Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 266/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 266/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 266/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. C.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE A.

DECIZIA PENALĂ Nr. 266

Ședința publică de la 27 februarie 2015

PREȘEDINTE M. E. M.- judecător

R. E. C.- judecător

Grefier L. M. P.

Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror C. C. din cadrul

Parchetului de pe lângă C. de A. C..

***

Pe rol, soluționarea apelului declarat de partea civilă R. C. împotriva sentinței penale nr. 119 din data de 04 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr._, privind pe inculpatul F. C. D..

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit: apelantul parte civilă R. C. pentru care se prezintă avocat C. F., apărător ales; inculpatul F. C. D. pentru care se prezintă avocat V. O., apărător desemnat din oficiu; partea responsabilă civilmente F. C. și S. de Probațiune de pe lângă T. D..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se că au fost depuse la dosar motivele scrise de apel pentru partea civilă, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat C. F. pentru apelantul parte civilă R. C., având cuvântul, solicită admiterea apelului formulat și modificarea sentinței penale în sensul de a fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor materiale în cuantum de 1.000 lei precum și la plata daunelor morale. Critică sentința primei instanțe, arătând că pentru stabilirea cheltuielilor materiale au fost avute în vedere doar chitanțele depuse și au fost ignorate declarațiile martorilor audiați. Arată de asemenea, cu privire la daunele morale că prima instanță în mod nelegal a apreciat că nu a suferit nici un prejudiciu, partea vătămată având nevoie de 40 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor provocate de loviturile aplicate de inculpat, fiind imobilizat și hrănit de către soția și ceilalți membri ai familiei. Solicită admiterea apelului și obligarea inculpatului la plata sumelor solicitate cu obligarea și la plata cheltuielilor de judecată din apel.

Avocat V. O. pentru inculpatul F. C. D., având cuvântul, solicită respingerea apelului formulat de partea civilă și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică. Arată că daunele materiale au fost acordate în măsura în care acestea au fost dovedite, iar cu privire la daunele morale, arată că prima instanță a apreciat în mod corect că nu se impune acordarea acestora.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, cu privire la apelul părții civile arată că se impune admiterea acestuia, apreciind că trebuie acordate daunele morale fiind evident faptul că acesta a încercat o suferință psihică și fizică, suma de 500 lei fiind suficientă pentru repararea acestui prejudiciu. Solicită admiterea apelului părții civile, desființarea parțială a sentinței și obligarea inculpatului la plata daunelor morale și a cheltuielilor judiciare.

Dezbaterile fiind încheiate;

CURTEA:

Asupra apelului de față;

Din actele și lucrările dosarului reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 119 din data de 04 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr._, în baza art. 193 alin. 2 CP, cu aplic art. 113 CP, art. 75 lit. a CP și art. 396 alin. 10 CPP, s-a aplicat inculpatului F. C. D., fiul lui C. și A., născut la data de 13.08.1996 în Calafat – D., domiciliat în comuna Poiana M. .. 77 – D., CNP –_, studii 8 clase, cetățean român, fără ocupație, cunoscut cu antecedente penale, măsura educativă neprivativă de libertate a asistenței zilnice prev. de art. 120 CP, pe o durată de 4 luni.

În baza art. 22 alin. 4 lit. a din Legea 187/2012, a fost revocată suspendarea executării pedepselor aplicate inculpatului în baza CP 1969, prin sentința penală nr. 169/19.06.2013, aceea de 1 an închisoare și prin s.p. nr. 190/16.09.2013, aceea de 4 luni închisoare și s-a dispus înlocuirea acestei pedepse cu măsura educativă a asistenței zilnice prev. de art. 120 CP pe o durată de 6 luni, urmând ca inculpatul să execute această măsură.

În baza art. 121 alin. 1 CP, pe durata executării măsurii educative a asistenței zilnice de 6 luni, inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor obligații:

a) să nu se apropie și să nu comunice cu victima sau cu membrii de familie ai acesteia

b) să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă T. D., la datele fixate de acesta.

În baza art. 121 alin. 2 C. penal, supravegherea executării obligațiilor impuse se face sub coordonarea Serviciului de Probațiune.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 123 C. penal, privind înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate în cazul nerespectării cu rea credință a condițiilor de executare a măsurii educative sau a obligațiilor impuse, precum și în cazul săvârșiri unei infracțiuni.

În baza art. 397 CPP, rap. la art. 25 CPP, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată R. C., domiciliat în comuna Poiana M. .. 49 județul D. și a fost obligat inculpatul, la 434,80 lei cu titlu de despăgubiri materiale, în solidar cu partea responsabilă civilmente, către persoana vătămată.

În baza art. 274 alin. 1 CPP, a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente F. G., domiciliat în comuna Poiana M. .. 77 județul D., la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 276 alin. 1 CPP, a fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare, în solidar cu partea responsabilă civilmente, către persoana vătămată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 1891/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat a fost trimis în judecată inculpatul C. D., pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 2 CP cu aplic. art. 75 lit. a și art. 113 CP.

În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că la datele de 21.11.2013 și respectiv 16.12.2013, R. C. din . formulat plângere prealabilă împotriva lui F. C. D. susținând că, în seara zilei de 16.11.2013 acesta i-a aplicat lovituri producându-i leziuni pentru care i-au fost necesare 40 zile de îngrijiri medicale.

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat că în seara zilei de 16.11.2013, în jurul orelor 20,00, inculpatul F. C. D. și martorii D. G. D., Bancă A. I. au ieșit în fața imobilului aparținând martorului Bancă A. I. de pe . au făcut un foc, au pregătit carne la grătar și au consumat băuturi alcoolice.

Întrucât locuiește pe aceeași stradă, persoana vătămată aflată în stare de ebrietate s-a deplasat și ea la grupul în care se aflau inculpatul și martorii împreună cu care a consumat băuturi alcoolice. În timpul cât persoana vătămată se afla în compania inculpatului și martorilor, soția persoanei vătămate R. V. a venit de câteva ori după persoana vătămată încercând să-l convingă să revină la domiciliu însă nu a reușit s-o convingă pe persoana vătămată, astfel că, aceasta a rămas în compania inculpatului și martorilor Bancă A. I. până în jurul orei 01,10. După ce martorii D. G. D. și alții, printre care Ornoiu C. și F. M. au plecat la domiciliile lor, în jurul focului au rămas doar persoana vătămată, inculpatul și martorul Bancă A. I.. În timpul acesta între inculpat și persoana vătămată a apărut un conflict urmare căruia persoana vătămată l-a împins pe inculpatul F. C. D. care a căzut la pământ. După ce s-a ridicat de la pământ și urmare faptului că persoana vătămată îl împinsese, inculpatul s-a repezit asupra persoanei vătămate și i-a aplicat lovituri cu pumnul în zona feței, lovituri urmare cărora persoana vătămată a căzut la pământ. Urmare acestui fapt, ajutat de martorul Bancă, de inculpat și de soția sa R. V., persoana vătămată a plecat la locuința sa. În urma loviturilor aplicate de inculpat persoana vătămată a suferit leziuni constând în TCC acut, fractură oase proprii nazale fără deplasare, fractură malar drept cu deplasare, fractură incompletă mentonieră pentru vindecarea cărora i-au fost necesare 40 zile de îngrijiri medicale și pentru care nu a fost internat în spital.

În conformitate cu art. 344 alin. 2 CPP, judecătorul de cameră preliminară a dispus comunicare certificată a rechizitoriului nr. 1891/P/2013 emis de P. de pe lângă Judecătoria Calafat, inculpatului.

Potrivit art. 344 CPP i s-a adus la cunoștință acestuia obiectul procedurii camerei preliminare, cât și dreptul de a-și angaja un apărător, de a formula cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Întrucât inculpatul nu a formulat cereri și excepții, prin încheierea din camera de consiliu de la 23.09.2014, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 1891/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat, privind pe inculpat, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecății cauzei.

În cursul cercetării judecătorești, inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art. 396 alin. 10 CPP, conform cărora până la începerea cercetării judecătorești, inculpații pot declara personal sau prin înscris autentic că recunosc săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare, a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Instanța, după ce a atras atenția inculpatului asupra tuturor consecințelor ce decurg din alegerea procedurii simplificate, a procedat la ascultarea inculpatului sub aspectul recunoașterii faptelor descrise în rechizitoriu și însușirii probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Conform art. 396 alin. 10 CPP, inculpatul care recunoaște săvârșirea unei infracțiuni și solicită să fie judecat potrivit procedurii simplificate, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzută de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.

Coroborând probele administrate în cursul urmăriri penale, respectiv, declarațiile inculpatului, declarația persoanei vătămate, declarațiile martorilor Bancă A. I., D. G. D., R. V., prima instanță a reținut în fapt că, în seara zilei de 16.11.2013, în jurul orelor 20,00, inculpatul F. C. D. și martorii D. G. D., Bancă A. I. au ieșit în fața imobilului aparținând martorului Bancă A. I. de pe . au făcut un foc, au pregătit carne la grătar și au consumat băuturi alcoolice.

Întrucât locuiește pe aceeași stradă, persoana vătămată aflată în stare de ebrietate s-a deplasat și ea la grupul în care se aflau inculpatul și martorii împreună cu care a consumat băuturi alcoolice. În timpul cât persoana vătămată se afla în compania inculpatului și martorilor, soția persoanei vătămate R. V. a venit de câteva ori după persoana vătămată încercând să-l convingă să revină la domiciliu însă nu a reușit s-o convingă pe persoana vătămată, astfel că, aceasta a rămas în compania inculpatului și martorilor Bancă A. I. până în jurul orei 01,10. După ce martorii D. G. D. și alții, printre care Ornoiu C. și F. M. au plecat la domiciliile lor, în jurul focului au rămas doar persoana vătămată, inculpatul și martorul Bancă A. I.. În timpul acesta între inculpat și persoana vătămată a apărut un conflict urmare căruia persoana vătămată l-a împins pe inculpatul F. C. D. care a căzut la pământ. După ce s-a ridicat de la pământ și urmare faptului că persoana vătămată îl împinsese, inculpatul s-a repezit asupra persoanei vătămate și i-a aplicat lovituri cu pumnul în zona feței, lovituri urmare cărora persoana vătămată a căzut la pământ. Urmare acestui fapt, ajutat de martorul Bancă, de inculpat și de soția sa R. V., persoana vătămată a plecat la locuința sa. În urma loviturilor aplicate de inculpat persoana vătămată a suferit leziuni constând în TCC acut, fractură oase proprii nazale fără deplasare, fractură malar drept cu deplasare, fractură incompletă mentonieră pentru vindecarea cărora i-au fost necesare 40 zile de îngrijiri medicale și pentru care nu a fost internat în spital.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 2 CP cu aplic. art. 75 lit. a și art. 113 CP.

La stabilirea și individualizarea pedepsei la care a fost condamnat inculpatul, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminat pentru faptele săvârșite, gradul de pericol social concret al faptei, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, care potrivit fișei de cazier a mai fost condamnat anterior, astfel: prin sentința penală nr. 166/13.06.2013, sentința penala nr. 169/19.06.2013 și s.p. nr. 190/16.09.2013 ale Judecătoriei Calafat inculpatul a fost condamnat la pedeapsa amenzii și a închisorii cu executare în condițiile art. 81 și 110 CP 1969 pentru săvârșirea de infracțiunii de lovire sau alte violente și furt calificat, pedepse care nu constituie termen al recidivei întrucât au fost aplicate inculpatului pentru fapte săvârșite în stare de minoritate, însă față de condamnarea de un an închisoare aplicată în condițiile art. 81 și 110 CP prin s.p. nr.169/19.06.2013 și 4 luni închisoare aplicată în condițiile art. 81 și 110 cp prin s.p. nr. 190 din 16.09.2013 in cauza urmează a se dispune aplicarea prevederilor art. 83 cp 1969 și art. 15 din Lg. 187/2012 de pune in aplicare a Lg. nr. 286/2009 privind CP.

În raport de aceste aspecte, s-a apreciat că aplicarea față de inculpat a măsurii educative neprivativa de libertate a asistenței zilnice prev. de art. 120 cp pe o durata de 6 luni este de natură a-l reeduca pe acesta și a preveni săvârșirea de către inculpat de noi infracțiuni.

În ceea ce privește pretențiile civile ale persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă cu suma de 3000 lei din care 1000 lei daune materiale și 2000 lei daune morale, din examinarea înscrisurilor și depozițiile martorilor B. C. A. și V. A. prima instanță a apreciat că cererea privind despăgubirile materiale este întemeiată, fiind admisă numai în parte și obligat inculpatul la plata sumei de 439,80 lei, întrucât susținerile persoanei vătămate, în sensul că a efectuat cheltuieli materiale reprezentând contravaloare medicamente, faptul că a fost ajutat de o persoana în treburile gospodărești aproximativ de 10 zile, nu au fost confirmate însă înscrisurile depuse la dosar respectiv: chitanțe, contravaloare transport (filele 44-48 din dosar) confirma parțial pretențiile civile ale persoanei vătămate.

Deși persoana vătămată a solicitat daune morale, s-a constatat că din depozițiile celor 2 martori nu se poate retine prejudiciul suferit de aceasta, reprezentând daune morale întrucât suma solicitată, respectiv 2000 lei nu corespunde cerințelor unei juste și eventuale despăgubiri, iar în condițiile în care ar urma a se admite cererea s-ar produce o îmbogățire fără justă cauză și de aceea urmează ca instanța să respingă cererea privind acordarea daunelor morale.

În baza art. 274 alin. 1 CPP, inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 276 alin. 1 CPP, inculpatul a fost obligat la 500 lei cheltuieli judiciare în solidar cu partea responsabilă civilmente, către persoana vătămată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea civilă R. C., criticând-o sub aspectul greșitei soluționări a laturii civile, sub două aspecte, respectiv: acordarea insuficientă a daunelor materiale și neacordarea nici unei sume ca și daune morale, cu cheltuieli de judecată.

Referitor la daunele materiale, apelantul a arătat că în mod greșit instanța de fond a luat în considerare doar chitanțele pe care le-a prezentat, ignorând complet și nejustificat declarațiile martorilor audiați în cauză.

În ceea ce privește daunele morale, a precizat că în mod nelegal instanța de fond nu le-a acordat, în condițiile în care martorii săi au dat declarații despre suferințele provocate de inculpat și faptul că, în urma loviturilor aplicate de acesta, a trebuit să stea imobilizat la pat și a necesitat 40 de zile îngrijiri medicale.

Analizând apelul formulat, curtea urmează să îl admită pentru considerente care se vor arăta în continuare.

Referitor la daunele materiale, în mod temeinic instanța de fond a apreciat că se impune acordarea doar a sumei de 434,80 lei, ca fiind dovedită, în condițiile în care nu s-a făcut dovada cheltuielilor materiale cu medicamente, iar privitor la angajarea unor persoane care să ajute partea civilă la treburile gospodărești, declarațiile martorilor audiați sunt contradictorii, mergând de la confirmarea existenței unui astfel de ajutor și până la negarea argumentării necesității acestui ajutor, astfel încât, în mod justificat nu se poate da relevanță juridică doar a unora dintre aceste declarații.

Este însă întemeiat motivul de apel referitor la temeinicia cererii de acordare a daunelor morale formulată de apelant, C. apreciind că argumentele reținute de instanța de fond privitor la respingerea acestei cereri, nu au suport legal și probator în dosar, pornind de la caracterul constant al doctrinei și jurisprudenței în această materie.

Din actele și lucrările dosarului rezultă fără dubiu că,. În urma loviturilor aplicate de inculpat, apelantul a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 40 zile de îngrijiri medicale (conform certificatului medico-legal), acesta fiind îngrijit de familie și a urmat tratament medical, fiind astfel evident că a suferit un prejudiciu moral rezultând din suferința fizică și psihică cauzată de fapta inculpatului, astfel încât urmează să fier admisă această solicitare de despăgubiri.

Sub aspectul cuantumului acestei despăgubiri, C. apreciază că suma solicitată de apelant (2.000 lei) este exagerată prin raportare la criteriile avute în vedere la stabilirea ei (numărul de zile de îngrijiri medicale, tratamentele ulterioare), apreciind că o sumă globală de 1.000 lei ar reprezenta, pe de o parte, o justă acoperire a prejudiciului pe acest plan, iar pe de altă poarte, nu ar putea contribui la o îmbogățire fără justă cauză a acestuia.

Pentru considerentele expuse anterior, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, apelul declarat de partea civila R. C. urmează a fi admis, a fi desființată în parte sentința instanței de fond, numai sub aspectul laturii civile și, în rejudecare, în temeiul art. 25 si 397 C.p.p., va fi obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente si la plata sumei de 1000 lei reprezentând daune morale, către partea civila.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, care nu contravin prezentei decizii penale.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu in cuantum de 200 lei, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției; în baza art. 276 alin. 1 si 6 C.p.p., va fi obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecata in favoarea parții civile.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. admite apelul formulat de apelantul partea civila R. C. împotriva sentinței penale nr. 119 din data de 04 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr._ .

Desființează în parte sentința penală apelată, numai sub aspectul laturii civile, și rejudecând:

În temeiul art. 25 si 397 C.p.p. obliga inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente si la plata sumei de 1000 lei daune morale către partea civila .

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, care nu contravin prezentei decizii penale.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu in cuantum de 200 lei se avansează din fondurile Ministerului Justiției

În baza art. 276 alin. 1 si 6 C.p.p. obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecata in favoarea parții civile.

Definitiva.

Pronunțată în ședința publică de la 27 februarie 2015.

Președinte, Judecător,

M. E. M. R. E. C.

Grefier,

L. M. P.

Red. jud. R. E. C.

j. f .E. M.

dact. 2 + 1 ex./O.A. (A.T.) – 21 aprilie 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 266/2015. Curtea de Apel CRAIOVA