Lipsirea de libertate în mod ilegal. Art.205 NCP. Decizia nr. 1393/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1393/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 1393/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ Nr. 1393
Ședința publică de la 28 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. C. B.
Judecător I. E.
Grefier Ș. C. D.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror M. B.
din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 21 octombrie 2015, consemnate prin încheierea de ședință de la această dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie penală având ca obiect apelul declarat de inculpatul P. C. T. împotriva sentinței penale nr. 1577 din data de 29.04.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1577 din data de 29.04.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în baza art. 205 alin.1 și 3 lit.b C.p. și art. 5 C.p., a condamnat inculpatul P. C. T., la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 67 alin.1 C.p., a aplicat inculpatului P. C. T. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice prev. de art. 66 alin.1 lit.a C.p. și a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat prev. de art. 66 alin.1 lit.b C.p., pe o perioadă de 2 ani
În temeiul art. 65 alin.1 C.p., a interzis inculpatului P. C. T. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. alin.1 lit. a, b C.p.,pe durata executării pedepsei.
În baza art. 22 C. pr. pen, s-a luat act că partea civilă V. A. F. a renunțat în totalitate la pretențiile civile formulate.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p., a obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
S-a admis cererea de majorare onorariu apărător din oficiu formulată de d-na avocat B. L. și majorează onorariul la suma de 300 lei.
În baza art. 274 alin. 1 teza a II-a C.p.p., suma de 300 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu rămâne în sarcina statului.
În baza art. 276 alin. 3 C. proc. pen. s-a luat act de înțelegerea intervenită între inculpatul P. C. T. și partea civilă V. A. F. și a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 685,80 lei către partea civilă V. A. F.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P. C. T., pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 205 alin.1 și 3 lit.b C.p.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 25.08.2013, partea vătămată V. A. F. a sesizat organele de politie din cadrul PMC - Secția 1 Politie - cu privire la faptul că inculpații P. C. T. si C. I. au luat-o cu forța de pe esplanada Teatrului N. M. S. din Mun C. si au transportat-o cu un taxi pe . din Mun C., în contra voinței sale, unde a fost obligată sa întrețină relații sexuale cu aceștia.
Din declarația părții vătămate V. A. F., dată în cursul urmăririi penale, rezultă că la data de 25.08.2013, in jurul orelor 21.30 in timp ce se afla pe esplanada Teatrului Național M. S. din Mun C. a fost luată cu forța de inculpatul P. C. T. alături de care se afla si inculpatul C. I. și a fost obligată să urce . pe . P. C. T. a ținut-o de brațul drept, trăgând-o după el, deși îi ceruse in mai multe rânduri să o lase in pace, întrucât nu mai dorea să fie prietena lui. In continuare partea vătămată a arătat că in momentul in care a oprit taxiul, inculpatul P. C. T. a deschis ușa din spate si a împins-o pe bancheta din spate a autoturismului, iar inculpatul C. I. s-a urcat pe scaunul din dreapta față al autoturismului. De asemenea, partea vătămată a precizat că in momentul în care a pornit taxiul a încercat să sară din autoturism, însă inculpatul P. C. T., care se afla alături de aceasta pe bancheta din spate, a tras-o in interior, spunându-i conducătorului auto să blocheze portierele. Totodată partea vătămată V. A. F. a menționat că pe timpul deplasării a fost lovită cu palma peste față de P. C. T., arătând că inculpatul C. I. nu a tras de ea, însă i-a fost teamă și de acesta având în vedere că in tot acest timp a stat alături de P. C. T. si că putea să-l împiedice pe inculpatul P. C. T. să o lovească si să o urce cu forța in taxi, însă a preferat să rămână pasiv. Partea vătămată a susținut că inculpatul C. I. nu a lovit-o si nici nu a ținut de ea, si că acesta i-a cerul lui P. C. T. să nu o mai lovească. Ajunși la locuința inculpatului P. C. T. de pe . C. a fost condusă . a fost obligată să întrețină relații sexuale normale si orale cu P. C. T. timp de aproximativ 30 de minute, iar cu incupatul C. I. a întreținut relații sexuale orale. Partea vătămată a mai arătat că în momentul in care a ajuns la locuința inc P. C. T. acesta i-a luat telefonul mobil.
Din procesul verbal încheiat de organele de politie la data de 25.08.2013, ca urmare a sesizării prin SNUAU 112, a reieșit că inculpatul P. C. T. a negat faptul că la locuința sa se află persoana vătămată V. A. F., iar pe timpul discuțiilor purtate cu acesta și-a făcut apariția V. A. F. care a solicitat sprijinul organelor de politie susținând ca a fost adusa la aceasta adresa împotriva voinței sale. De asemenea se retine că in fața imobilului de pe . a mai venit si inculpatul C. I..
Audiată, în faza de cercetare judecătorească, partea vătămată și-a menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale.
Din depoziția dată în cursul urmăririi penale, a martorului B. I. R., taximetrist la Meliteotrans SRL pe autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_, reiese că la data de 25.08.2013, in jurul orelor 21.30 in timp ce rula pe Calea București in dreptul Teatrului N. a observat un grup de 3 tineri, respectiv doi băieti si o fată care erau agitați, iar unul dintre băieți îi făcea semne disperate să oprească. Întrucât, nu avea client a oprit, moment în care pe scaunul din față a urcat unul dintre băieți, iar celălalt - P. C. T. - țipa la fata pe care o însoțea cerându-i amenințător să urce in mașină pe bancheta din spate. În continuare martorul a arătat că tânăra a refuzat să urce fiind bruscată de P. C. T. care a împins-o in autoturism pe bancheta din spate, acesta afirmând că este sotia sa si că îl înșeală. În momentul în care V. A. F. a fost introdusă cu forța în autoturism, inculpatul C. I. îi cerea inculpatului P. C. T. să înceteze afirmând să-și rezolve problema acasă. Pe timpul delasării inculpatul P. C. T. a țipat la fată si i-a cerut să blocheze usile mașinii, ceea ce nu a făcut, însă cele două uși din spate au fost blocate de P. C. T.. Martorul a mai precizat că in acel moment i s-a creat o stare de temere cu privire la ceea ce i s-ar putea întâmpla, fapt pentru care a tăcut si a continuat drumul, iar în momentul in care a ajuns pe .-a cerut să oprească, moment în care cei trei tineri au coborât din autoturism si au pătruns in curtea unui imobil.
Cu ocazia efectuării procedeului probatoriu al recunoașterii din fotografii martorul B. I. R. l-a indicat pe inculpatul P. C. T. ca fiind persoana care la data de 25.08.2013, in jurul orelor 21.30 împreună cu un alt tânăr au obligat o tânără să urce in taximetrul pe care il conducea.
Fiind audiat în cursul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din data de 27.03.2015, martorul B. I. R. a declarat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, dar a prezentat o situație de fapt diferită de cea prezentată anterior. Astfel, acesta a arătat că partea vătămată, V. A. F. a urcat de bunăvoie în autoturismul pe care îl conducea ( martorul fiind conducător auto pe un autoturism taxi ), nu a fost bruscată de niciunul dintre băieții care o însoțeau și pe durata deplasării au existat discuții contradictorii între inculpat și partea vătămată. De asemenea, a arătat că după oprirea autoturismului, cele trei persoane pe care le-a transportat, au coborât și au pătruns de bunăvoie în curtea unui imobil.
Întrucât, în ședința de judecată de la data de 27.03.2015, reprezentantul Parchetului s-a sesizat cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 C.p. de către martorul B. I. R., acesta în ședința din data de 17.04.2015 a revenit asupra declarației date anterior la data de 27.03.2015 în faza de cercetare judecătorească și și-a retras mărturia pe care a dat-o în fața instanței .
Astfel, martorul B. I. R. a precizat următoarele aspecte relevante, faptul că inculpatul P. C. T. - țipa la fata pe care o însoțea cerându-i amenințător să urce în mașină pe bancheta din spate, faptul că partea vătămată V. A. F. a fost introdusă cu forța în autoturism de către inculpat, faptul că pe parcursul deplasării partea vătămată i-a solicitat martorului să oprească autoturismul întrucât dorește să coboare, faptul că inculpatul a amenințat –o pe partea vătămată că o lovește dacă mai țipă.
Din declarația martorului A. F., dată în cursul urmăririi penale, reiese că la data de 25.08.2013, in jurul orelor 21.30 in timp ce se afla pe Calea București din Mun C. a observat pe partea dreaptă a șoselei un taximetru cu nr. de înmatriculare_ care staționa, iar lângă el stăteau doi băieți si o fată, iar unul dintre baieți încerca să o introducă cu forța în autoturism, in timp ce celălalt băiat asista. Martorul a mentionat că tânăra a încercat să opună rezistentă. Imediat a sunat la 112 anunțând organele de politie. Martorul A. F. a mai susținut că nu îi poate recunoaște pe niciunul dintre cei trei tineri participanți la evenimentul sesizat.
Cu ocazia audierii, în cursul urmăririi penale, inculpatul P. C. T. nu a recunoscut săvârșirea faptelor ce i se impută, si a precizat că la data de 17.04.2014 s-a întâlnit întâmplător pe esplanada Teatrului N. M. S. din Mun C. cu persoana vătămată V. A. F. mergând împreună la locuința lui P. C. T. de pe . C.. Inculpatul a susținut că persoana vătămată s-a urcat de bunăvoie in taxi, nefiind amenințată sau agresata fizic, precum si ca nu au întreținut relații sexuale cu aceasta. Totodată inculpatul P. C. T. a arătat ca în momentul in care au sosit organele de politie a negat că persoana vătămată V. A. F. se afla in locuință, motivat de faptul că nu a avut probleme de natură penală sau contravențională si că i-a fost teamă să răspundă afirmativ crezând că s-ar putea interpreta in defavoarea sa.
În declarația dată în cursul urmăririi penale, în data de 26.08.2013, martorul C. I., prieten cu inculpatul P. C. T. a arătat că nu o cunoaște pe partea vătămată V. A. F., nu a văzut-o niciodată, nici măcar în anturajul vreunui prieten de al său. De asemenea, a precizat că în data de 25.08.2013, nu s-a întâlnit în zona centrală a mun. C., respectiv pe calea București, cu partea vătămată sau cu inculpatul, nu au mers împreună cu taxiul și nu a avut vreun contact sexual cu partea vătămată.
Într-o altă declarație, dată în cursul urmăririi penale, martorul C. I., a arătat că în seara de 25.08.2013, s-a plimbat împreună cu inculpatul P. C. T. în zona teatrului din mun. C., s-au întâlnit cu partea vătămată, care după mai multe discuții purtate cu inculpatul, a mers cu taxiul până acasă la inculpat. Și în această declarație, martorul a negat implicarea sa în săvârșirea faptei de lipsire de libertate și perversiune sexuală, arătând că nu l-a însoțit pe partea vătămată și inculpat, în domiciliul acestuia din urmă și nu a avut vreun contact sexual cu partea vătămată.
Martorul C. I., în cursul urmăririi penale, în declarația dată în 17.06.2014- în calitate de suspect, a revenit asupra declaraților sale anterioare si a precizat că inculpatul P. C. T. a lut-o de braț pe partea vătămată V. F. pe timpul deplasării dinspre . la stația de taxi de pe calea București, aceasta spunându-i inculpatului P. T. sa o lase in pace că nu vrea să meargă cu el. La momentul opririi taxiului, inculpatul P. C. T. a țipat la V. F., iar aceasta a urcat in taxi. Inculpatul C. I. a arătat că nu a avut posibilitatea să vadă dacă inculpatul P. C. T. a îmbrâncit-o pe persoana vătămată să urce in taxi. Totodată martorul C. I. a mai susținut că luând in considerare comportamentul agresiv al lui P. C. T. față de V. F. poate afirma că aceasta a fost luată de pe stradă si urcată in taxi împotriva voinței sale. Inculpatul C. I. a mai declarat că nu a cunoscut intențiile inculpatului P. C. în ceea ce o priveste pe V. F., acesta din urmă nu i-a spus in niciun moment că vrea să o ia cu forța, precum și faptul că i-a spus de mai multe ori inculpatului P. C. T. să o lase in pace, însă acesta i-a replicat că nu este treaba lui ce face.
Audiat în data de 18.09.2013, în calitate de inculpat, a prezentat o cu totul altă situație de fapt decât cea relatată în declarația din data de 17.06.2014, precizând că partea vătămată, i-a însoțit de bunăvoie pe el și pe inculpatul P. C. T., în deplasarea cu taxiul până la domiciliul inculpatului, nu a fost forțată de inculpat sau de el, să urce în taxi iar pe timpul deplasării nu a solicitat în niciun moment să coboare din taxi. De asemenea, martorul a arătat că partea vătămată nu a fost forțată de el sau de către inculpat, să coboare din taxi sau să intre în locuința inculpatului.
În cursul cercetării judecătorești, martorul C. I. a relatat aceeași situație de fapt ca cea arătată în faza de urmărire penală în declarația din data de 18.09.2013, în sensul că partea vătămată a fost de acord să-l însoțească pe el și pe inculpat, pentru a merge la domiciliul inculpatului, partea vătămată nu a fost bruscată de inculpat, iar discuția purtată în taxi, între inculpat și partea vătămată a fost una amiabilă.
Instanța a constatat că declarațiile inculpatului P. C. T. date în faza de urmărire penală și cercetare judecătorească sunt complet nesincere, întrucât nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate.
Instanța nu a reținut nici declarația dată de martorul C. I. în faza de cercetare judecătorească întrucât aceasta nu corespunde adevărului. Cu privire la acest martor, instanța a reținut atitudinea sa oscilantă care reiese din declarațiile date în cursul urmăririi penale. Astfel, instanța a reținut că în prima sa declarație martorul a arătat că nici nu o cunoaște pe partea vătămată și nici pe inculpat, ca mai apoi în declarațiile ulterioare să prezinte de fiecare dată o altă situație de fapt.
Instanța a reținut că în cursul cercetării judecătorești martorul C. I. a prezentat o situație de fapt diferită de situația pe care a relatat-o în cursul urmăririi penale, când a fost audiat în calitate de suspect, acesta în cursul cercetării judecătorești, revenind asupra aspectelor esențiale arătate la urmărire penală în declarația din data de 17.06.2014, în sensul în care partea vătămată, i-a însoțit de bunăvoie pe el și pe inculpatul P. C. T., în deplasarea cu taxiul până la domiciliul inculpatului, nu a fost forțată de inculpat sau de el, să urce în taxi, iar pe timpul deplasării nu a solicitat în niciun moment să coboare din taxi. De asemenea, martorul a arătat că partea vătămată nu a fost forțată de el sau de către inculpat, să coboare din taxi sau să intre în locuința inculpatului.
De asemenea, instanța a reținut ca o dovadă a atitudinii nesincere a inculpatului P. C. T., că acesta l-a determinat pe martorul B. I. R., ca în declarația dată inițial în faza de cercetare judecătorească în data de 27.03.2015 să retracteze parțial declarațiile date în cursul urmăririi penale. Acest aspect a fost relevat în declarația dată în data de 17.04.2015, de către martorul B. I. R., când martorul și-a retras mărturia pe care a dat-o în fața instanței la data de 27.03.2015 .
Instanța a avut in vedere principiile care guvernează regimul juridic al probelor in cursul procesului penal - principiul lipsei unei ierarhii in funcție de faza procesuala in care se administrează si de sursa din care provin, principiul lipsei valorii prestabilite – având drept corolar principiul liberei aprecieri a acestora, pe baza coroborării faptelor si împrejurărilor care rezulta din ansamblul probelor administrate in cursul procesului ( art. 103 Cpp), si principiul divizibilității conform căruia, organul judiciar nu este obligat sa ia in considerare o proba in ansamblul sau, ci numai acele fapte si împrejurări care se coroborează cu cele relevate prin administrarea altor probe in cursul procesului penal. In lipsa unei ierarhii a probelor, instanța a avut nu numai posibilitatea, ci si obligația sa analizeze care dintre declarațiile contradictorii reflecta adevărul.
Retractarea totala sau parțiala a unei declarații anterioare nu este de natura prin ea înseși să înlăture acea declarație dată în cursul procesului, întrucât astfel s-ar ajunge la lipsirea de efecte a unei probe administrate in mod legal.
Înlăturarea unei declarații se poate face numai in măsura in care retractarea este temeinic motivata, iar împrejurările cauzei formează convingerea ca relatările anterioare nu reprezintă realitatea.
Instanța a constatat că declarațiile părții vătămate V. A. F., ale martorilor B. I. R. și A. F., date în cursul urmăririi penale, ale martorului C. I. – declarație dată de acesta în data de 17.06.2014 in cursul urmăririi penale, oferă o imagine detaliata a evenimentului, indicându-se in mod amănunțit modul in care s-au derulat acțiunile inculpatului.
Astfel, relevanta juridica asupra fondului cauzei prezintă depozițiile părții vătămate, ale martorilor B. I. R. și A. F., precum și declarația martorului C. I., dată de acesta în data de 17.06.2014, in cursul urmăririi penale
Faptul că inculpatul P. C. T. în data de 25.08.2013 în jurul orelor 21,30, prin înfrângerea manifestării de voință proprii a părții vătămate-minora V. A. F., în sensul de a avea posibilitatea de a se deplasa și acționa liber, a forțat-o să urce într-un taxi, deplasându-se la locuința sa, pe . din mun. C., rezultă în mod cert din declarațiile părții vătămate V. A. F. care se coroborează cu declarațiile martorilor B. I. R. și A. F., date în cursul urmăririi penale, ale martorului B. I. R. dată în faza de cercetare judecătorească și declarația dată în data de 17.06.2014 in cursul urmaririi penale, de către martorul C. I.
Ca urmare a probatoriului administrat în cursul judecății, instanța a apreciat că inculpatul P. C. T. se face vinovat de fapta pentru care a fost trimis in judecată, respectiv infracțiunea de lipsire de libertate, întrucât în data de 25.08.2013 în jurul orelor 21,30, prin înfrângerea manifestării de voință proprii a persoanei vătămate-minora V. A. F., în sensul de a avea posibilitatea de a se deplasa și acționa liber, a forțat-o să urce într-un taxi, deplasându-se la locuința sa, pe . din mun. C..
În ceea ce privește reținerea in sarcina inculpatului C. I. a infracțiunii de complicitate la lipsire de libertate P. de pe lângă Judecătoria C. a dispus soluția de clasare a cauzei în baza disp. art. 328 alin. 3 C. proc. pen. rap la disp. art. 314 alin. 1 lit a) C. proc. pen. combinat cu art. 315 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) C.p.p
Din fișa de constatări preliminare emisă de IML C. nr 2825 din 26.08.2013, a reieșit că numita V. A. F. prezintă o deflorare veche ( mai veche de 8-10 zile) si că nu prezintă leziuni recente. Prezintă leziuni care s-au putut produce prin lovire cu sau de corp dur cu o vechime de 5-6 zile anterior examinării, pentru care necesită 1-2 zile îngrijiri medicale, aspecte confirmate si prin raportul de constatare medico-legală nr 2825/A/9/I/2014 in care se mai retine că in secreția vaginală nu s-au evidențiat speratozoizi. Reacția Florence si testul PSA au fost negative.
Ca urmare a acestor constatări, față de inculpații P. C. T. și C. I., P. de pe lângă Judecătoria C. a dispus în baza disp. art. 328 alin. 3 C. proc. pen. rap la disp. art. 314 alin. 1 lit a) C. proc. pen. combinat cu art. 315 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a) C.p.p soluția de clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de viol prev. de disp. art. 218 alin. 1 și alin 3 lit f) C. pen., având în vedere că din ansamblul probator administrat nu se poate demonstra dincolo de orice dubiu ca fapta, astfel cum a fost expusă, este imputabilă inculpaților.
În drept, fapta inculpatului P. C. T. care la data de 25.08.2013 in jurul orelor 21.30, prin înfrângerea manifestării de voință proprii a părții vătămate – minora V. A. Favia - in sensul de a avea posibilitatea de a se deplasa si actiona liber, a forțat-o să urce într-un taxi deplasându-se la locuința sa de pe . din Mun C. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate in mod ilegal prev. de disp. art. 205 alin 1 si 3 lit. b) C. pen.
Analizând textele de lege care incriminează fapta comisă de inculpat, prin prisma dispozițiilor art. 5 din actualul Cod penal - instanța a constatat că textul din actualul cod penal care incriminează infracțiunea de lipsire de libertate in mod ilegal prev. de disp. art. 205 alin 1 si 3 lit. b) C. pen. care prevede pedeapsa de la 3 la 10 ani un regim sancționator diferit de vechea reglementare, art. 189 alin.1 alin.2 C.p., care prevedea pentru infracțiunea în cauză pedeapsa închisorii, de la 7 la 15 ani.
Instanța a constatat că din punct de vedere al tratamentului sancționator ca dispozițiile Noului Cod Penal sunt mai favorabile, întrucât prevăd limite de pedeapsă mai reduse.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a reținut că, potrivit art. 74 alin. 1 și 2 din actualul Cod penal, stabilirea duratei sau cuantumului pedepsei dar și alegerea pedepsei, atunci când legea prevede pedepse alternative, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penale;nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Aplicând criteriile enunțate mai sus la situația din speță, instanța a constatat că inculpatul - prin înfrângerea manifestării de voință proprii a persoanei vătămate-minora V. A. F., în sensul de a avea posibilitatea de a se deplasa și acționa liber, a forțat-o să urce într-un taxi, deplasându-se la locuința sa, pe . din mun. C., aspecte de natură să imprime faptei un grad de periculozitate mare. În ceea ce privește datele ce caracterizează persoana inculpatului, s-a constatat că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, nu a recunoscut săvârșirea faptei. S-a reținut totodată din înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosarul cauzei, că inculpatul este elev în clasa a XIV-a seral progresiv la Colegiul Tehnic de Arte și Meserii " C. B." C., s-a clasificat printre primii elevi din clasă, fiind un elev model în ceea ce privește comportamentul, relațiile cu colegii dar și cu cadrele didactice și personalul auxiliar.
Având în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpatul P. C. T., instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins numai prin condamnarea acestuia la o pedeapsă cu executarea în regim de detenție.
Astfel, instanța în baza art. 205 alin.1 și 3 lit.b C.p. și art. 5 C.p. a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 3 ani închisoare, iar în temeiul art. 67 alin.1 C.p. va aplica inculpatului P. C. T. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice prev. de art. 66 alin.1 lit.a C.p. și a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat prev. de art. 66 alin.1 lit.b C.p., pe o perioadă de 2 ani și în temeiul art. 65 alin.1 C.p. va interzice inculpatului P. C. T. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. alin.1 lit. a, b C.p.,pe durata executării pedepsei.
În baza art. 22 C. pr. pen, a luat act că partea civilă V. A. F. a renunțat în totalitate la pretențiile civile formulate.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel inculpatul P. C. T., solicitând în baza art.16 lit.d Nc.p., achitarea sa, întrucât nu a săvârșit fapta reținută, iar aducerea părții vătămate în domiciliul său s-a făcut cu acordul acesteia; să se aibă în vedere că se cunoștea cu partea vătămată, în trecut avuseseră chiar o relație și locuind o perioadă împreună.
În subsidiar, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și pe fond, reanalizând actele și lucrările dosarului, să se dispună redozarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii acesteia și aplicarea dispozițiilor art.91 C.p.
Analizând motivele de apel invocate cât și hotărârea primei instanțe, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art.417 și următ. C.p.p., se constată că apelul este nefondat, astfel încât, în temeiul art.421 pct.2 lit.b C.p.p., urmează a-l respinge.
Starea de fapt reținută de către prima instanță rezultă din întregul material probator administrat în cauză pe parcursul procesului penal, interpretat cu respectarea dispozițiilor art. 97 și următ. C.p.p., ce guvernează materia probelor, a mijloacelor de probă în procesul penal.
Astfel, declarațiile părții vătămate, declarațiile inculpatului ce confirmă aducerea părții vătămate în domiciliul său, depozițiile martorilor B. I. R., taximetristul ce a transportat-o pe victimă și inculpat la domiciliul acestuia din urmă, martorului A. F., martor ce a anunțat organele de poliție cu privire la introducerea forțată a victimei în autoturismul condus de martorul B. I. R., declarațiile martorului C. I., persoană ce l-a însoțit pe inculpat atunci când victima a fost urcată împotriva voinței sale în autoturism, demonstrează în afara oricărui dubiu săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal a victimei de către inculpat.
Împrejurarea că martorul C. I. a revenit asupra declarațiilor date inițial în faza de urmărire penală, fără a justifica această schimbare a declarației, corect nu a primit semnificație juridică în ansamblul probator al cauzei, în condițiile în care declarația detaliată dată în faza de urmărire penală, se coroborează cu întregul material probator administrat în cauză și expus mai sus.
Aceeași concluzie se impune în raport și de comportamentul procesual al martorului B. I. R., martor care în faza de cercetare judecătorească schimbă parțial declarațiile date în cursul urmăririi penale, pentru ca ulterior să-și retragă aceste declarații, în condițiile sesizării parchetului cu săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă de către martor.
Astfel, declarația acestui martor dată în faza de urmărire penală și menținută în declarația ultimă dată în fața instanței de judecată, în măsura în care susține întrutotul starea de fapt reținută de către prima instanță, se constată că a fost judicios apreciată de către prima instanță, ca exprimând adevărul judiciar.
Constatând astfel că analiza efectuată de către judecătorul fondului asupra probelor administrate, este riguroasă, instanța de apel urmează a înlătura motivele de apel invocate de către inculpat, în ceea ce privește neexercitarea actelor de violență asupra victimei, a lipsirii de libertate a acesteia.
Împrejurarea că anterior faptelor penale cercetate, inculpatul a cunoscut-o pe victimă nu este de natură a înlătura caracterul penal al faptei săvârșite, atâta timp cât la data săvârșirii faptei – 25.08.2013 -, partea vătămată a fost luată cu forța de pe esplanada Teatrului Național „M. S.” din C. și transportată cu taxiul în locuința inculpatului, contrar voinței sale, asupra victimei exercitându-se acte de violență fizică și verbală.
De asemenea, constatând în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii prev.de art.205 alin.3 lit.b c.p., cu aplic.art.5 C.p., se apreciază că instanța de fond a făcut și o judicioasă operațiune de individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului.
Pedeapsa de 3 ani închisoare în regim de detenție aplicată inculpatului, însoțită de pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.66 alin.1 lit.a și b C.p., precum și de pedeapsa complementară a interzicerii acelorași drepturi pe o perioadă de 2 ani, răspunde exigențelor art.74 și următ. C.p., condițiilor concrete de săvârșire a faptei, starea de pericol creată pentru libertatea victimei, natura și gravitatea faptei, dedusă din locul unde aceasta este săvârșită, loc public, menit a pune în pericol valorile sociale ale persoanelor, în număr mare prezente, dar și persoana inculpatului, conduita acestuia după săvârșirea infracțiunii, dar și în cursul procesului penal, vârsta relativ tânără, situația sa familială.
Comportamentul procesual al inculpatului, inclusiv influențarea martorului B. I. R. de schimbare a declarației cu prilejul cercetării judecătorești, a primit semnificație juridică în alegerea pedepsei, a cuantumului, dar și a modalității de executare, comportament care face inaplicabile dispozițiile art.91 Cod penal, respectiv suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Constatând astfel că, soluția primei instanțe este temeinică și legală, aceasta urmează a fi menținută în totalitate.
În temeiul art.275 alin.2 C.p.p., va obliga inculpatul la 350 lei cheltuieli judiciare către partea civilă și la 500 lei cheltuieli judiciare către stat din care 260 lei reprezintă onorariul pentru avocatul din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de inculpatul P. C. T., fiul lui B. și I., născut la 09.08.1988, în mun. C., jud. D., cu domiciliul în C., ., jud.D., CNP_, împotriva sentinței penale nr. 1577 din data de 29.04.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă inculpatul la 350 lei cheltuieli judiciare către partea civilă și la 500 lei cheltuieli judiciare către stat din care 260 lei reprezintă onorariul pentru avocatul din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Octombrie 2015
Președinte, Judecător,
T. C. B. I. E.
Grefier,
Ș. C. D.
Red.jud.T.C.B.
J.fond:S.C.M.
G.S./ 3.11. 2015/4ex.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Modificări la măsuri educative neprivative. Art.513-517 NCPP.... → |
|---|
