990 în forma în vigoare anterioară datei de 1.02.2014, dispoziții ce au fost modificate începând cu această dată prin legea 187/2012 de punere în aplicare a noului cod penal.

Deși, privite în mod singular dispozițiile art.271 din legea 31/1990, astfel cum au fost modificate prin legea 187/2012, au caracter mai favorabil, exclusiv prin prisma modificării limitelor de pedeapsă, limita minimă fiind redusă de la 1 an închisoare, la 6 luni închisoare, totuși în procesul global de identificare a legii penale mai favorabile în ansamblul întregului proces penal, dispozițiile at.272 din legea 31/1990, în forma în vigoare anterior datei de 1.02.2014, când a intrat în vigoare noua legislație penală, au un caracter mai favorabil.

Legislația penală anterioară este mai favorabilă, atât sub aspectul criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei, dispozițiile art.74 C.p. anterior reglementând circumstanțe atenuante judiciare, ce impuneau principiul reducerii obligatorii a pedepsei sub limita minimă, conform art.76 C.p. anterior, având corespondent în noua lege penală doar sub aspectul unor criterii de individualizare în concret a pedepsei, între limitele speciale legale sau a unor circumstanțe judiciare atenuante prev.de art.75 alin.2 C.p. actual, al căror efect constă în reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, conform art.76 C.p

Concret, în cazul de față, efectele circumstanțelor atenuante din legea penală anterioară sunt mai consistente prin prisma art.76 lit.d C.p. anterior, ce permit reducerea pedepsei până la minimul general al pedepsei închisorii de 15 zile, conform art.60 C.p. anterior, comparativ cu dispozițiile art.76 alin.1 c.p. actual, care ar fi determinat reducerea limitelor speciale ale pedepsei închisorii cu o treime, rezultând limite noi speciale de la 8 luni până la 2 ani închisoare, instanța de judecată fiind obligată a alege o pedeapsă între aceste limite.

Mijloacele de individualizare a executării pedepsei prevăzute de legea penală anterioară sunt mai favorabile decât cele reglementate prin noua legislație penală, dispozițiile art.81, 82 C.p. anterior, aplicate de către instanță, nemaiavând corespondent în noua lege penală și fiind mult mai favorabile inculpatului, raportat la condițiile de impunere, durata termenului de încercare și structura acestuia, prin luarea în considerare a obligațiilor care îi revin unui condamnat în temeiul art.82, art.83 C.p. anterior, mult mai reduse decât cele reglementate prin art.93 și următoarele C.p. actual.

Pedeapsa de 6 luni închisoare stabilită de către prima instanță pentru infracțiunea prev.de art.272 alin.1 lit.b din Legea 31/1990 este legal individualizată, întrucât, urmare a reținerii circumstanței atenuante prev.de art.74 lit.b C.p., anterior, cu aplic.art.76 lit.d C.p., anterior, instanța a coborât pedeapsa sub limita minimă de 1 an închisoare prevăzută de lege.

Nu se impune reducerea acestei pedepse ce răspunde principiului proporționalității cu datele și împrejurările ce caracterizează fapta și făptuitorul, conform art.72 C.p. anterior - modul și mijloacele de comitere a faptei constând în săvârșirea activității infracționale în legătură cu atribuțiile de asociat și administrator al unei societăți comerciale, inculpatul, deși aparent a îndeplinit in parte îndatoririle fiscale constând în emiterea facturilor pentru serviciile prestate unei alte societăți contractante, a omis cu știință continuarea îndeplinirii acestor îndatoriri, în scopul asumat al deposedării persoanei juridice de resursele financiare ce i se cuveneau și corelativ aproprierii cu aceste mijloace bănești consistente, respectiv suma de 75.277,65lei.

Prin modul în care inculpatul a săvârșit infracțiunea a pus în dificultăți financiare atât propria societate care intrată în procedura falimentului a format obiectul analizei detaliate a lichidatorului judiciar desemnat în cauză, dar și societatea contractantă, ai căror reprezentanți au colaborat cu organele judiciare și au pus la dispoziție chitanțele remise de către inculpat, dar neînregistrate în propria contabilitate a societății administrate.

Frecvența îngrijorătoare pe care infracțiunile săvârșite prin implicarea unor entități comerciale o au în actuala societate, complexitatea modului de săvârșire, cuantumul prejudiciilor create, dar și diversitatea acestora, reprezintă argumente pentru care în realizarea procesului de înfăptuire a justiției, prin stabilirea și aplicarea pedepsei trebuie să se realizeze scopul imediat al pedepsei, constând în prevenirea săvârșirii de către inculpat a altor infracțiuni, dar și scopul mediat completat cu funcția de exemplaritate a pedepsei, astfel încât, prin atenționarea produsă asupra altor indivizi, să se prevină menținerea sau chiar augmentarea fenomenului infracțional de o asemenea natură.

Lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală sinceră, reprezintă elemente juridice care au dobândit relevanță juridică atât în procesul de orientare a pedepsei sub limita minimă obligatorie, ca urmare a obținerii circumstanțelor atenuant, conform art.76 lit.d C.p., anterior, cât și în procesul de individualizare a executării pedepsei, prima instanță aplicând beneficiul suspendării condiționate a executări pedepsei prev.de art.81-82 C.p. anterior.

Forma continuată a infracțiunii corespunzătoare actelor materiale executate de către inculpat, conform art.41 c.p., anterior reprezintă o cauză de agravare facultativă a pedepsei, căreia, deși, prima instanță nu i-a conferit efectul de majorare a pedepsei în forma art. 42 C.p. anterior, cu un spor de până la 5 ani închisoare, i s-a dat relevanță juridică în procesul de orientare a pedepsei, prin alegerea unui cuantum care să răspundă necesităților unei proporționalități juste, echitabile și necesare a sancțiunii penale cu datele ce particularizează fapta penală și persoana autorului.

În mod legal, prima instanță a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă judiciară, prev.de art.74 lit.b C.p., anterior, întrucât acesta, în cursul procesului a achitat în mai multe etape suma totală de 34.962,34 lei, sumă apropiată de jumătatea cuantumului total al prejudiciului cauzat.

Circumstanțele atenuante judiciare au caracter facultativ, în sensul că odată regăsite datele și împrejurările enumerate cu titlul exemplificativ de către legiuitor în prevederile art.74 C.p. nu obligă instanța a le reține în procesul de individualizare judiciară a pedepsei.

Instanța de judecată are latitudinea de a decide dacă va reține sau nu circumstanțele atenuante judiciare, orientare procesuală care nu este supusă arbitrariului ci trebuie să se întemeieze pe argumente juridice solide, astfel încât, reținerea acestor circumstanțe să reprezinte o necesitate juridică determinată de nevoia unei individualizări juste, obiective și echitabile, să se întemeieze pe probele existente la dosarul cauzei, și să reflecte gradul de pericol social al faptei și periculozitatea autorului acesteia.

Manifestarea de voință a inculpatului în sensul achitării parțiale a prejudiciului prin acte succesive de reparare a acestuia, reprezintă o dată a realității, căreia trebuie să i se confere valoare juridică, în limitele legii, conform art.72, 76 C.p. anterior, instanța având posibilitatea, fie de a reține această conduită procesuală ca un element de individualizare judiciară a pedepsei, conform art.72 C.p., anterior, fie ca o circumstanță atenuantă judiciară prev.de art.74 lit.b C.p., anterior, astfel cum a procedat și în prezenta cauză.

Străduința depusă de către inculpat pentru recuperarea parțială a prejudiciului care i se impută, în mod corect a dobândit relevanță juridică în contextul art.74 lit.b C.p., anterior, reprezentând o continuare a atitudinii procesuale de recunoaștere totală și necondiționată a faptei de care este acuzat inculpatul, materializată în înscrisurile autentice depuse la dosarul cauzei.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. se vor respinge apelurile formulate de P. de pe lângă J. T. J. și inculpatul I. S. M., împotriva sentinței penale nr. 2422/2014 a Judecătoriei T. J., ca nefondate. În temeiul art. 275 alin 2 C.p.p., va obliga inculpatul, aflat in culpa procesuala, la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat, iar in baza art. 275 alin 3 C.p.p. celelalte cheltuieli judiciare aferente caii de atac a apelului rămân in sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge apelurile formulate de P. de pe lângă J. T. J. și inculpatul I. S. M., fiul lui Ș. și L., născut la data de 17.01.1980, CNP_, în localitatea Bumbești - J., jud.Gorj, cu domiciliul în Bumbești-J., ., ., jud.Gorj, împotriva sentinței penale nr. 2422/2014 a Judecătoriei T. J., ca nefondate.

În temeiul art. 275 alin 2 C.p.p. obliga inculpatul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat, iar in baza art. 275 alin 3 C.p.p. celelalte cheltuieli judiciare aferente caii de atac a apelului rămân in sarcina statului.

Definitiva.

Pronunțată în ședința de la 27 Februarie 2015.

Președinte, Judecător,

M. E. M. R. E. C.

Grefier,

L. M. P.

Red.jud.M.E.M.

J.fond:N.N.

G.S./12._/6ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni la legea societăţilor comerciale. Legea nr. 31/1990. Decizia nr. 271/2015. Curtea de Apel CRAIOVA