Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 1185/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1185/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 1185/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ Nr. 1185/2014
Ședința publică de la 02 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. M. – JUDECĂTOR
JUDECĂTOR - M. M. Ș.
Grefier - E. L.
Ministerul Public reprezentat de procuror N. D. T., de la P. de pe lângă C. de A. C..
…………….
Pe rol, soluționarea apelului declarat de revizuientul B. L. P. (deținut în Penitenciarul C.) împotriva sentinței penale nr. 189 din 16 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul cu nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul – revizuient, asistat de avocat desemnat din oficiu O. C. R..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, revizuientul a învederat în fața instanței faptul că înțelege să-și retragă calea de atac declarată împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, declarația dată în acest sens fiind consemnată, semnată de apelant și depusă la dosar.
Față de cele învederate de apelant, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat O. C. R., având cuvântul pentru apelantul – revizuient, solicită instanței să ia act de manifestarea de voință a acestuia în sensul retragerii căii de atac.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită instanței să ia act de retragerea apelului, cu obligarea corespunzătoare a apelantului la plata corespunzătoare a cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În ultimul cuvânt, apelantul – revizuient a declarat că își retrage apelul declarat împotriva sentinței penale nr. 189 din 16 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul O..
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra apelului de față;
Reține că prin sentința penală nr. 189 din 16 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul cu nr._, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnatul B. L. P. - fiul lui I. și M., născut la 29.06.1987 în Slatina, județul O., domiciliat în comuna Zîmbreasca, ., CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul C. și a fost obligat revizuientul la plata sumei de 20 lei către stat, cu titlul de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea formulată de condamnatul B. L. P., s-a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 54 din 21 martie 2006 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr. 6735/2005, motivându-se în esență că pedeapsa principală pronunțată este exagerat de mare în raport de criteriile de individualizare, nu are antecedente penale și nu este recidivist, s-a predat singur autorităților judiciare și-a recunoscut fapta, nu a avut sancțiuni disciplinare la locul de deținere, fiind recompensat pentru participarea la cursuri și activități educative.
Analizând actele și lucrările dosarului precum și motivele invocate de revizuient astfel cum se regăsesc în cuprinsul cererii, în raport de dispozițiile art. 452 și urm. C.p.p., instanța de fond a reținut în fapt că petentul condamnat B. L. P. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174-175 lit. c C.p. rap. la art. 176 lit. a C.p, constând în aceea că în noaptea de 30/31 august 2005, i-a aplicat cu un topor, 20 lovituri în cap unchiului său, după care l-a ascuns într-un cazan.
Tribunalul O., prin sentința penală nr. 54 din 21 martie 2006 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr. 6735/2005, l-a condamnat pe inculpatul B. L. P. la pedeapsa de 25 ani închisoare, cu executare în detenție, dispunând și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b C.p. pe o perioadă de 5 ani, iar potrivit dispozițiilor art. 88 C.p., s-a dedus din pedeapsă perioada arestului preventiv și, iar în baza art. 350 C.p.p., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
Prin decizia penală nr. 205 din 20 iunie 2006 pronunțată de C. de A. C. în dosarul nr._, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. L. P., acesta fiind obligat la plata sumei de 110 lei cheltuieli judiciare statului, din care, suma de 100 lei urmând a fi avansată din fondul Ministerului Justiției, către Baroul de Avocați D..
Împotriva acestei decizii, în termen legal inculpatul a formulat recurs, criticând hotărârile pronunțate anterior de instanțele penale pentru motivul că se impunea restituirea cauzei la parchet, în scopul efectuării unui supliment de expertiză medico legală psihiatrică pentru stabilirea discernământului inculpatului la momentul săvârșirii faptei, iar în subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei, considerând că aceasta este mult prea severă față de circumstanțele sale personale.
Prin decizia penală 4782/16.08.2006 pronunțată de ICCJ în dosarul_, a fost respins ca nefondat recursul declarat de inculpat și s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata arestării preventive de la 5.09.2005, la 16.08.2006, reținându-se în esență că din analiza coroborată a ansamblului material probator administrat, în mod corect instanța de apel și-a însușit argumentele primei instanțe, iar la rândul ei, în baza propriului examen, în mod judicios s-a stabilit vinovăția inculpatului sub aspectul infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
S-a apreciat astfel că, în mod legal și temeinic, în concordanță cu dispozițiile art. 63 alin. 2 C.p.p., s-a reținut că fapta inculpatului B. L. P. - care în noaptea de 30/31.08.2005 i-a aplicat unchiului său, I. M., un număr de peste 20 lovituri, cu toporul în cap și peste corp, care au produs leziuni ce au condus la moartea violentă a victimei, datorată dilacerării menigo-cerebrale, consecința unui traumatism cranio-cerebral acut deschis cu fractură cominutivă de boltă și bază de craniu, existând legătură de cauzalitate directă între leziunile traumatice, urmare producerii prin loviri repetate cu un corp despicător și cădere și decesul victimei - întrunește atât obiectiv cât și subiectiv conținutul incriminator al infracțiunii prev. de art. 174 - 175 lit. c rap. la art. 176 lit. a C.p.
În drept, instanța de fond a reținut că din economia dispozițiilor art. 452 și 453 C.p.p., rezultă caracterul de cale extraordinară de atac a revizuirii, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoașterii de către instanță a unor împrejurări de care depinde adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul; de asemenea, din aceleași dispoziții rezultă că revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârilor în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt și, totodată, are rolul de a reabilita judecătorește pe cei condamnați pe nedrept.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 452 C.p.p. și numai pentru cazurile prevăzute în art. 453 C.p.p., singurele motive care ar provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale, o altă interpretare, în sensul extinderii acestei căi de atac la alte situații privitoare la eventuala nerespectare a unor condiții formale de desfășurare a judecății sau a unor raționamente juridice pretins eronate, fiind exclusă în raport de dispozițiile procesuale menționate și în raport cu principiul statuat prin art. 129 din Constituția României, potrivit căruia părțile interesate care își legitimează calitate procesuală, pot exercita căile de atac numai în condițiile legii.
D. urmare, coroborarea acestor dispoziții legale impune concluzia inadmisibilității controlului judiciar, cu consecința respingerii cererii în situația exprimării de către partea interesată a simplei nemulțumiri cu privire la hotărârea a cărei retractare se cere, sau a afirmării generice a netemeiniciei acesteia sub aspectul individualizării sancțiunii.
În cauză, instanța de fond a reținut că revizuientul B. L. P. a solicitat revizuirea unei hotărâri ce îndeplinește condițiile prevăzute de art. 452 C.p.p., cu referire la faptul că acesta conține o rezolvare a fondului cauzei, fără însă a formula critici care să poată fi încadrate în vreunul din cazurile de retractare prevăzute de art. 453 alin. 1 rap. la alin. 4 C.p.p. Astfel, s-a constatat că raportat la cazul de revizuire prevăzut de art.453 alin. 1 lit. a rap. la alin. 4 C.p.p., referirile condamnatului nu constituie fapte sau împrejurări necunoscute instanței cu ocazia soluționării cauzei, care dovedesc netemeinicia hotărârii de condamnare, așa cum pretinde norma în cauză, deoarece constituie elemente de fapt cu valoare de criterii care au fost avute în vedere de instanță cu ocazia deliberării și soluționării acțiunii penale, iar cele care se referă la conduita în timpul detenției sunt ulterioare momentului soluționării cauzei. De asemenea, s-a apreciat că aceste motive ale cererii de revizuire nu se încadrează în celelalte cazuri de revizuire prevăzute de norma menționată și nici instanța la rândul său nu a constatat din oficiu existența unor astfel de motive ce să constituie cazuri de revizuire.
Pe de altă parte, s-a menționat de prima instanță că, pe tot parcursul procesului penal, inculpatul a recunoscut constant săvârșirea infracțiunii, descriind în amănunt modalitatea de comitere precum și circumstanțele ulterioare faptei, recunoaștere care s-a coroborat cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv: procesul verbal de cercetare la fața locului, planșele foto, raportul de constatare medico-legală avizat de Comisia de control și avizare, raportul de expertiză medico legală psihiatrică, declarațiile părților și martorilor audiați.
În raport de susținerile revizuientului, instanța de fond a apreciat că motivele invocate nu se regăsesc printre cele prevăzute expres și limitativ de dispoziția legală mai sus citată - ele constituind motive de apel sau recurs, cum de altfel au și fost invocate de condamnat cu ocazia exercitării acestei căi ordinare de atac -, în acest sens pronunțându-se și instanța supremă prin decizia penală nr. 5060/9.09.2005, în considerentele căreia a statuat că „în temeiul art. 403 alin. 1 și 3 C.p.p. (n.n. cel anterior datei de 1.02.2014), pentru admiterea în principiu a cererii de revizuire, instanța, ascultând concluziile procurorului și ale părților, examinează între altele dacă cererea de revizuire se sprijină pe unul dintre motivele prevăzute în art. 394 din același C.p.p. anterior ; dacă motivele invocate în cererea de revizuire nu sunt prevăzute de această dispoziție legală, cererea necuprinzând condiția menționată, se va respinge ca inadmisibilă”.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel revizuientul B. L. P., fără a dezvolta în scris motivele, iar în ședința publică de azi – 02 octombrie 2014 – a învederat în fața instanței de control judiciar faptul că înțelege’ să-și retragă calea de atac formulată în cauză, declarația dată în acest sens fiind depusă la dosar la fila 14.
Potrivit art. 415 Cod procedură penală, până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își poate retrage apelul, astfel că, în cauză, C. va lua act de manifestarea de voință a revizuientului condamnat B. L. P., pronunțându-se conform dispozițiilor art. 421 cod procedură penală.
În baza art. 275 alin. 2 cod pr. penală, apelantul – revizuient mai sus menționat va fi obligat obligați la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, 200 lei reprezintă onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu ce urmează a se vira din contul Ministrului Justiției, în contul Baroului D..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de retragerea apelului declarat de revizuientul B. L. P. (deținut în Penitenciarul C.) împotriva sentinței penale nr. 189 din 16 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul O. în dosarul cu nr._ .
Obligă apelantul la 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu se vor vira din contul Ministrului Justiției, în contul Baroului D..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Octombrie 2014.
Președinte, Judecător,
C. M. M. M. Ș.
Grefier,
E. L.
Red. Jud. C. M.
Jud. fond: Ghe. B.
Dact. 2 ex./A.T. - 10 Octombrie 2014
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 1183/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
