Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Hotărâre din 14-10-2015, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 14-10-2015 în dosarul nr. 1320/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIOZIA PENALĂ Nr. 1320
Ședința publică de la 14 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. E.
Judecător T. C. B.
Grefier Ș. C. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. B. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
¤¤¤¤
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 4 octombrie 2015, consemnate prin încheierea de ședință de la această dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie penală, având ca obiect apelurile formulate de P. DE PE L. T. D. și apelantul inculpat-parte civilă C. C., împotriva sentinței penale nr.238 din 02.04.2015 pronunțată de T. D. în dosarul nr._ .
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
CURTEA
Asupra apelurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.238 din 02.04.2015 pronunțată de T. D. în dosarul nr._, s-a respins cererea de schimbare încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpatul – parte civilă C. C. dintr-o tentativă la infracțiunea de omor prev. de art. 32 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1 C.pen. într-o infracțiune de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. 1 lit. e C.pen.
S-a respins cererea de schimbare încadrarea juridică a faptei săvârșite de partea civilă - inculpat C. N. dintr-o infracțiune de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 1 și 2 C.pen. într-o tentativă la infracțiunea de omor prev. de art. 32 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1 C.pen. 1.
În baza art. 32 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1 C.pen. cu aplic. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.pr.pen.; art. 75 alin. 2 lit. b C.pen. și art. 76 alin. 1 C.pen., a fost condamnat inculpatul – parte civilă C. C., la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În baza art. 67 alin. 2 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1 C.pen. i s-a interzis inculpatului – parte civilă C. C. ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C.pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 65 C.pen., i s-a interzis inculpatului – parte civilă C. C. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C.pen., pe toată durata executării pedepsei principale. În baza art. 72 alin. 1 C.pen.
S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului – parte civilă C. C., perioada reținerii și arestării preventive de la 08.08.2014 la 03.12.2014. În baza art. 399 alin. 1 C.pr.pen.
S-a menținut măsura controlului judiciar luată față de inculpatul – parte civilă C. C. prin încheierea de ședință nr. 224 din data de 03.12.2014 a Tribunalului D.. 2.
2. În baza art. 193 alin. 1 și 2 C.pen. cu aplic. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.pr.pen.; art. 75 alin. 2 lit. b C.pen. și art. 76 alin. 1 C.pen., a condamnat pe partea civilă - inculpat C. N., fiul lui A. și Mița, născut la data de 28.10.1943 în ., cu domiciliul în municipiul V., .. 53, ., posesor CI, ., nr._, eliberată la data de 14.03._ de SPCLEP V., identificat prin CNP -_ la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art. 91 cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 2 ani stabilit de instanță potrivit dispozițiilor art. 92 cod penal.
În baza art. 93 alin. 1 cod penal, a obligat pe partea civilă - inculpat C. N. ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune Hunedoara; - să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 5 zile, - să comunice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 cod penal, a obligat pe partea civilă - inculpat C. N. ca pe durata termenului de încercare să execute obligația de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței.
În baza art. 93 alin. 3 C.pen., partea civilă - inculpat C. N. a fost obligat să presteze pe parcursul termenului de încercare o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 zile la Primăria orașului V. sau o altă unitate care urmează a fi stabilită de Serviciul de Probațiune Hunedoara.
S-a atras atenția părții civile - inculpat C. N. asupra dispozițiilor art. 96 cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 112 alin. 1 lit. b C.pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul – parte civilă C. C. a unei furci cu patru coarne cu lungimea totală de 155 cm, având coada din lemn și a două bucăți de lemn cu lungimea de 112 cm, respectiv 63 cm., conform procesului – verbal din data de 04.08.2014.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul – parte civilă C. C. în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la partea civilă - inculpat C. N. în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.
S-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă - inculpat C. N. și acțiunea civilă formulată de inculpat – parte civilă C. C..
În baza art. 19 C.pr.pen. rap. la art. 397 alin. 1 C.pr.pen. cu aplic. art. 1357 și urm. C.civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată în procesul penal de partea civilă S. C. Județean de Urgență C. și obligă inculpatul – parte civilă C. C. la plata sumei de 2 097,74 lei despăgubiri civile către această parte civilă reprezentând cheltuieli de spitalizare cu dobânzile legale aferente de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe penale și până la achitarea integrală a debitului.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen., a obligat inculpatul – parte civilă C. C. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen., a obligat partea civilă – inculpat C. N. la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a respins cererea de acordare a cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu avocat formulată de partea civilă – inculpat C. N..
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 744/P/2014 din 18.12.2014 P. de pe lângă Curtea de Apel C. a dispus trimiterea în judecată, având instituită măsura controlului judiciar a inculpatului C. C. V. și C. V., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor, prev. de art. 32 rap. la art. 188 alin. 1 din C.pen
De asemenea, prin același rechizitoriu, a fost trimis în judecată și inculpatul C. N., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 1 și 2 C.pen.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 04.08.2014, în jurul orelor 18:30-19:00, inculpatul-parte civilă C. C. se afla în curtea locuinței sale din ., în proximitatea zonei în care nu exista gard despărțitor și întorcea cu furca iarba pe care o cosise anterior, moment în care a fost observat de partea civilă - inculpat C. N. (vecinul său), care s-a apropiat, reproșându-i din nou faptul că nu vrea să edifice partea sa de gard. iar în scurt timp, discuțiile au degenerat, sens în care partea civilă - inculpat C. N. s-a apropiat de inculpatul – parte civilă C. C. și l-a lovit în zona capului, cu un obiect contondent.
S-a mai reținut că, având furca în mâini și observând că partea civilă - inculpat C. N. se îndepărtează, inculpatul-parte civilă C. C. l-a urmărit pe partea civilă - inculpat C. N. până în curtea acestuia aproximativ 5-10 m, ajungându-l în apropierea unui coteț de păsări. în acel loc, cei doi s-au lovit în zona membrelor superioare și a corpului. Astfel, folosind partea metalică de la furcă, inculpatul-parte civilă C. C. i-a a aplicat rivalului său o lovitură nepenetrantă în zona toracelui, iar partea civilă - inculpat C. N. a replicat, prin aplicarea unei lovituri cu un corp contondent (cel mai probabil un par) în zona pieptului.
În continuare, inculpatul-parte civilă C. C. l-a urmărit pe partea civilă - inculpat C. N. până în apropiere de casa acestuia unde, folosind coarnele de la furcă, i-a aplicat cel puțin două lovituri în zona hemitoracelui stâng (axilă stânga, respectiv supra-sternal stânga), provocându-i mai multe plăgi, dintre care una a fost penetrantă și ulterior, s-a întors în curtea sa prin zona unde nu exista gard comun.
Instanța de fond a reținut că, la scurt timp după incident, în curtea inculpatului-parte civilă C. C. a venit și martorul D. M., care l-a găsit pe acesta așezat pe pătură, întrucât acuza dureri de cap, ceea ce l-a determinat să îi relateze martorului despre conflictul pe care l-a avut cu vecinul său, partea civilă - inculpat C. N., moment în care în curtea locuinței inculpatului-parte civilă C. C. au venit și organele de poliție din cadrul Postului de Poliție Verbița, care au efectuat cercetarea la fața locului și au ridicat furca folosită în agresiune.
Totodată, s-a constatat de către instanță că, din probele administrate în cauză că, organele de urmărire penală au ridicat curtea locuinței părții civile - inculpat C. N. au fost ridicate mai multe obiecte printre care un papuc de culoare albastră și o pălărie de culoare maron, ambele aparținând inculpatului – parte civilă C. C..
Din probele administrate reiese că, partea civilă – inculpat C. N. a fost transportat cu un elicopterul SMURD la S. C. Județean de Urgență C., fiind internat în cadrul secției de Chirurgie Toracică. Acesta a rămas internat în perioada 04 -11.08.2014, cu diagnosticul Traumatism toracic prin agresiune fizică. Plăgi înțepate axilă dreaptă. Plagă înțepată hemitorace stâng anterior penetrantă. Pneumotorax stâng (...).
Instanța de fond a reținut că, la termenul de judecată din data de 11.03.2015 apărătorul ales al inculpatului – parte civilă C. C. a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a solicitat schimbarea încadrării juridice în ceea ce privește infracțiunea comisă de către acesta și pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T. D. nr. 744/P/2014 dintr-o tentativă la infracțiunea de omor, într-o infracțiune de vătămare corporală cu punerea în primejdie a vieții, întrucât nu a existat intenția de a suprima viața părții civile – inculpat C. N., ci inculpatul – parte civilă C. C. a acționat sub impulsul unei tulburări ca urmare a agresiunii exercitate de vecinul său – parte civilă – inculpat C. N. – care i-a adresat amenințării, dar că nu a avut intenția de a-l ucide.
De asemenea, apărătorul ales al inculpatului – parte civilă C. C. a solicitat schimbarea încadrării juridice în ceea ce îl privește pe partea civilă - inculpat C. N. dintr-o infracțiune de lovire la alte violente într-o infracțiunea de omor, întrucât acesta a exercitat acte premergătoare față de partea pe care o reprezintă, în sensul că, acesta s-a înarmat cu o furcă și i-a aplicat inculpatului – parte civilă C. C. o lovitură, astfel că locul vizat și obiectul folosit sunt indicii că acesta a vrut să îi suprime viața inculpatului.
În concluzie, față de starea de fapt reținută și având în vedere probatoriul administrat în cauză, respectiv: declarațiile inculpaților – părți civile C. C. și C. N., proces verbal de cercetare a locului cu planșa foto, certificatul medico-legal nr. 1478/A2/11.08.2014 întocmit de Institutul de Medicină Legală C., cu privire la numitul C. N., raportul de constatare medico-legală 2490/A2/19.08.2014 întocmit de Institutul de Medicină Legală C., cu privire la numitul C. N., raportul de expertiză medico-legală nr. 3480/A1/10.12._ întocmit de Institutul de Medicină Legală C., cu privire la numitul C. N., raportul de constatare medico-legală nr. 2530/A1/19.08.2014 întocmit de Institutul de Medicină Legală C., cu privire la numitul C. C., declarațiile martorilor și alte înscrisuri, tribunalul a apreciat că în cauză a fost dovedită atât vinovăția inculpatului – parte civilă C. C., cât și vinovăția părții civile – inculpat C. N., astfel cum a fost reținută și în rechizitoriul Parchetului de pe lângă T. D. nr. 744/P/2014 .
Față de cele reținute, instanța de fond a constatat dovedit faptul că inculpatul – parte civilă C. C. este autorul faptelor pentru care este cercetat, cu respectarea condițiilor de vinovăție cerute de lege, existând suficiente date cu privire la persoana lui pentru a permite stabilirea unei pedepse.
Instanța de fond a apreciat astfel că faptele inculpatului C. C. care la data de 04.08.2014, l-a lovit pe C. N. cu o furcă în regiunea toracelui, în zona hemitoracelui stâng provocându-i mai multe plăgi, dintre care una a fost penetrantă, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare circa 25 zile de îngrijiri medicale și i-au pus viața în primejdie, întrunesc elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor, prevăzută și pedepsită de art. 32 C.p. rap. la art. 188 C.p..
Din punctul de vedere al laturii obiective s-a constatat că elementul material s-a realizat prin activitatea de lovire cu o furcă în regiunea toracelui și hemitoracelui, în mod repetat, exercitată de către inculpat asupra părții civile – inculpat C. N., iar urmarea imediată constă în leziunile traumatice cauzate care au necesitat pentru vindecare 25 de zile de îngrijiri medicale și care au pus în primejdie viața persoanei vătămate, care au fost dovedite prin mențiunile cuprinse în concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 2490/Al/19.08.2014 emis de Institutul de Medicină Legală C..
De asemenea, instanța de fond a apreciată că există legătură de cauzalitate între activitatea inculpatului – parte civilă C. C. și urmarea produsă în sensul că leziunile traumatice care i-au pus viața în primejdie părții civile – inculpat C. N. nu s-ar fi produs în lipsa activității de lovire exercitată de către acesta, cu atât mai mult cu cât, sub aspectul laturii subiective, s-a constatat că inculpatul – parte civilă C. C. a săvârșit fapta cu intenție indirectă de a ucide, acesta prevăzând și acceptând consecințele faptei sale.
Intenția inculpatului – parte civilă C. C. de a ucide reiese din analiza următoarelor elemente: zona corpului unde au fost aplicate loviturile – cu posibilitate mare de lezare a unor organe vitale; obiectul vulnerant folosit la săvârșirea infracțiunii care are aptitudinea de a ucide – furcă; intensitatea loviturilor aplicate victimei – ce reiese din cuprinsul raportului de constatare medico-legală, fapt ce conduce la concluzia că, infracțiunea de omor a rămas în faza tentativei terminate, întrucât rezultatul prevăzut și acceptat de inculpat, respectiv moartea persoanei vătămate, nu s-a produs, deși obiectul folosit era apt să producă rezultatul periculos vizat, însă după executare partea vătămată a fost dusă la spital și salvată.
Cu privire la situația juridică a inculpatului, din analiza fișei de cazier judiciar rezultă că inculpatul-parte civilă C. C. nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel încât, la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate acestuia, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.p., reținând: împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor (inculpatul C. C. l-a urmărit pe inculpatul – parte civilă C. N. și l-a lovit repetat cu o furcă), precum și mijloacele folosite (prin folosirea unei furci), starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (generat de nerespectarea dispozițiilor legale privind relațiile sociale referitoare la viața persoanei, asociată cu forma de vinovăție cu care a fost săvârșită fapta - intenția); natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii (leziuni care au necesitat pentru vindecare circa 25 zile de îngrijiri medicale și i-au pus viața în primejdie); motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului (potrivit fișei de cazier judiciar, se află la primul contact cu legea penală); conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal (atitudinea de recunoaștere a faptelor); nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Având în vedere cele reținute, în baza dispozițiilor art. 396 alin. 2 C.p.p. a dispus condamnarea inculpatului – parte civilă C. C., pentru comiterea tentativei la infracțiunea de omor, prevăzută și pedepsită de art. 32 C.p. rap. la art. 188 C.p., la pedeapsa închisorii, aceasta fiind de natură să realizeze scopul atât educativ cât și preventiv al pedepsei, dând eficiență și dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.p.p. cu privire la inculpatul – parte civilă C. C., beneficiind de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii.
În cazul de față aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor este obligatorie, întrucât este prevăzută expres de lege, fiind îndeplinite disp. art. 67 C.p., aceasta stabilindu-se în limitele prevăzute de art. 66 C.p. care se execută după executarea pedepsei închisorii, durata fiind stabilită la 2 ani raportat la natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, împrejurările cauzei, persoana infractorului, astfel cum au fost descrise mai sus.
Cu respectarea limitelor astfel stabilite instanța a aplicat inculpatului – parte civilă C. C. pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor, prevăzută și pedepsită de art. 32 C.p. rap. la art. 188 C.p. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p., pedeapsa principală de 5 ani închisoare cu executare în regim de detenție și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p. pe o perioadă de 2 ani stabilită potrivit art. 67 alin. 2 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1 C.p..
Sub aspectul executării pedepsei principale aplicate inculpatului, instanța a apreciat că scopul preventiv și educativ al acesteia poate fi atins numai prin executarea în regim de detenție, avându-se în vedere atât natura infracțiunii săvârșite, modul de comitere a acesteia, scopul urmărit, împrejurările comiterii faptelor, astfel cum au fost prezentate anterior, cât și a faptului că nu trebuie pierdute din vedere nici impactul pe care faptele îl au asupra membrilor societății în care acest gen de infracțiuni sunt comise, frecvența cu care sunt comise astfel de fapte în prezent și nici practica în materie.
Așadar, instanța a aplicat inculpatului-parte civilă C. C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p. a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară, în condițiile prevăzute de art. 65 alin. 1 C.p., însă nu a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 65 C.p. rap. la art. 66 al. 1 lit. d - o C.p.,
În acest context, față de criteriile enumerate mai sus și, de toate aspectele legale menționate, instanța a apreciat că în cauză se impune îndepărtarea inculpatului – parte civilă C. C. de la activitățile care presupun responsabilitatea sa civică, încrederea publică sau exercițiul autorității.
Având în vedere cele expuse, cu privire la măsurile preventive dispuse în cauză, în consecință, în baza art. 399 alin. 1 C.p.p., instanța a menținut măsura controlului judiciar a inculpatului – parte civilă C. C., iar în temeiul art. 72 alin. 1 C.p. instanța a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata măsurilor preventive de la 08.08.2014 la 03.12.2014.
Astfel, în baza art. 399 alin. 1 C.p.p. instanța a menținut controlului judiciar a inculpatului – parte civilă C. C., constatând că, este legală și temeinică, iar temeiurile care au fundamentat-o până în prezent nu au încetat și impun în continuare menținerea controlului judiciar, reținând că sunt incidente și la această dată temeiurile care au justificat luarea și menținerea măsurii controlului judiciar a inculpatului-existența indiciilor temeinice ce determină presupunerea rezonabilă privind comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată (la acest moment procesual fiind chiar stabilită vinovăția pe baza probelor administrate examinate în prezenta sentință de condamnare), pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate în raport de toate circumstanțele cauzei, gravitatea faptelor, modalitatea săvârșirii acestora, consecințele produse.
De asemenea, având în vedere dispozițiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 și încadrarea juridică a infracțiunii pentru care este condamnat inculpatul – parte civilă C. C., instanța a dispus prelevarea de probe biologice de la acesta, în vederea introducerii profilului genetic în SNDGJ, iar în conformitate cu dispozițiile art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal va dispune confiscarea de la inculpatul – parte civilă C. C. a unei furci cu patru coarne cu lungimea totală de 155 cm, având coada din lemn și a două bucăți de lemn cu lungimea de 112 cm, respectiv 63 cm., conform procesului – verbal din data de 04.08.2014.
De asemenea, instanța a reținut ca dovedit faptul că partea civilă - inculpat C. N. este autorul faptelor pentru care este cercetat, cu respectarea condițiilor de vinovăție cerute de lege, existând suficiente date cu privire la persoana lui pentru a permite stabilirea unei pedepse, reținându-se că, fapta părții civile - inculpat C. N. care la data de 04.08.2014, în jurul orelor 18:30-19:00 s-a apropiat de inculpatul-parte civilă C. C. și l-a lovit în zona capului, cu un obiect contondent întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prev. de art. 193 alin. 1 și 2 Cod penal.
Cu privire la situația juridică a părții civile-inculpat C. N., din analiza fișei de cazier judiciar rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel încât, la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare, respectiv gradul de pericol social al faptei, scopul urmărit, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul de lege sancționator, reducerea legală a limitelor de pedeapsă, astfel după cum rezultă din prevederile art. 396 alin. 10 C,pr.pen., prin raportare și la noua încadrare juridică stabilită, aspectele ce caracterizează persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale și până la data comiterii faptei pentru care este judecat în prezenta cauză a avut un comportament normal în rândul societății.
În speță, instanța ținând cont de numărul actelor materiale, de modul și mijloacele de comitere a acestora, de împrejurările comiterii lor, de prejudiciul cauzat, de gradul de participare la executarea acestor acte, instanța a dispus condamnarea la pedeapsa de 8 luni închisoare în condițiile prev. de art. 91 alin. Cp pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prev. de art. 193 alin. 1 și 2 C.pen., apreciind că este de natură a-și atinge scopul preventiv și educativ al pedepsei.
De asemenea, în baza art. 93 alin. 1 Cod penal a obligat pe partea civilă-inculpat C. N. ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune Hunedoara; - să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 5 zile, - să comunice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență, iar în baza art. 93 alin. 2 cod penal va obliga pe partea civilă - inculpat C. N. ca pe durata termenului de încercare să execute obligația de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței.
Mai mult, în baza art. 93 alin. 3 C.pen. a obligat partea civilă – inculpat C. N. să presteze pe parcursul termenului de încercare o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 zile la Primăria orașului V. sau o altă unitate care urmează a fi stabilită de Serviciul de Probațiune Hunedoara și va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
De asemenea, având în vedere dispozițiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 și încadrarea juridică a infracțiunii pentru care este condamnat partea civilă- inculpat C. N., instanța a dispus prelevarea de probe biologice de la acesta, în vederea introducerii profilului genetic în SNDGJ.
Față de cele menționate mai sus și, având în vedere starea de fapt reținută și probele administrate în cauză, instanța a apreciat că, nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpatul-parte civilă C. C. și faptei săvârșite de partea civilă- inculpatul C. N. astfel cum a fost solicitată de apărătorul ales al inculpatului-parte civilă C. C., avocat B. Rari F. la data de 11 martie 2015, motiv pentru care a respins cererea de schimbare încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul – parte civilă C. C. dintr-o tentativă la infracțiunea de omor prev. de art. 32 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1 C.pen. într-o infracțiune de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. 1 lit. e C.pen. și a cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârșite de partea civilă - inculpat C. N. dintr-o infracțiune de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 1 și 2 C.pen. într-o tentativă la infracțiunea de omor prev. de art. 32 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1 C.pen. 1.
În ceea ce privește latura civilă, instanța de fond a constatat că la data de 20.03.2015, părțile au depus la dosar o declarație semnată în fața avocatului B. Rari F. (apărător ales al inculpatului-parte civilă C. C.) în care au menționat că, înțeleg să renunțe la pretențiile civile formulate în procesul penal, deoarece au ajuns la o înțelegere în ceea ce privesc despăgubirile solicitate în fața instanței, motiv pentru care a respins acțiunile civile formulate în cauză de partea civilă-inculpat C. N. și de inculpatul-parte civilă C. C..
Tot sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că, S. C. Județean de Urgență C. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2,097,74 lei, reactualizată cu indicele de inflație la data plății efective, reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată persoanei vătămate C. N. – internare pentru perioada 04.08-11.08.2014 (fila 40), relevante în cauză fiind dispozițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, modificate prin dispozițiile O.U.G. 72/2006 care prevăd că „personale care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată”. Potrivit acestui articol și având în vedere succesiunea legilor în timp, instanța constată că în speță S. C. Județean de Urgență C. are calitate procesuală și poate solicita contravaloarea cheltuielilor de spitalizare efectuate.
Așadar, în ceea ce privește pretențiile civile ale părții civile S. C. Județean de Urgență C., instanța a apreciat că, a fost dovedit cuantumul acestora prin înscrisul depus la dosar (fila 41), urmând a fi acordate integral, motiv pentru care în baza art. 19 și 397 C.p.p., art. 1357 și urm. C.civ. a admis acțiunea civilă formulată și a obligat inculpatul-parte civilă C. C. la plata sumei de 2,097,74 lei, reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată persoanei vătămate C. N. – internare pentru perioada 04.08-11.08.2014 (fila 40) cu dobânzile legale aferente de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe penale și până la achitarea integrală a debitului.
Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel P. de pe lângă T. D. și inculpatul-parte civilă C. C..
Prin apelul formulat P. de pe lângă T. D., a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei rețineri a circumstanței atenuante prev. de art.75 alin.2 lit.b C.p., în favoarea inculpatului C. C..
De asemenea, s-a susținut că hotărârea este nelegală sub aspectul computării greșite a duratei măsurilor preventive privative de libertate la care a fost supus inculpatul C. C. și sub aspectul neinterzicerii dreptului prev.de art.66 lit.h C.p.p., ca pedeapsă accesorie și complementară, dar și sub aspectul neobligării inculpatului C. N. să respecte măsura de supraveghere prev. de art.93 al.1 lit.b C.p.
Hotărârea instanței de fond este nelegală sub aspectul rezolvării acțiunilor civile exercitate în cauză și a nedispunerii niciunei măsuri cu privire la coletele nr.3 și 4 înaintate instanței de fond odată cu dosarul cauzei de către parchetul de pe lângă curtea de Apel C..
Totodată, instanța a omis obligarea inculpatului C. C. la plata cheltuielilor de judecată privind avocatul din oficiu.
Inculpatul-parte civilă C. C. a susținut că instanța de fond în mod greșit a apreciat că dincolo de orice îndoială rezonabilă inculpatul C. C. a acționat cu intenția de a ucide și a menținut încadrarea juridică dată faptei, conform actului de sesizare al instanței, fără să țină cont de faptul că acest inculpat a acționat sub auspiciul unei puternice tulburări, tulburare ce fusese determinată de provocarea din partea inculpatului-parte vătămată C. N., realizată în mod evident prin violență.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond nu a avut în vedere împrejurarea reală și modul de comitere a infracțiunii, întrucât nu a ținut cont de faptul că inițiatorul conflictului a fost C. N., dar și de faptul că se impunea reducerea limitelor pedepsei aplicate cu o treime, după aplicarea dispozițiilor prevăzute de art.396 alin.10 C.p.p., întrucât existau atât circumstanțe atenuante legale ( art.75 alin.1 lit.a), cât și circumstanțe atenuante judiciare( art.75 alin.1 lit.b )
Astfel, instanța de fond ar fi trebuit să dispună în sarcina inculpatului C. C. reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime ca urmare a faptului că judecata s-a realizat în conformitate cu procedura recunoașterii învinuirii, urmând ca la aceste limite reduse de pedeapsă să aplice reducerea cu încă o treime având în vedere existența circumstanțelor atenuante legale și judiciare care le-a avut acest inculpat și ținând cont de efectele pe care le pot produce aceste circumstanțe așa cum dispune textul de lege.
Analizând motivele de apel invocate cât și hotărârea primei instanțe, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art.417 și următoarele C.p.p., se constată că apelurile formulate în cauză sunt fondate, astfel încât, în temeiul art.421 pct.2 lit.a c.p.p., va admite apelul Parchetului de pe lângă T. D. și apelul inculpatului C. C., va desființa în parte sentința în sensul că, va reduce pedeapsa aplicată inculpatului C. C. la 3 ani închisoare.
În baza art. 91 NCP, va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind termen de supraveghere de 4 ani și în baza art. 93 alin. 1 NCP pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă T. Hunedoara, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;.
În baza art. 93 alin. 2 NCP pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.
În baza art. 93 alin. 3 NCP pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la Primăria V., jud. Hunedoara.
În baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen., va atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 96 NCP.
Va deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 08.08.2014 la 05.12.2014 și va obliga pe inculpatul C. N. ca pe durata termenului de încercare să se supună și măsurii de supraveghere prev. de art. 93 alin. 1 lit. b CP constând în obligația de a primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa.
Se va lua act de renunțarea la pretențiile civile formulate de inculpații-părți vătămate C. C. și C. N..
Va admite acțiunea civilă formulată în procesul penal de partea civilă S. C. Județean de Urgență C., va obliga inculpatul-parte civilă C. C. la plata sumei de 2 097,74 lei despăgubiri civile către această parte civilă reprezentând cheltuieli de spitalizare cu dobânzile legale aferente de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe penale și până la achitarea integrală a debitului și va dispune restituirea coletelor nr. 3 și 4 inculpatului C. C..
Va reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul C. C. la 300 lei, onorariul avocat din oficiu la urmărirea penală rămânând în sarcina statului și se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței, pentru cele ce urmează:
Pe baza recunoașterii inculpaților și a însușirii în integralitate a probatoriului administrat în faza de urmărire penală, acțiunile penale pornite împotriva inculpaților părți civile C. C. și C. N., au fost soluționate în procedura simplificată prev.de art.375 și următ. C.p.p.
Se constată, astfel, că în mod corect prima instanță a reținut săvârșirea de către inculpatul parte civilă C. C. a infracțiunii, prev.de art.32 C.p., rap.la art.188 alin.1 C.p., în condițiile în care inculpatul C. C., în timp ce se afla în curtea locuinței inculpatului parte civilă C. N., i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu o furcă în zona toracică, cu consecința producerii de leziuni traumatice, ce au necesitat pentru vindecare 25 de zile îngrijiri medicale, punând în primejdie viața victimei.
Astfel, au fost analizate în mod judicios existența elementelor constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina acestui inculpat, actele materiale de lovire, obiectul folosit în agresiune, numărul loviturilor aplicate și locul, zona corporală vizată de aceste lovituri, intensitatea loviturilor aplicate, elemente ce probează intenția inculpatului C. C. de a ucide victima, astfel încât, reținerea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor este corectă.
De aceea se constată că motivele de apel ce vizează schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală prevăzute de art.184 alin.1 lit.e C.p., sau în infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev.de art.193 alin.1 și 2 C.p., sunt nefondate, faptele de agresiune exercitate de inculpatul C. C. asupra victimei fiind fapte ce se încadrează în dispozițiile art.32 C.p. rap.la art.188 C.p.
Totodată, în mod judicios prima instanță a reținut că în cauză nu-și găsesc aplicare dispozițiile art.75 lit.a C.p., atâta timp cât, pe fondul relațiilor de vecinătate, dar și de serviciu existente între părți, cu vechime mare în timp, hotarul dintre părți fiind o dispută quasi permanentă, . parte civilă C. N., pe proprietatea celeilalte părți, nu poate fi privită ca o împrejurare aptă să producă o puternică tulburare și emoție determinată de provocarea acesteia, atâta timp cât ea nu are caracter de noutate, fiind gestionată de a lungul timpului, de ambele părți, existând un acord tacit de acceptare a graniței dintre proprietăți, implicit de pătrundere pe proprietatea celuilalt.
Cu toate acestea, chiar dacă comportamentul inculpatului parte civilă C. N., nu poate fi privit ca acțiune de provocare a celuilalt inculpat, totuși, împrejurările legate de fapta comisă expuse mai sus, inclusiv persoana inculpatului C. C., astfel cum rezultă ea din datele personale existente în cauză, comportamentul de-a lungul timpului, ce a dovedit o integrare socială adecvată, lipsa antecedentelor penale, întemeiază aplicarea dispozițiilor art.75 alin.2 lit.b C.p., cum corect a apreciat judecătorul fondului.
Pe cale de consecință, se constată că este nefondat motivul de apel formulat de parchet, în sensul reținerii în cauză a dispozițiilor legale mai sus arătate.
Corect s-a reținut în sarcina inculpatului parte civilă C. N. săvârșirea infracțiunii prev.de art.193 alin.1 și 2 C.p., în condițiile în care acesta îl lovește pe inculpatul C. C. în zona capului cu un obiect contondent, rezultând leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale, fără a pune în primejdie viața victimei.
În raport de criticile aduse de apelanți cu privire la încadrarea juridică a faptelor, analizate mai sus și în funcție de acestea, în ceea ce privește regimul sancționator aplicat inculpatului apelant C. C., se apreciază că sunt întemeiate criticile sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate de către prima instanță, cât și al modalității de individualizare.
Astfel, se va aplica inculpatului C. C. pedeapsa de 3 ani închisoare, dispunându-se executarea pedepsei sun supraveghere,m stabilind termen de supraveghere de 4 ani, apreciindu-se că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, existând presupunerea că inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, fiind în măsură să satisfacă exigențele și rațiunile, aplicării pedepsei penale.
În ceea ce privește celelalte motive de apel formulate în cauză, se constată că sunt întemeiate motivele ce vizează deducerea perioadei reținerii și arestării preventive, începând cu 8.08.2015 la 5.12.2014, în ceea ce îl privește pe inculpatul C. C., precum și aplicarea dispozițiilor art.93 alin.1 lit.b Cod penal, în condițiile în care instanța de fond a omis să dispună obligarea inculpatului C. N., pe durata termenului de încercare de a primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea.
În raport de declarațiile inculpaților părți civile date în fața instanței de fond prin care aceștia au arătat că înțeleg să renunțe la pretențiile civile deduse judecății, se constată că soluția primei instanțe, în ceea ce privește latura civilă, este neîntemeiată.
În condițiile renunțării la pretențiile civile, instanța era datoare să ia act de voința unilaterală a părților, potrivit dispozițiilor art.22 C.p.p.
Prin admiterea în parte a acțiunii civile formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență C., însă, la obligarea integrală a prejudiciului produs acestei părți civile, astfel cum a fost solicitat, se constată că această contradicție poate fi înlăturată numai prin admiterea acțiunii civile în totalitate.
Este întemeiată critica parchetului și în ceea ce privește omisiunea primei instanțe de a restitui bunurile ridicate de la inculpatul parte civilă C. C., în cauză, impunându-se în temeiul art.404 alin.4 lit.f C.p.p.rap.la art.255 C.p.p., restituirea cotelor 3 și 4.
Totodată, se va dispune reducerea cuantumului cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul C. C. cu suma ce reprezintă onorariul avocatului oficiu din faza de urmărire penală, în condițiile în care potrivit dispozițiilor art.274 C.p.p., cheltuielile cu această natură juridică rămân în sarcina statului.
În temeiul art.275 alin.3 C.p.p., cheltuielile judiciare, incluzând onorariu pentru avocat din oficiu în cuantum de 200 lei, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul Parchetului de pe lângă T. D. formulat de P. DE PE L. T. D., împotriva sentinței penale nr.238 din 02.04.2015 pronunțată de T. D. în dosarul nr._ .
Admite apelul inculpatului C. C., fiul lui I. și I., născut la data de 25.04.1949 în ., cu domiciliul în municipiul V., .. 1, ., ., posesor al CI, ., nr._, eliberată la data de 19.04.2012 de SPCLEP V., CNP –_, formulat împotriva sentinței penale nr.238 din 02.04.2015 pronunțată de T. D. în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința în sensul că:
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului C. C. la 3 ani închisoare.
În baza art. 91 NCP dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind termen de supraveghere de 4 ani.
În baza art. 93 alin. 1 NCP pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă T. Hunedoara, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;.
În baza art. 93 alin. 2 NCP pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.
În baza art. 93 alin. 3 NCP pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la Primăria V., jud. Hunedoara.
În baza art. 404 alin. 2 C.pr.pen., atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 96 NCP.
Deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 08.08.2014 la 05.12.2014.
Obligă pe inculpatul C. N. ca pe durata termenului de încercare să se supună și măsurii de supraveghere prev. de art. 93 alin. 1 lit. b CP constând în obligația de a primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa.
Se ia act de renunțarea la pretențiile civile formulate de inculpații-părți vătămate C. C. și C. N..
Admite acțiunea civilă formulată în procesul penal de partea civilă S. C. Județean de Urgență C. și obligă inculpatul-parte civilă C. C. la plata sumei de 2 097,74 lei despăgubiri civile către această parte civilă reprezentând cheltuieli de spitalizare cu dobânzile legale aferente de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe penale și până la achitarea integrală a debitului.
Dispune restituirea coletelor nr. 3 și 4 inculpatului C. C..
Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul C. C. la 300 lei, onorariul avocat din oficiu la urmărirea penală rămânând în sarcina statului.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare, incluzând onorariu pentru avocat din oficiu în cuantum de 200 lei rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Octombrie 2015.
Președinte, Judecător,
I. E. T. C. B.
Grefier,
Ș. C. D.
Red.jud.T.C.B.
J.fond.D.C.G.
G.S./13.11.2015/7ex.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 468/2015.... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 199/2015. Curtea de... → |
|---|
