Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 103/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 103/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 28-01-2015 în dosarul nr. 103/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ NR. 103
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - Ș. B. - JUDECĂTOR
JUDECĂTOR - D. F.
Grefier - M. V.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. C., de la P. de pe lângă C. de A. C.
……………..
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin Încheierea de amânare a pronunțării din data de 21 ianuarie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect apelul declarat de inculpatul H. A. I. (deținut în Penitenciarul Pelendava) împotriva sentinței penale nr. 4826 din 10 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._ .
La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită, la data dezbaterilor.
Deliberând;
CURTEA:
Asupra apelului de față;
Prin sentința penală nr. 4826 din 10 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._, În baza art. 386 C.p.p., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului H. A. I., din infracțiunile prev. de art. 327 alin.2 C.p., art.335 alin.2C.p. și art.337 C.p. cu aplic. art.41 alin.1 C.p. și art.38 alin.1, în infracțiunile prev. de art. 293 alin.1 C.p. de la 1969, art. 86 alin.2 din OUG 195/2002 și art.87 alin.5 din OUG 195/2002 cu aplic. art.37 alin.1 lit.a C.p. de la 1969 și aplic. art.33 lit.a C.p. de la 1969 și art.5 C.p.
În baza art. 293 alin.1 C.p. de la 1969 cu aplic. art.37 alin.1 lit.a C.p. de la 1969 și art. 5 C.pen., art. 375 C.pr.pen., art. 374 C.pr.pen. rap. la art. 396 alin. 10 C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul H. A. I. - fiul lui V. și F., născut la data de 12.05.1975 în Mun. C., jud. D., codul numeric personal_, cu domiciliul în C., ., jud. D. - la pedeapsa de 3 luni închisoare; în baza art. 86 alin.2 din OUG 195/2002 cu aplic. art.37 alin.1 lit.a C.p. de la 1969 cu aplic. art. 5 C.pen., art. 375 C.pr.pen., art. 374 C.pr.pen. rap. la art. 396 alin. 10 C.pr.pen., același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 5 luni închisoare; în baza art. 87 alin.5 din OUG 195/2002 cu aplic. art.37 alin.1 lit.a C.p. de la 1969 cu aplic. art. 5 C.pen., art. 375 C.pr.pen., art. 374 C.pr.pen. rap. la art. 396 alin. 10 C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare; s-a constatat că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 luni închisoare, aplicată în temeiul art. 87 alin.1 din OUG 195/2002 rep cu aplic. art.37 lit.a C.p. și aplicarea art. 320/1 alin. 7 C.proc.pen., prin s.p. 2253/28.06.2013 a Judecătoriei C., definitivă și modificată prin decizia penală nr.2253/19.11.2013 a Curții de A. C., este concurentă cu faptele pentru care inculpatul este condamnat în prezenta cauză; s-a desfăcut pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare aplicată inculpatului H. A. I. prin s.p. 2253/28.06.2013 a Judecătoriei C., definitivă și modificată prin decizia penală nr.2253/19.11.2013 a Curții de A. C., și s-a repus în individualitate, astfel:
- pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată în temeiul art. 87 alin.1 din OUG 195/2002 rep cu aplic. art.37 lit.a C.p. și aplicarea art. 320/1 alin. 7 C.proc.pen.;
- pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare aplicata inculpatului prin sentința penala nr. 75/23.02.2009 a Tribunalului D., definitivă prin decizia penală nr. 3584 /14.10.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție in dosar_/63/2008 .
S-a constatat că prin s.p. 2253/28.06.2013 a Judecătoriei C., definitivă și modificată prin decizia penală nr.2253/19.11.2013 a Curții de A. C., s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 10 luni închisoare aplicata inculpatului prin sentința penala nr. 75/23.02.2009 a Tribunalului D., definitivă prin decizia penală nr. 3584 /14.10.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și s-a cumulat cu pedeapsa de 4 luni aplicată în temeiul art. 87 alin.1 din OUG 195/2002 rep cu aplic. art.37 lit.a C.p. și aplicarea art. 320/1 alin. 7 C.proc.pen.; în baza art.36 alin.1 C.p. rap. la art.33 lit a C.p. art.34 C.p., s-a dispus contopirea următoarelor pedepse: - pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată în baza art. 293 alin.1 C.p. de la 1969 cu aplic. art.37 alin.1 lit.a C.p. de la 1969 și art. 5 C.pen., art. 375 C.pr.pen., art. 374 C.pr.pen. rap. la art. 396 alin. 10 C.pr.pen.; pedeapsa de 5 luni închisoare în baza art. 86 alin.2 din OUG 195/2002 cu aplic. art.37 alin.1 lit.a C.p. de la 1969 cu aplic. art. 5 C.pen., art. 375 C.pr.pen., art. 374 C.pr.pen. rap. la art. 396 alin. 10 C.pr.pen.; - pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare în baza art. 87 alin.5 din OUG 195/2002 cu aplic. art.37 alin.1 lit.a C.p. de la 1969 cu aplic. art. 5 C.pen., art. 375 C.pr.pen., art. 374 C.pr.pen. rap. la art. 396 alin. 10 C.pr.pen.; - pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată în temeiul art. 87 alin.1 din OUG 195/2002 rep cu aplic. art.37 lit.a C.p. și aplicarea art. 320/1 alin. 7 C.proc.pen., aplicată prin s.p. 2253/28.06.2013 a Judecătoriei C., definitivă și modificată prin decizia penală nr.2253/19.11.2013 a Curții de A. C., în pedeapsa rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare; s-a cumulat aritmetic pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare aplicata inculpatului H. A. I. prin sentința penala nr. 75/23.02.2009 a Tribunalului D., definitivă prin decizia penală nr. 3584 /14.10.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu pedeapsa rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 2 luni închisoare; s-a anulat mandatul de executare a pedepsei emis anterior pentru condamnat și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei, la rămânerea definitivă a prezentei sentințe penale; s-a menținut restul dispozițiilor sentințelor penale sus amintite.
In temeiul art 36 alin 3 Cp de la 1969, s-a dedus durata executată din pedeapsă, din data de 20.11.2013 la zi, si s-a menținut starea de arest a inculpatului; s-a admis cererea de acordare onorariu apărător din oficiu formulată de d-na avocat C. R. și s-a acordat onorariul din oficiu în cuantum de 200 lei; în baza art. 274 alin.1 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 de lei, cheltuieli judiciare statului; în baza art. 274 alin.1 teza finală C.p.p., suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, a rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 583/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalului D., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului H. A. I. pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea prevăzută de art.327 alin.2 Cp, infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere prev de art. 335 alin. 2 Cp și infracțiunii refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prev. de art.337 C.p., totul cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. 1 și a dispozițiilor art. 41 alin.1 din Cp.
Analizând ansamblul probelor administrate în cursul judecății, instanța de fond a constatat în fapt că la data de 20.05.2012, în jurul orelor 24:30, organele de poliție din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Bucovăț au fost sesizate de către martorul S. C. A. despre faptul că, inculpatul H. A. I., în timp ce conducea pe DJ 552, pe raza comunei Bucovăț, jud. D., autoturismul marca Ford Galaxy cu nr. de înmatriculare 96 LH 4531, a pierdut controlul volanului și s-a răsturnat la o distanță de aprox. 50 m de podul ce traversează râul J.. Echipajul de poliție care s-a deplasat la fața locului împreună cu martorul S. L. C., a constatat că autoturismul marca Ford Galaxy cu nr. de înmatriculare 96 LH 4531 era răsturnat, iar pe partea dreaptă a acestuia se afla o persoană de sex masculin, care emana miros de alcool, identificată ulterior ca fiind inculpatul.
La solicitarea organelor de poliție, inculpatul - care nu poseda nici un act de identitate asupra sa - a declarat că se numește V. C. M., fiul lui V. și F., născut la 02.10.1972, posesor al CI . nr._, CNP_, identitate care aparținea de fapt fratelui său; inculpatul H. A. I. a scris personal declarația în fața organelor de poliție, menționând că nu are nicio legătură cu accidentul, ci se afla la fața locului întâmplător.
Verificările efectuate în baza de date Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule au evidențiat că numitul V. C. M. deținea permisul de conducere valabil pentru categoria B, cu ._, însă fizionomia sa nu corespundea cu cea a persoanei care-și declinase această identitate. În această împrejurare, având în vedere și neconcordanțele dintre aspectele sesizate de către martorul S. C. A. și cele relatate de către inculpat, au fost efectuate verificări privind identitatea acestuia, stabilindu-se că se numește H. A. I. și este fiul lui V. și F., născut la 12.05.1975, posesor al CI . nr._, CNP_, iar permisul de conducere ._ categoria B, C pe numele acestuia, figura suspendat din data de 27.09.2011, ca urmare a conducerii unui autovehicul pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, conform adresei nr._/23.05.2013 emisă de IPJ D., serviciul Rutier.
În prezența martorului S. L. C., inculpatul a declarat verbal că a condus autoturismul marca Ford Galaxy cu nr. de înmatriculare 96 LH 4531 și, fiind sub influența alcoolului, a pierdut controlul volanului și s-a răsturnat. Ulterior în declarația scrisă personal, inculpatul a susținut aceeași variantă a prezenței întâmplătoare la locul faptei.
Cu această motivație, inculpatul a refuzat să fie testat cu aparatul etilotest în vederea stabilirii alcoolemiei și, ulterior, când a fost condus la Spitalul Clinic Județean C., a refuzat să-i fie recoltate probe biologice, în prezența martorului S. L. C..
În declarația din 04.06.2013, după ce i s-a adus la cunoștință începerea urmăririi penale, inculpatul H. A. I. a susținut că autoturismul său, implicat în accident a fost condus de către un anume V. M., persoană ce nu a putut fi identificată la Direcția pentru evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.
Astfel, prima instanță a constatat că, în drept, faptele inculpatului H. A. I., săvârșite în condițiile mai sus expuse, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea prevăzută de art. 327 alin.2 Cp, infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere art. 335 alin. 2 Cp și infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prev. de art.337 C.p., totul cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. 1 și a dispozițiilor art. 41 alin.1 din Cp., totodată, reținându-se că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod Penal, pentru care a fost condamnat.
Analizând textele de lege care incriminează faptele comise de inculpat, prin prisma dispozițiilor art. 5 din actualul Cod penal și având in vedere considerentele deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curtii Constitutionale, prima instanță a apreciat ca dispozitiile Codului Penal din 1969, privite global, sunt mai favorabile, intrucat inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie, situație în care s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare a instanței, respectiv din infracțiunile prev. de art. 327 alin.2 C.p., art.335 alin.2 C.p. și art.337 C.p. cu aplic. art.41 alin.1 C.p. și art.38 alin.1 Cod Penal, în infracțiunile prev. de art. 293 alin.1 C.p. de la 1969, art. 86 alin.2 din OUG 195/2002 și art.87 alin.5 din OUG 195/2002 cu aplic. art.37 alin.1 lit.a C.p. de la 1969 și aplic. art.33 lit.a C.p. de la 1969 și art.5 C.p.
Totodată, instanța de fond, după aplicarea pedepselor pentru fiecare dintre faptele reținute în sarcina inculpatului, a constatat că fapta pentru care acesta a fost condamnat la pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată prin s.p. 2253/28.06.2013 a Judecătoriei C. (definitivă și modificată prin decizia penală nr. 2253/19.11.2013 a Curții de A. C.), este concurentă cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta cauză.
În final, prima instanță a cumulat aritmetic pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare aplicata inculpatului H. A. I. prin sentința penala nr. 75/23.02.2009 a Tribunalului D. (definitivă prin decizia penală nr. 3584 /14.10.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) cu pedeapsa rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare, așa încât a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 2 luni închisoare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul H. A. I., personal și prin apărătorul ales - în cadrul dezbaterilor la instanța de control judiciar – solicitând desființarea sentinței atacate, arătând că instanța de fond i-a aplicat dispozițiile art. 43 din noul Cod Penal, însă nu se impune în speță aplicarea unui spor de pedeapsă, deoarece acest lucru intră în contradicție cu dispozițiile noului Cod penal; de asemenea, inculpatul a solicitat să se aibă în vedere starea sa precară de sănătate, pe care a dovedit-o cu actele medicale depuse la dosar.
Apelul este nefondat și urmează a fi respins, pentru următoarele considerente:
Criticile formulate de inculpat sunt nefondate în raport de dispozițiile art. 418 alin. 1 Cod Procedură Penală privind neagravarea situației în propriul apel.
C. apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală, cu consecințe favorabile inculpatului, potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014, atunci când a hotărât să rețină încadrările juridice specifice fiecărei fapte pentru care a fost acuzat inculpatul, potrivit dispozițiilor Codului penal de la 1968 și legii speciale, respectiv OUG 195/2002, în vigoare la data faptelor, cu dispozițiile ce reglementează recidiva și contopirea pedepselor, contopire care s-a realizat în raport de dispozițiile invocate în favoarea sa prin motivele de apel, respectiv art. 43, 33 lit. a și art. 34 Cod Penal 1968.
Realizarea unei contopiri potrivit dispozițiilor noului Cod Penal, respectiv art. 37, 38, 39, 41 și 43, pentru încadrări juridice specifice vechiului Cod Penal, ori realizarea acestor contopiri pe baza dispozițiilor ce reglementează această materie - potrivit Codului penal de la 1968 - cu încadrări specifice actului Cod penal, ar fi contrară deciziei Curții Constituționale sus menționate și ar duce în mod concret la aplicarea unei pedepse principale rezultante mai mari decât acea aplicată de instanța de fond.
Pe cale de consecință, în baza art. 421 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod Procedură Penală, apelul declarat de inculpat urmează a fi respins ca nefondat, iar inculpatul fiind în culpă procesuală, potrivit dispozițiilor art. 275 alin. 2 Cod Procedură Penală, va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de inculpatul H. A. I. (deținut în Penitenciarul Pelendava) împotriva sentinței penale nr. 4826 din 10 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul cu nr._ , ca nefondat.
Obligă pe apelantul-inculpat la 190 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, 50 lei reprezintă 1/4 din contravaloarea onorariului avocatului din oficiu (delegația nr._/2014).
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 ianuarie 2015.
Președinte, Judecător,
Ș. B. D. F.
Grefier,
M. V.
Red. Jud. D. F.
Jud. fond: S. C. M.
Dact. 5 ex./A.T. – 06 martie 2015
| ← Traficul de minori. Art.211 NCP. Decizia nr. 69/2015. Curtea de... | Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 1392/2014.... → |
|---|
